Sunteți pe pagina 1din 40

Pentru fiecare definiţie indicaţi noţiunea respectivă:

1. Ştiinţă despre comportamentul uman din punct de vedere a corelaţiei dintre necesităţi şi mijloacele limitate
care pot avea utilizare diferită- microeconomia
2. Premisa conform căreia alţi factori, în afara celor utilizaţi la moment în analiză, se consideră invariabili-
presupunerea „in aceleasi conditii”
3. Semnifică insuficienţa bunurilor necesare pentru satisfacerea necesităţilor umane-deficit
4. Situaţie a realităţii în ansamblu şi a părţilor ei componente care se caracterizează printr-o stabilitate relativă
-echilibru partial
5. Reflectă grafic dependenţa dintre preţul bunului şi volumul cererii din acest bun-curba cererii
6. Bunurile pentru care creşterea preţului la unul din ele conduce la reducerea cererii din celălalt
-substituibile
7. Semnifică modificarea, cauzată de alţi factori în afară de preţ, a cantităţii bunului pe care vânzătorii doresc
şi au posibilitatea să o ofere pe piaţă-modificarea ofertei adica deplasarea curbei ofertei... daca oferta
creste o deplasare a curbei spre dreapta , daca oferta scade o deplasare a curbei ofertei spre stinga
8. Semnifică modificarea sub influenţa preţului (în aceleaşi condiţii) a cantităţii bunului pe care cumpărătorii
doresc şi au posibilitatea să o procure pe piaţă – modificarea cantitativa a cererii
9. Principiul care exprimă dependenţa direct proporţională dintre preţul bunului şi volumul ofertei (în aceleaşi
condiţii)-legea ofertei
10. Exprimă dorinţa şi posibilitatea vânzătorilor de a propune pe piaţă un anumit bun la un anumit preţ al
acestuia-oferta sub aspect calitativ
11. Exprimă numărul de unităţi ale unui bun pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au posibilitatea să îl procure la
un anumit preţ într-o perioadă dată-cererea sub aspect cantitativ
12. Exprimă corelaţiile care există între nivelul cererii şi factorii de influenţă –curba cererii
13. Poate fi stabilit în cazurile în care preţul de echilibrul al pieţei nu acoperă costurile suportate de către
producătorii bunului respectiv-surplus-Pretul fixat la un nivel superior pretului de echilibru
14. Exprimă cantităţile totale ale unui bun oferite pe piaţă la un anumit preţ într-o perioadă dată-oferta globala
15. Se determină ca diferenţa dintre valoarea curentă şi cea precedentă a cantităţii bunului solicitate pe piaţă-
delta cererii , delta Qd
16. Exprimă modificarea relativă a volumului cererii dintr-un bun cauzată de modificarea preţului bunului cu
un procent- Elasticitatea cererii dupa pret
17. Cererea volumul căreia nu se modifică în cazul modificării preţului bunului-cerere perfect inelastica
18. Bunurile pentru care coeficientul elasticităţii încrucişate a cererii are valori mai mici ca 0;-complimentare
19. Oferta pentru care coeficientul elasticităţii după preţ are valori mai mici ca 1;-relativ inelastica 0<€s<1
20. Bunurile pentru care coeficientul elasticităţii cererii după venit are valori mai mari ca 1;- bunuri de lux
21. Semnifică modificarea utilităţii totale cauzată de modificarea cantităţii consumate a bunului cu o unitate-
utilitatea marginala MU
22. Curba care uneşte toate punctele de echilibru ale consumatorului ce corespund diferitor niveluri ale
venitului;-CURBA VENIT-CONSUM
23. Totalitatea curbelor de indiferenţă ale unui consumator-harta curbelor de indiferenta
24. Combinaţia de bunuri ce corespunde punctului în care linia bugetară este tangentă la curba de indiferenţă;
-varianta optima
25. Se determină ca raportul dintre preţurile bunurilor-rata marginala de substitutie
26. Determină cantitatea maximă a unui bun pe care consumatorul o poate procura în cazul când renunţă la
procurarea altor bunuri-inclinatia marginala spre consum
27. Echilibrul consumatorului care corespunde unui punct amplasat pe una din axele rectangulare, în vârful
unghiului format de aceasta cu linia bugetară-echilibru unghiular
28. Bunuri pentru care curbele de indiferenţă ale consumatorului au forma unor drepte. –bunuri
complimentare
29. Se defineşte ca un proces de transformare a unor bunuri (factori de producţie) în alte bunuri (produse)-
proces de productie
30. Reflectă dependenţa dintre cantităţile utilizate ale factorilor de producţie şi volumul maximal posibil al
producţiei-functia de productie
31. Curba care determină toate combinaţiile factorilor de producţie ce permit obţinerea aceluiaşi volum al
producţiei- izocuanta
32. Volumul producţiei calculat la o unitate a factorului de producţie variabil- produsul marginal
33. Semnifică creşterea volumului producţiei obţinută prin folosirea unei unităţi suplimentare a factorului de
producţie variabi - produsului marginal; pe tl
34. Determină numărul de unităţi ale unui factor de producţie care poate fi înlocuit printr-o unitate a altui factor
fără a cauza modificarea volumului producţiei - rata marginala de substituire tehnologica a factorilor
de productie
35. Perioada producţiei în cursul căreia firmele modifică cantităţile utilizate ale tuturor factorilor de producţie –
perioada lunga
36. Situaţia în care modificarea volumului producţiei corespunde modificării cantităţilor utilizate ale factorilor
de producţie- utilizarea eficienta a factorilor de productie
37. Costurile aferente utilizării factorilor de producţie aflaţi în proprietatea firmei- costuri implicite
38. Costurile suplimentare necesare pentru majorarea volumului producţiei cu o unitate-costuri marginale
39. Costurile mărimea cărora nu depinde de volumul producţiei fabricate-costuri fixe
40. Costurile necesare pentru fabricarea întregului volum al producţiei-costuri totale
41. Dreapta care desemnează toate combinaţiile factorilor de producţie cărora le corespunde acelaşi cost total-
izocost
42. Costurile variabile calculate pe o unitate de produs-costuri variabile unitare
43. Se determină ca diferenţa dintre veniturile firmei şi costul contabil –profit contabil
44. Reflectă modificarea veniturilor totale ale firmei cauzată de majorarea volumului vânzărilor cu o unitate-
venitul marginal
45. Poate fi determinat ca diferenţa dintre venitul marginal şi costul marginal- profit marginal
46. Condiţie generală de maximizare a profitului aplicabilă pentru orice structură a pieţei;MR=MC---venitul
marginal= costul marginal
47. Desemnează volumul producţiei la care firma nu înregistrează nici profit, nici pierderi. –prag de
rentabilitate
48. Piaţa pe care produsele omogene sunt oferite de un număr foarte mare de firme-concurenta perfecta
49. Firma care nu poate influenţa preţul produselor proprii- firma dominata
50. Semnifică modificarea venitului total al firmei concurente cauzată de modificarea volumului vânzărilor cu
o unitate-venitul marginal
51. Condiţia de maximizare a profitului, valabilă doar pentru firmele care activează pe piaţa cu concurenţă
perfectă; P=MC
52. Porţiunea ascendentă a curbei costului marginal al firmei concurente, amplasată mai sus de punctul în care
costul mediu variabil are valoare minimă-profit mediu
53. Corespunde volumului producţiei la care preţul produsului este egal cu nivelul minim al costului mediu
variabil –Functia ofertei pe termen scurt=0 Qs=0
daca p=AVCmin atunci oferta pe termen scurt este egala cu zero
54. Situaţie în care pe piaţă există o singură firmă care produce un bun totalmente diferit de al celorlalte, pe
care îl oferă unui număr infinit de cumpărători- monopol
55. Situaţie în care pe piaţă există un singur cumpărător, care poate procura un produs nesubstituibil de la un
număr infinit de vânzători- monopson
56. Pentru firma-monopolist este mai mic ca preţul;ATC
57. Se înregistrează atunci când venitul marginal al firmei-monopolist este egal cu 0, iar elasticitatea cererii
după preţ – cu -1; Qd max/2-----TR max
58. Presupune aplicarea de către firma-monopolist a diferitor preţuri la acelaşi produs pentru diferiţi
cumpărători- discriminarea prin pret
59. Situaţia în care firma-monopolist comercializează fiecare unitate a produsului său la preţul cererii;-cerere
relativ elastica
60. Situaţia în care firma-monopolist comercializează toate unităţile produsului său la acelaşi preţ; -cerere
relativ inelastica
61. Exprimă pierderile pe care le suportă societatea în utilitatea netă datorită faptului că cantitatea de produse
oferite de firma-monopolist este sub nivelul eficient (oferit în condiţii de concurenţă perfectă).-costul social
al monopolizarii
62. Presupune reducerea consecutivă a preţului de către fiecare din firmele care activează pe piaţa oligopolistă;
63. Grup de firme oligopoliste care au încheiat un acord privind volumul producţiei în scopul exercitării
controlului asupra preţurilor- cartelul
64. Oferă posibilitatea de a analiza comportamentul strategic al firmelor.-teoria jocului
65. Strategia care îi asigură firmei cel mai bun rezultat indiferent de acţiunile concurenţilor;-strategia optima
66. Firma care stabileşte preţul pe piaţa oligopolistă, în timp ce alte firme doar acceptă acest preţ;- firma lider
67. Situaţia în care două sau mai multe firme, capabile să exercite controlul asupra preţului, concurează pe
piaţa-duopol-oligopol
68. Structură a pieţei în cadrul căreia activează un număr relativ mic de firme mari- oligopol
69. Structură a pieţei în cadrul căreia doar două firme oferă produse omogene- duopol
70. Curbă a cererii din producţia firmei oligopoliste bazată pe presupunerea că concurenţii vor accepta decizia
acesteia de a reduce preţul şi nu vor accepta decizia privind majorarea preţului-

Pentru fiecare noţiune formulaţi definiţia corespunzătoare:


1. bun economic-orice obiect atit material cit si nematerial capabil sa satisfaca anumite necesitati ale
consumatorului sau sa fie utilizat de catre producatori in scopurile respective,in functie de genul de
activitate in care sunt utilizate bunurile economice pot fi divizate in 2 grupuri: -bunuri de consum
-factori de productie
2. analiză marginală- abordarea metodologica aparuta in contextul examinarii comporamentului de
optimizare,respectiv de cautare a valorilor optime ale anumitor variabile apte de a maximiza sau a
minimiza valoarea altei variabile.
3. piaţă-mecanismul prin intermediul careia producatorii si consumatorii interactioneaza in scopul
determinarii cantitatii ce urmeaza a fi schimbate si a preturilor la care are loc schimbul.
- locul unde se realizeaza tranzactiile dintre subiectii economici, unde se confrunta
cererea si oferta si se manifesta preturile.
4. model economic- sunt mecanisme intelectuale bazate pe teoriile ce permit realizarea de estimari asupra
efectelor ce pot fi urmate de schimbari in anumite date reale. Modelele economice sunt o reprezentare
foarte simplificata a realitatii in care nu sunt incluse fapte ce in practica sunt foarte semnificative.
5. cost de oportunitate-valoarea celei mai bune dintre sansele sacrificate, la care se renunta atunci cind se
face o alegere oarecare. Cu alte cuvinte, el masoara cea mai mare pierdere dintre variantele sacrificate,
considerindu-se ca alegerea facuta constituie”cistigul”.
-reprezinta avantajul dun cea mai buna posibilitatea alternativa nerealizata. preţ relativ;
6. raţionalism economic-este o metoda de cercetare.Microeconomia cerceteaza comportamentul rational
al subiectilor economici. In cazul consumatorilor acesta presupune maximizarea utilitatii, in cazul
firmelor-maximizarea profitului.
7. analiză funcţională- este o metoda foarte clara de cercetare a functiilor unui produs, care evalueaza si
ierarhizeaza toate caracteristicile acestuia. Aceasta analiza a valorii de concepere a produsului identifica
obiectiv functiile acestuia prin metode specifice de analiza, urmarind sa enunta criteriile de valoare, si sa
identifice nivelul de flexibilitate pe piata.
8. variante alternative ale acţiunii- variante care se exclud reciproc.
9. firmă-unitate tehnico-economica care produce bunuri si servicii destinate pietii
-ele se manifesta ca prodicatori si realizeaza decizii de tipul ce? Cum? Cind sa produca?
10. adoptarea deciziilor economice-presupune alegerea uneia din variantele alternative ale actiunilor
economice.Alternative sunt numite variantele care se exclud reciproc.
11. variabile exogene -acele ale caror valori ce trebuiesc luate de realitate
12. cost de producţie- cheltuieli necesare pentru producerea unui bun/serviciu.
13. atomism economic -este o metoda de cercetare .Microeconomia se concentreaza asupra celor mai
simple unitati economice care adopta si realizeaza decizii in activitatea economica proprie.Astfel de
unitati nu pot fisupuse divizarii ulterioare in actiuni comporatamentul oricarui grup de subiecti
economici e tratata drept rezultata a actiunilor unitatilor economice distincte.
14. cererea- cantitaea de bunuri si servicii pe care cumparatorii vor sa le achizitioneze pt un pret anummit.
Aspect calitativ-dorinta si posibilitatea de a procura un anumit bun la un anumit pret al acsetuia
Aspect cantitativ- determina numarul de unitati ale unui bun pe care cumparatorii sunt dispusi si au
posibilitatea sa le procure la un anumit pret si la un moment dat.
15. volumul ofertei- determina nr de uniteti ale unui bun care vor fi oferite pe piata la un anumit pret si la
un anumit moment de timp
16. echilibrul pieţei-Qs=Qd cererea=oferta-egalitatea cantitatii oferute cu cantitatea vinduta
17. echilibru static-
18. “plafonul” preţului - Nivel maxim de pret stabilit de catre stat ce nu poate fi depasit, dar in limitele
caruia se pot practica preturi mai mici.Pretul plafon este opusul preturilor minime stabilite de guvern.
19. legea cererii - ea stabileste dependenta invers proportionala dintre cerere si pret .
20. curba ofertei-legea ofertei stabileste dependenta direct proportionala dintre nivelul ofertei si cel al
pretului. Sub influenta modificarii pretului se modifica si volumul ofertei , fiind vorba despre o
deplasare pe aceeasi curba a ofertei.
21. funcţia ofertei Qs= f(P)-aspect cantitativ
S= f(P,Pc, Ps, Pf, C, T, Pe, Im...)-sun aspect calitativ
22. cererea globală(agregata)-ansamblul cererii din partea tuturor cumparatorilor si la toate bunurile si
serviciile
23. bunuri tip Giffen.- bunuri indispensabile existentei,strict necesare omului
24. modificare relativă a preţului.-Delta P-
25. elasticitate- masura in care raspunde cantitatea ceruta sau oferita dintr-un bun la modificarea pretului
aceluias bun sau la modificarea altor conditii economice
26. cerere relativ elastică 1<€<∞
27. elasticitate încrucişată a cererii- raportul modificarii procentuale a cantitatii cerute dintr-un bun ca
urmare a modificariiprocentualea pretului pentru alte bunuri, clelalte conditii raminind neschimbate
28. ofertă perfect inelastică €s=0 etunci curba ofertei este paralela cu axa oy
29. bunuri de primă necesitate--bunuri a ccaror elasticitate dupa venit este mai mare ca zero si mai mica
ca 1
30. utilitate- Utilitatea desemnează capacitatea reală sau presupusă a unui bun de a satisface o trebuinţă
umană (de producţie, de consum, de informaţie, etc.). De asemenea, utilitatea exprimă aprecierea
bunului din partea consumatorului, satisfacţia pe care i-o creează acestuia folosirea unui bun. Masoara
gradul de satisfactie al unei persoane in urma consumului unui bun sau pachet de bunuri.
- reflecta capacitatea bunurilor de a satisface anumitenecesitati
31. curbă de indiferenţă - Este locul geometric al combinatiilor posibile de cantitati de bunuri care-i aduc
consumatorului aceeasi utilitate.
-ea determina combinatia de bunuri ale caror utilitati totale sunt egale
32. linie bugetară- totalitatea combinatiilor posibile de alegere a consumatorului in limita bugetului
disponibil(cantitatea maximala de bunuri care poate f cumparata cu venitul disponibil si la preturile
existente)
33. echilibrul consumatorului-echilibru dinte venitul acestuia si varianta optima, care se stabileste in
punctul in care curba de indiferenta este tangenta cu linia bugetara
34. rata marginală de substituire a bunurilor-reprezinta cantitatea de bunuri y la care consumatorul poate
renunta in schimbul achizitiei nei unitati suplimentare din bunul x, astefel incit utilitatea resimtita de
subiectul economic sa ramina neschimbata.
35. curba “preţ-consum”-uneste toate punctele de echilibru al consumatorului ce corespund diferitor
preturi ale bunului . Ea arata cum cosul de consum format din bunul x si bunul y se modifica in functie
de pretul bunului x.
36. utilitate ordinală-admite doar posiilitatea unor comparari calitative ale utilitatilor de care consumatorul
benefeciaza consumind anumite bunuri
37. spaţiul bunurilor
38. echilibru intern al consumatorului-situatia in care consumatorul, in starea de echilibru, procura am
bele bunuri .
39. harta izocuantelor- o totalitate de izocuante ce corespund diferitor volume ale productiei
40. factori de producţie complementari-adica acei care se completeaza reciproc
acei care –pentru a obtine produsul dorit –trebuierespectata o combinatie stricta si numai aceea
41. perioadă scurtă a producţiei-perioada de productie in cursul careia cantitatile utilizate a unor factori de
productie nu se modifica
42. extindere la scară a producţiei
43. efect descrescător al extinderii la scară a producţiei.-odata cu cresterea cantitatii consumate dintr-un
bun utilitatea totala sporeste din ce in ce mai incet , iar utilitatea marginala scade
44. costuri contabile-cheltuielile necesare pe care le face intreprinderea pentru a achizitiona factorul de
productie de la alti agenti economici, adica costurile explicite precum si amortizarea care face parte dun
costurile implicite
45. costuri variabile-costuri pe termen lung care se modifica. Depind de volumul productiei VC= TC-FC
46. costuri economice- cuprinde costul explicit si cheltuielile factorilor proprii(costuri implicite), dar care
nu sunt reflectate in evidenta contabila cum ar fi pamintul si cladirile care se cuvin pt folosirea
capitalului poropriu
47. economii interne la scară- reflecta o situatie de scadere a costului mediu pe termen lung in urma
cresterii dimensiunilor intreprinderii si/sau a volumului de productie
48. venit total=Q*P
49. venit mediu=Venit total/Q
50. profit economic- Diferenţa dintre veniturile şi costurile înregistrate într-o anumită perioadă de timp,
incluzând drept costuri cheltuielile, costurile de oportunitate şi profiturile ordinare. Spre deosebire de
acesta, profitul contabil se bazează pe anumite reguli contabile şi scopul este acela de a măsura
schimbările reale în valoare.
51. profit normal- reprezinta minimum de profit pe care o firma trebuie sa-l obtina
52. profit mediu. =Profit total/cantitate

Determinaţi afirmaţiile corecte şi incorecte (argumentaţi fiecare răspuns):


1. Serviciile nu pot fi considerate bunuri economice;F-orice obiect material si nematerial care satisface
necesitatile
2. Într-o economie de piaţă preţurile au un rol nesemnificativ în soluţionarea problemelor ce ţin de
amplasarea resurselor-F
3. Preţul unui bun poate fi exprimat doar în unităţi monetare
4. Analiza microeconomică se bazează pe presupunerea că comportamentul oricărui subiect economic este
raţional-A
5. Dacă preţul unui bun va creşte vânzătorii îl vor oferi pe piaţă în cantităţi mai mari-A dependenta direct
proportionala
6. Dacă preţul unui bun se va reduce, iar influenţa altor factori ai cererii nu se va modifica consumatorii îl
vor procura în cantităţi mai mari-A dependenta invers proportionala
7. Dacă pentru un bun va fi stabilit “plafonul” preţului, pe piaţa respectivă volumul cererii va fi egal cu
volumul ofertei-“plafonul” preţului -F Nivel maxim de pret stabilit de catre stat ce nu poate fi depasit,
dar in limitele caruia se pot practica preturi mai mici.Pretul plafon este opusul preturilor minime stabilite
de guvern.

8. Majorarea veniturilor consumatorilor conduce la creşterea cererii din toate bunurile-F se majoreaza
consumul de bunuri de lux si si din cele inferioare, din cele inferioare scade
9. Bunurile inferioare sunt bunuri de o calitate joasă-A
10. Modificarea preferinţelor consumatorilor conduce la deplasarea pe aceiaşi curbă a cererii, iar creşterea
veniturilor – la deplasarea de pe o curbă a cererii pe alta-F in cazul modificarii preferintelor curba cererii
se va deplasa si in cazul cresterii veniturilor se va deplasa daca e vorba de bunuri normale in sus, daca e
vorba de bunuri inferioare in jos, daca sunt bunnuri neitre nu se deplaseaza
11. Reducerea preţului unui bun conduce la creşterea cererii din bunurile substituibile pentru acest bun;-F
Pu↓↔Du↑↔Dm↓
12. Stabilirea nivelului minim al preţului este convenabilă pentru vânzătorii bunului respectiv-A
13. Curba cererii permite stabilirea preţului minim pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au posibilitatea să îl
achite pentru o anumită cantitate a bunului-F stabileste pretu maxim
14. Curba cererii perfect inelastice este o dreaptă orizontală fata de axa cantitatii-F este o dreapta verticala
15. Cu cât mai mulţi substituenţi există pentru bunul dat cu atât este mai înaltă elasticitatea după preţ a
cererii din el-A
16. Dacă odată cu creşterea preţului bunului oferit pe piaţă veniturile vânzătorilor se reduc, cererea din acest
bun este relativ elastică;F
17. Coeficientul elasticităţii după preţ a cererii exprimă modificarea relativă a preţului bunului datorită
modificării cantităţii solicitate-F exprima modificarea cantitatii in cazul modificarii pretului cu o unitate
18. Corelaţia dintre două bunuri (substituibile sau complementare) poate fi stabilită, dacă este cunoscută
elasticitatea încrucişată a cererii-A
19. Dacă două bunuri sânt perfect substituibile, ambele au aceiaşi elasticitate a cererii după preţ;-F
20. Dacă preţul unui bun creşte vânzătorii devin mai sensibili la modificările acestuia—F consumatorii
devin mai sensibili la modificarea acestuia
21. Dacă elasticitatea după preţ a cererii dintr-un bun este constantă şi egală cu -1, majorarea ofertei le va
permite vânzătorilor să-şi majoreze veniturile;F-este un profit maxim cind elasticitatea= -1
22. Un impozit indirect este suportat în întregime de producători, dacă cererea din bunul respectiv este
perfect elastică după preţ;-F
23. Curbele de indiferenţă ale unui consumator rational nici odată nu se intersectează-A curbele de
indiferenta a oricarui consumator nu se intersecteaza nicioadata
24. Orice modificare a preţurilor conduce la modificarea înclinaţiei liniei bugetare-F
25. Utilitatea totală pe care o capătă consumatorul creşte odată cu creşterea cantităţii consumate a unui bun
normal -F
26. În starea de echilibru a consumatorului utilităţile marginale ale tuturor bunurilor sunt egale-F in starea
de echilibru care reprezinta si combinatia optima –este formata din combinatia de bunuri care ii aduc
consumatorului o utilitate maximala
27. Curbele de indiferenţă au înclinaţie negativă şi sunt convexe faţă de originea sistemului de coordonate-
A
28. Combinaţiile de bunuri amplasate pe curbe de indiferenţă mai îndepărtate de originea sistemului de
coordonate sunt preferate combinaţiilor amplasate pe curbe mai apropiate-A deoarece acestea ii aduc o
utilitate mai mare consumatorului
29. În orice punct al curbei de indiferenţă rata marginală de substituire a bunurilor este egală cu raportul
preţurilor celor două bunuri-F este egal cu raportul MU-utilitatilor marginale ale bunurilor
30. Pentru bunurile de primă necesitate curba lui Engel este o dreaptă orizontală cu axa cantitatii;-F o linie
verticala
31. Curba cererii dintr-un bun poate fi construită în baza curbei “preţ-consum”-A-comportamentul
consumatorului corespunde legii cererii
32. Dacă produsul marginal al factorului variabil devine negativ, volumul total al producţiei se va reduce-A
MP<0 ↔Q↓
33. Dacă produsul mediu al factorului variabil se reduce, volumul total al producţiei de asemenea se reduce;
AP↓↔MP<AP
34. Aplicarea unei tehnologii de fabricare mai performante se va reflecta într-o nouă funcţie de producţie;-F
35. Acţiunea legii productivităţii marginale descrescânde se manifestă doar atunci când cantităţile utilizate
ale tuturor factorilor de producţie se modifică în aceeaşi mărime. -A
36. Costul economic, de regulă, depăşeşte costul contabil-A
37. Costurile medii variabile cresc odată cu majorarea volumului producţiei-A
38. Majorarea volumului producţiei conduce la creşterea costului fix total-F conduce la majorarea costurilor
variabile
39. Costul marginal este egal cu costurile medii în cazul în care acestea din urmă înregistrează valori
minime;-A MC=ATC minim↔ATCmin
40. Efectul crescător al extinderii la scară a producţiei condiţionează creşterea costurilor medii pe termen
lung-A
41. Modificarea costului fix determină modificarea echivalentă a costului marginal-F costul marginal este
influentata doar de costul variabil
42. Curba costului marginal poate fi derivată atât din curba costului total, cât şi din curba costului variabil-A
43. În condiţiile unor salarii constante între costurile medii variabile şi produsul mediu al factorului-muncă
există o dependenţă direct proporţională-A
44. Curba costului marginal este crescătoare la toate nivelurile producţiei-A
45. Costurile totale pe termen lung se formează din costuri fixe şi costuri variabile.-F
46. Cererea din producţia firmei concurente este perfect inelastică;-F este perfect elastica
47. Pentru firmele concurente venitul marginal este egal cu preţul produselor- A maximizarea profitului
MR=MC
48. Firmele concurente obţin profit economic pozitiv atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung-F doar pe
TS
49. Dacă pentru piaţa cu concurenţă perfectă se stabileşte „plafonul” preţului, firmele vor majora cantitatea
oferită pe piaţă;
50. Venitul marginal al firmelor care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă depăşeşte preţul;-F
MR=P
51. Volumul producţiei ce maximizează profitul total al firmei coincide cu volumul producţiei la care costul
mediu total are valoare minimă;-A TP=P-ATCmin
52. Dacă P > AVCmin pierderile din continuarea activităţii depăşesc costul fix-F firma pierde mai mult cind
isi va intrerupe activitatea
53. Pe termen lung firma îşi continuă activitatea dacă P ≥ AVCmin-A
54. Pentru aşi majora profitul total firma-monopolist poate stabili diferite preţuri pentru diferite pieţe-A
55. Cererea din producţia firmei-monopolist este perfect inelastică;-F relativ elastica
56. Orice discriminare prin preţ este ilegală-F
57. Adoptând decizii privind preţul şi volumul vânzărilor firma-monopolist ia în consideraţie reacţia
posibilă atât a cumpărătorilor, cât şi a concurenţilor-F
58. Deoarece firma-monopolist nu are concurenţi pe piaţă, venitul marginal ai ei depăşeşte preţul
produselor;
59. Statutul de monopolist îi permite firmei să obţină profit economic în orice situaţie-A
60. Surplusul consumatorilor dispare dacă firma-monopolist aplică o discriminare perfectă prin preţ. -F
61. Dacă pe piaţa oligopolistă una din firme modifică preţul şi/sau volumul vânzărilor consecinţele se
resimt în profitul concurenţilor-A in profitul tuturoro firmelor
62. „Războiul preţurilor” este de lungă durată şi le permite firmelor să-şi majoreze profiturile-F este de
scurta durata si obtin profituri doar firmele lider
63. Funcţia de reacţie stabileşte volumul producţiei ce maximizează profitul unei firme în dependenţă de
preţurile stabilite de alte firme;
64. Comportamentul cartelului în cadrul pieţei este similar comportamentului unei firme-monopolist –F e
cooperare
65. Existenţa mai multor modele ale oligopolului se explică prin numărul relativ mare al firmelor pe piaţă;--
F
66. „Războiul” preţurilor are consecinţe nefavorabile pentru consumatorii bunului oferit de firmele
oligopoliste;-A
67. Pe piaţa oligopolistă fimele obţin permanent profit economic pozitiv-F
68. Pe piaţa cu concurenţă monopolistică diferenţierea produselor similare ale diferitor firme poate fi
subiectivă sau obiectivă-A poate fi reala sau aparenta
69. Pe piaţa cu concurentă perfectă firmele oferă produse mai variate decât pe piaţa cu concurenţă
monopolistică-A
70. Pe piaţa cu concurenţă monopolistică oferta globală este asigurată de un număr relativ mare de firme-A
71. Pe piaţa cu concurenţa monopolistică produsele fiecărei firme sînt un substituent perfect al produselor
altor firme-F
72. Stabilind preţul şi volumul vînzărilor firmele care activează pe piaţa cu concurentă monopolistică iau în
consideraţie reacţia posibilă a concurenţilor-F
73. Pentru firmele care activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică venitul marginal este mai mic ca
preţul-A
74. În starea de echilibru pe termen scurt firmele care activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică obţin
un profit mai mare decît cel normal-A
75. Dacă pe piaţa cu concurenţă monopolistică cererea se va reduce după stabilirea echilibrului pe termen
lung, unele firme vor fi nevoite să părăsească piaţa;-F

Întrebări alegere multiplă


1. Care din următoarele noţiuni nu ţine de obiectul de cercetare al microeconomiei?
a) utilizarea eficientă a resurselor;
b) resursele de producţie nelimitate;
c) satisfacerea la maximum a necesităţilor;
d) necesităţile materiale şi spirituale;
e) raritatea bunurilor.
2. Care din următoarele noţiuni este obiect de cercetare al microeconomiei?
a) producţia la nivelul întregii economii naţionale;
b) nivelul şomajului în economia naţională;
c) nivelul mediu al preţurilor în economia naţională;
D)producerea automobilelor şi dinamica preţului pe piaţa respectivă;
d) nici un răspuns precedent nu este corect.

3. Care din următoarele caracteristici nu vizează economia de piaţă?


a) concurenţa;
b) planificarea centralizată;
c) proprietatea privată;
d) libertatea întreprinzătorilor în adoptarea deciziilor;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.

4. Analiza marginală presupune că decizia adoptată de către un subiect economic va fi optimă pentru el
doar dacă în urma realizării ei:
a) avantajele totale depăşesc costurile totale;
b) costurile marginale depăşesc avantajele marginale;
c) avantajele marginale depăşesc costurile marginale;
d) avantajele marginale sunt egale cu costurile marginale;
e) avantajele totale sunt egale cu costurile totale.
f) toate răspunsurile precedente sunt corecte.

5. Problemele economice fundamentale (ce? cum? când? pentru cine?) necesită soluţionarea lor:
a) doar în economiile de piaţă;
b) doar în economiile în care predomină planificarea centralizată;
c) doar în economiile mixte;
d) doar în economiile în tranziţie;
e) în orice economie, indiferent de organizarea social-economică şi politică a societăţii.

6. Costul de oportunitate al unui cinematograf construit recent include:


a) valoarea bunurilor producerea cărora a fost sacrificată pentru a construi cinematograful;
b) costurile aferente remunerării personalului angajat;
c) impozitele care vor fi achitate pe veniturile viitoare ale cinematografului;
d) costurile aferente amenajării teritoriului adiacent;
e) toate răspunsurile precedente sunt corecte.

7. Piaţa unui bun se află în echilibru dacă:


a) cererea este egală cu oferta;
b) organele de resort stabilesc nivelul minim al preţului;
c) volumul cererii este egal cu volumul ofertei;
d) nivelul tehnologiei de fabricare a bunului nu se modifică.

8. Dacă cererea şi oferta pe piaţa unui bun se majorează:


a) preţul de echilibru va creşte;
b) va creşte cantitatea bunului comercializată pe piaţă;
c) preţul de echilibru nu se va modifica;
d) preţul de echilibru se va reduce;
e) se va reduce cantitatea bunului comercializată pe piaţă.

9. Să presupunem că într-un oraş curba cererii pentru biletele la un concert de muzică simfonică s-a
deplasat spre dreapta. O astfel de modificare poate fi cauzată de:
a) reducerea preţurilor la bilete;
b) reducerea tarifelor la serviciile hoteliere;
c) modificarea nefavorabilă a gusturilor melomanilor;
d) criza economică care a redus veniturile melomanilor;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.

10. Care din următorii factori nu influenţează oferta individuală?

a) preţurile factorilor de producţie;


b) nivelul tehnologiei de fabricare;
c) numărul vânzătorilor pe piaţă;
d) nivelul taxelor şi impozitelor achitate de către vânzători.

11. Echilibrul parţial pe piaţa unui bun se analizează ţinând cont de cererea şi oferta pe:
a) piaţa bunului respectiv;----- SE REALIZEAZA LA NIVELU UNEI SINGURE PIETI
b) pieţele bunurilor substituibile pentru bunul respectiv;
c) pieţele bunurilor pentru producerea cărora se foloseşte bunul respectiv;
d) pieţele pe care modificarea preţului bunului respectiv poate cauza modificarea cererii şi/sau a ofertei.

12.Curba cererii dintr-un bun s-a deplasat de la Do la D1:

O astfel de modificare a cererii poate fi cauzată de:


a) reducerea preţurilor la bunurile substituibile pentru bunul dat;
b) reducerea preţurilor la bunurile complementare pentru bunul dat;
c) reducerea preţurilor la materia primă folosită pentru fabricarea bunului dat;
d) reducerea veniturilor consumatorilor în cazul când bunul dat este un bun superior;
e) reducerea taxei pe valoarea adăugată .

13. Dacă între volumul cererii dintr-un bun şi preţul acestuia există dependenţă invers proporţională,
bunul respectiv poate fi apreciat ca:
a) bun normal;
b) bun obişnuit;
c) bun tip Giffen;
d) bun neutru;
e) bun de lux.

14. Coeficientul elasticităţii după preţ a cererii dintr-un bun, fiind egal cu -2, semnifică următoarele:
a) dacă preţul bunului va creşte cu 1%, volumul cererii va creşte cu 2%;
b) dacă preţul bunului va creşte cu 2%, volumul ofertei va creşte cu 1%;
c) dacă preţul bunului va creşte cu 1%, volumul cererii se va reduce cu 2%;
d) dacă preţul bunului va creşte cu 2%, volumul cererii se va reduce cu 1%;
e) dacă preţul bunului va creşte cu 1%, volumul ofertei va creşte cu 2%.

15. Dependenţa cererii dintr-un bun de venitul cumpărătorilor este descrisă prin funcţia Qd = 3 x I. Care
este coeficientul elasticităţii cererii după venit în această situaţie?
a) -3;
b) 3;
c) 1;
d) nu poate fi determinată în baza datelor propuse.
16. Elasticitatea după preţ a cererii dintr-un bun se află într-o dependenţă invers proporţională de:
a) preţul bunului;
b) utilitatea bunului pentru consumatori;
c) nivelul costurilor de producţie;
d) durata perioadei pentru care se calculează elasticitatea cererii;
e) numărul substituenţilor existenţi pentru bunul dat.

17. Reducerea ofertei unui bun conduce la majorarea:


a) cererii din bunurile complementare pentru bunul dat;
b) venitului vânzătorilor, dacă cererea este relativ elastică după preţ;
c) volumului cererii din bunul dat;
d) cererii din bunurile substituibile pentru bunul dat.

18. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 2100 – 4P. La ce preţ veniturile vânzătorilor vor
înregistra valoare maximă?
a) 2 100;
b) 1 050;
c) 525;
d) 262,5.

19. Producătorii de produse agricole au majorat volumul vânzărilor, dar ca urmare veniturile lor s-au
redus. O astfel de situaţie poate fi explicată prin:
a) oferta perfect elastică a produselor agricole;
b) cererea relativ inelastică din produsele agricole;
c) precupeţii care activează pe piaţă şi prejudiciază interesele producătorilor;
d) cererea relativ elastică din produsele agricole.

20. Când piaţa unui bun se află în echilibru atât cererea, cît şi oferta sînt relativ elastice. Care din
următoarele modele grafice reflectă această situaţie?

21. Sucurile de mere şi prune sânt bunuri substituibile. Ce puteţi spune despre coeficientul elasticităţii
cererii sucului de mere în raport cu preţul sucului de prune?
Daca avem bunuri substituibile atunci avem o elasticitate a cererii incrucisata mai mare ca 0
€>0 respectiv raportul Qx/Py>0 odata cu cresterea Px rezulta o scadere a lui Qx si respectiv o
crestere a lui Qy

22. Teoria comportării consumatorului presupune că orice consumator:


a) are gusturi şi preferinţe
b) dispune de venituri limitate;
c) are ca scop maximizarea utilităţii de care beneficiază consumând anumite bunuri;
d) toate răspunsurile precedente sunt corecte.

22. Înclinaţia liniei bugetare a consumatorului semnifică:


a) numărul de unităţi ale unui bun la care consumatorul va renunţa pentru a majora consumul altui bun
cu o unitate, rămânând pe aceiaşi curbă de indiferenţă;
b) numărul de unităţi ale unui bun pe care consumatorul le poate procura dacă renunţă la alte bunuri;
c) preţul unui bun exprimat în numărul de unităţi ale altui bun;
d) combinaţiile de bunuri pe care consumatorul le poate procura.
23. Merele şi perele se vând pe piaţă la acelaşi preţ. Consumatorul doreşte să maximizeze utilitatea de
care beneficiază consumând ambele fructe. Ce sfat îi veţi da?
a) să consume cantităţi egale de mere şi pere;
b) să cheltuie integral venitul rezervat pentru mere şi pere;
c) să aleagă combinaţia de mere şi pere pentru care rata marginală de substituire este egală cu 1;
d) sunt corecte răspunsurile b) şi c);
e) nici un răspuns precedent nu este corect.

24. Pentru un consumator curba “venit-consum” este orientată în sus spre dreapta. În acest caz se poate
afirma că:
a) ambele bunuri sunt normale;
b) ambele bunuri sunt inferioare;
c) bunul de pe axa verticală este inferior;
d) bunul de pe axa orizontală este inferior
e) nici un răspuns precedent nu este corect.

25. Pentru un pachet de unt consumatorul este dispus să plătească 15 u.m. La magazin el află că preţul
pachetului constituie 10 u.m. Care este surplusul consumatorului în acest caz?
a) 15;
b) 10;
c) 12,5;
d) 5;
e) 25.

26. Rata marginală de substituire a două bunuri este egală cu 5 indiferent de cantităţile consumate ale
acestora. În acest caz se poate afirma că:
a) bunurile sunt strict complementare;
b) bunurile sunt perfect substituibile;
c) curba de indiferenţă este convexă faţă de originea sistemului de axe;
d) curba de indiferenţă este concavă faţă de originea sistemului de axe.

27. Care din şirurile de valori ale utilităţii totale ilustrează legea utilităţii marginale descrescînde:
a) 100, 200, 300, 400, 500;
b) 100, 200, 350, 550, 800;
c) 100, 200, 280, 340, 380;
d) 100, 200, 250, 400, 600.

28. Merele şi prăsadele se vând pe piaţă la acelaşi preţ. Consumând un măr consumatorul obţine o
utilitate suplimentară mai mare decât în cazul când consumă o prăsadă. Cum va proceda
consumatorul pentru a maximiza utilitatea de care beneficiază?
a) va majora consumul ambelor bunuri;
b) va reduce consumul ambelor bunuri;
c) va consuma mai multe mere;
d) va consuma mai multe prăsade;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.
29. Preţul bunului X este egal cu 50 u.m., iar al bunului Y – 25 u.m. Care este în acest caz cantitatea
bunului Y pe care consumatorul o poate procura, dacă va renunţa la o unitate a bunului X?
a) 50;
b) 25;
c) 2;
d) 0,5.

30. Pentru un consumator două bunuri sunt perfect substituibile. Dacă preţul unuia din ele va creşte
considerabil consumatorul:
a) va majora consumul acestuia;
b) va reduce consumul acestuia; Px creste rezulta ca Qx scade si rezulta ca Qy creste
c) nu va modifica consumul acestuia;
d) va renunţa, în genere, la acest bun.

31. Orice funcţie a utilităţii stabileşte corelaţia dintre: U=F(Qx, Qy)


a) combinaţiile de bunuri şi utilitatea totală de care beneficiază consumatorul;
b) cantitatea consumată a unui bun şi utilitatea marginală a acestuia;
c) combinaţiile de bunuri şi cheltuielile necesare pentru procurarea lor;
d) utilitatea totală şi utilitatea marginală.

32. Un consumator consideră echivalente pentru el 8 ziare şi 3 reviste sau 6 ziare şi 4 reviste. Care este în
acest caz rata marginală de substituire a ziarelor prin reviste?
a) 2;
b) 1,5;
c) 1;
d) 0,5.

33. Ca urmare a reducerii preţului bunului X consumatorul a majorat cantitatea consumată a acestuia şi,
concomitent, a redus cantitatea consumată a bunului Y. În acest caz se poate afirma că:
a) bunul X este un bun normal;
b) bunul Y este un bun normal;
c) bunurile X şi Y sunt bunuri complimentare;
d) bunul X este un bun de tip Giffen.

34. Pentru un consumator curbele de indiferenţă au înclinaţie pozitivă. În acest caz se poate afirma că:
a) bunurile consumate sunt superioare;
b) bunurile consumate sunt strict complementare;
c) bunurile consumate sunt perfect substituibile;
d) bunurile consumate sunt inferioare;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.------ curbele de indiferenta au inclinatie negativa(panta
descrescatoare)
Px
35. Să presupunem că MRSxy < Py pentru orice combinaţie a bunurilor X şi Y. Ce cantitate a bunului
X va procura consumatorul în starea de echilibru?
Echilibru la consumator este cind Mux/Px= Muy/Py
Consumatorul nu va renunta la bunul y in favoarea bunului x deoarece pretu bunului x este prea mare
modificarea preturilor celor 2 bunuri ( Px↑ Py↓) ar putea deplasa consumatorul spre echilibru intern

36. Orice izocuantă ilustrează:


a) variaţia volumului total al producţiei;
b) funcţia ce descrie procesul de producţie respectiv;
c) volumul producţiei care pot fi obţinute prin utilizarea diferitor cantităţi ale factorilor de producţie;
d) dinamica produsului mediu al factorului de producţie variabil,
e) dinamica produsului marginal al factorului de producţie variabil.

37. Corelaţia dintre cantităţile utilizate ale factorilor de producţie şi volumul producţiei obţinute se
exprimă prin:
a) curba produsului total al factorului de producţie variabil;
b) funcţia ce descrie procesul de producţie respectiv;
c) curba ofertei globale pe piaţa respectivă;
d) curba costului total suportat de firmă.

38. Care din următoarele afirmaţii referitoare la produsul total (Q), mediu (AP) şi marginal (MP) al
factorului de producţie este incorectă?
a) AP creşte atât timp cât MP creşte;
b) AP atinge nivel maxim înaintea lui Q; Apmax=Mpmax MP=O Qmax
c) Q are valoare maximă atunci când MP = 0;
d) MP = AP atunci când AP are valoare maximă;
e) Q descreşte dacă MP < 0.

39. Funcţia de producţie are forma Q = 5 x K 2/3 x L1/2. Ce efect al extinderii la scară a producţiei
determină funcţia dată?
a) crescător; 2/3+1/2=1,16>1
b) constant;
c) descrescător;
d) tipul efectului nu poate fi determinat.

40. În care din următoarele situaţii acţionează legea productivităţii marginale descrescânde?
a) alţi factori de producţie rămân neschimbaţi;
b) nivelul tehnologiei de fabricare nu se modifică;
c) unităţile factorului de producţie variabil sunt omogene;
d) toate răspunsurile precedente sunt corecte.

41. Care din relaţiile de mai jos exprimă rata marginală de substituţie tehnologică a factorilor de
producţie?
a) produsul marginal al factorului care substituie raportat la produsul marginal al factorului substituit;
b) numărul de unităţi ale factorului substituit ce revine la o unitate a factorului care substituie;
c) creşterea producţiei raportată la creşterea cantităţilor utilizate ale factorilor de producţie;
d) produsul marginal al factorului substituit raportat la produsul marginal al factorului care substituie.

42. Care din aprecierile de mai jos exprimă productivitatea marginală a unui factor de producţie?
a) numărul de unităţi ale factorului ce revin la o unitate de produs;
b) creşterea volumului producţiei cauzată de creşterea cantităţii utilizate a factorului cu o unitate (în
aceleaşi condiţii);
c) producţia maximă care se obţine prin creşterea cantităţilor utilizate ale factorilor de producţie;
d) producţia care revine la o unitate utilizată a factorului variabil.

43. Care din următoarele funcţii de producţie se caracterizează printr-un efect descrescător al extinderii
la scară a producţiei?
a) Q = (K2 + L2)0,5;
b) Q = 6K + 3L;
c) Q = (K x L)0,5;
d) Q = 3K0,4 x L0,5. 0.4+0.5=0.9<1

44. Pentru o firmă funcţia de producţie are forma Q = A (√K + 3√L)2, iar coeficientul înzestrării muncii
cu capital (K/L) este egal cu 4. Care este în această situaţie rata marginală de substituţie tehnologică
a factorului-capital prin factorul-muncă?
a) 4;
b) 1/4;
c) 3;
d) 6;
e) 1/6.
MRSTKL= -(delta L/ delta K)

45. Care din următoarele relaţii poate fi aplicată pentru determinarea costului marginal al producţiei?
a) ΔVC : Q;
b) ΔVC : ΔQ; MC=delta TC/deltaQ; =deltaVC/delta Q
c) FC : Q;
d) Δ (P x Q) : ΔQ;
e) ΔFC : ΔQ.
46. Pentru o firmă dependenţa costului total de volumul producţiei fabricate are următoarea interpretare
grafică:

Într-o astfel de situaţie se poate afirma că:


a) costul mediu total şi costul marginal nu se modifică;
b) costul mediu total şi costul marginal înregistrează o creştere;
c) costul mediu total şi costul marginal înregistrează o reducere;
d) modelul grafic reflectă dinamica costului total pe termen scurt;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.

47. Pentru a minimiza costul total al producţiei firma trebuie:


a) să procure factorii de producţie la acelaşi preţ;
b) să asigure egalitatea dintre costurile fixe şi cele variabile;
c) să utilizeze cantităţi egale ale factorilor de producţie;
d) să utilizeze factorii de producţie astfel încât produsele marginale ale acestora să fie egale;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.

48. Dacă AVC creşte odată cu majorarea volumului producţiei (prezentaţi argumentarea grafică):
a) MC de asemenea creşte;
b) FC de asemenea creşte;-F
c) MC va fi mai mic ca AVC;
d) ATC va fi mai mic ca AVC;-F

49. Care din următoarele relaţii poate fi aplicată pentru determinarea venitului marginal al firmei?
a) ΔVC : ΔQ;
b) ΔTC : ΔQ;
c) Δ (P x Q) : ΔQ;
d) ΔFC : ΔQ;
e) Δ(FC + VC) : ΔQ.
50. Pentru o firmă dependenţa venitului total de volumul vânzărilor are următoarea interpretare grafică:

Într-un astfel de situaţie se poate afirma că:


a) venitul total al firmei este constant;
b) preţul aplicat de firmă este constant;
c) venitul mediu al firmei este constant; AR=TR/Q
d) venitul marginal al firmei este constant;
e) sunt corecte doar răspunsurile b), c) şi d).
51. Pentru o firmă dependenţa venitului total de volumul vânzărilor are următoarea interpretare grafică:

O astfel de formă a curbei venitului total poate fi explicată prin faptul că:
a) firma nu modifică preţul;
b) pentru firmă costul mediu total şi costul marginal sunt constate;
c) pentru a majora volumul vânzărilor firma reduce preţul;
d) firma nu are drept scop maximizarea profitului;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.

52. Pentru aşi majora profitul firma va majora volumul producţiei doar dacă:
a) venitul total depăşeşte costul total;
b) costul total depăşeşte venitul total;
c) MR depăşeşte MC;
d) MR este egal MC;-- MAXIMIZAREA PROFITULUI
e) MR este mai mic ca MC.

53. Pe termen scurt firma concurentă maximizatoare de profit îşi va întrerupe activitatea dacă:
a) P< ATCmin;
b) AFC > P;
c) P< AVCmin.;
d) P< MC;
e) TR < TC.

54. Curba ofertei pe termen scurt a firmei concurente coincide cu:


a) curba MC;
b) curba cererii;
c) porţiunea ascendentă a curbei MC;
d) porţiunea ascendentă a curbei ATC;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.

55. Creşterea profitului economic al firmelor pe piaţa cu concurenţă perfectă nu contribuie la:
a) lărgirea producţiei în firmele existente;
b) apariţia pe piaţă a unor firme noi;
c) majorarea preţului pe piaţă la produsele firmelor;
d) majorarea preţurilor factorilor de producţie utilizaţi;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.

56. Dacă preţul produsului oferit de firma concurentă este la un aşa nivel încât nu acoperă ATC, firma
trebuie:
a) să-şi întrerupă activitatea;
b) să-şi continue activitatea la nivelul P = MC, dacă P > AVC;
c) să aleagă o nouă tehnologie;
d) să reducă cheltuielile;
e) să-şi continue activitatea atât timp cât P > AFC.

57. Dacă una din firmele care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă va majora oferta proprie:
a) oferta globală pe piaţa respectivă va creşte; pretu ramine neschimbat
b) preţul de echilibru pe piaţa respectivă se va reduce;
c) preţul de echilibru pe piaţa respectivă va creşte;
d) oferta globală pe piaţa respectivă va creşte, iar preţul de echilibru se va reduce;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.

58. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Curba LRMC intersectează curba LRAC în
punctul în care costul mediu este egal cu 100 lei. Produsele similare sunt comercializate pe piaţă la
preţul 100 lei. Ce va întreprinde firma în această situaţie?
a) îşi va întrerupe activitatea;
b) va majora volumul producţiei;
c) nu va modifica volumul producţiei;
d) va stabili un preţ mai mare ca 100 lei.
Pretul produsului trebuie sa fie egal cu costul mediu pe termen lung adica
P=LRAC=100 LEI

59. Apariţia monopolurilor se poate datora:

a) posesiei sau controlului asupra unor resurse naturale rare;


b) concurenţei dintre producători (vânzători);
c) protecţiei acordate de către stat unor întreprinderi;
d) fuzionării unor întreprinderi;
e) toate răspunsurile precedente sunt corecte.

60. Firmele-monopoliste reduc preţul pentru a majora volumul vânzărilor. Care din următoarele

afirmaţii referitoare la veniturile firmelor-monopoliste este justă?

a) venitul total se majorează odată cu creşterea volumului vânzărilor;


b) venitul mediu depăşeşte venitul marginal;-
c) venitul mediu este egal cu venitul marginal;
d) venitul marginal depăşeşte venitul mediu.
MR>P
MR=MC

61. Discriminarea prin preţ presupune:


a) aplicarea diferitor preţuri la acelaşi produs pentru diferiţi cumpărători;
b) majorarea preţului la produsele de o calitate mai înaltă;
c) diferenţierea în nivelul retribuirii muncii;
d) nici un răspuns precedent nu este corect.
62. În anul 2001 firmele unei ramuri de producţie activau în condiţiile concurenţei perfecte şi
se aflau în echilibru pe termen lung. În anul 2002 acestea au creat un cartel şi, ca urmare,
au obţinut un profit cu 5 mil. u.m. mai mare faţă de anul 2001. Profitul cartelului în anul
2002 a constituit:
a) 0;
b) mai puţin de 5 mil. u.m.;
c) 5 mil. u.m.;
d) mai mult de 5 mil. u.m.;
e) nu poate fi determinat în baza datelor propuse.

63. Teoria jocurilor se bazează pe presupunerea că:


a) firmele nu iau în consideraţie strategiile concurenţilor;
b) fiecare firme consideră raţional comportamentul concurenţilor;
c) fiecare firmă are o strategie dominantă;
d) toate răspunsurile precedente sunt corecte.

64. În condiţiile duopolului tip Cournot cererea globală dintr-un produs este descrisă prin funcţia
Qd = 300 – P, iar costul marginal al fiecărei firme producătoare este constant şi egal cu 20 u.m.
În situaţia de echilibru:
a) fiecare firmă va oferi pe piaţă 90 unităţi;
b) volumul ofertei globale va constituie 180 unităţi;
c) ambele firme vor stabili un preţ egal cu 20 u.m.;
d) toate răspunsurile precedente sunt corecte;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.

65. Stabilind preţul care ar servi drept barieră la apariţia pe piaţă a firmelor noi firmele oligopoliste vor
reieşi din:
a) necesitatea maximizării profitul propriu;
b) valoarea minimă a costului mediu propriu pe termen lung;
c) egalitatea MR = LRMC;
d) toate răspunsurile precedente sunt corecte;- Vor reesi din costurile medii minime posibile ale
potentialilor producatori noi
e) nici un răspuns precedent nu este corect.

66. Pe piaţa oligopolistă activează doar două firme (A şi B) care concurează după modelul Cournot. În
stare de echilibru ambele firme oferă pe piaţă aceiaşi cantitate de produse. Care din modelele grafice
prezentate mai jos reflectă corect curbele de reacţie ale firmelor?

67. Echilibrul pe termen lung pe piaţa cu concurenţă monopolistică presupune că: costu mediu=costu
marginal
a) preţul coincide cu valoarea minimă a costului mediu pe termen lung;
b) preţul este egal cu costul marginal;
c) firmele nu obţin profit economic pozitiv;
d) capacităţile de producţie sunt utilizate integral.

68. Pieţele cu concurenţa perfectă şi concurenţă monopolistică au următoarea trăsătură comună:


a) pe ambele firmele oferă produse diferenţiate;
b) pe ambele activează un număr relativ mare de vânzători;
c) cererea din producţia fiecărei firme este perfect elastică;
d) pe ambele firmele oferă produse omogene;
e) comportamentul pe piaţă a fiecărei firmei este influenţat de comportamentul concurenţilor.
Probleme

1. Informaţia privind posibilităţile productive lunare ale unui agent economic este prezentată în tabel:
30 40 50 60 70
Frigidere, unităţi 280 250 210 160 100 0
Congelatoare, unităţi 0 50 100 150 200 250
Care este valoarea posibilă a indicatorului ce lipseşte – 80, 100, 120, 140?

2. Pentru un agent economic dependenţa venitului total şi costului total de volumul producţiei fabricate se
prezintă astfel:
MR=modificarea TR/modificarea Q
Volumul producţiei, unităţi 0 10 20 30 40 50
Venitul total, mii u.m. 0 100 190 270 340 400
Costul total, mii u.m. 50 110 185 260 350 450
MR 10 9 8 7 6
MC 6 7,5 7,5 9 10
Aplicând analiza marginală determinaţi:
a) venitul marginal şi costul marginal pentru fiecare majorare a volumului producţiei;
b) volumul producţiei care maximizează profitul agentului economic.
Pentru a maximiza profitul MC tre sa fie egal cu MR daca neam uita aici cu aproximatie
la volumul de 30 unitati este aproape de acceasta valoare
3. Dependenţa dintre cantitatea unui bun şi preţul acestuia se exprimă prin funcţiile Q = 200 + 2P şi
Q = 400 – 2P. Care din cele două funcţii descrie cererea şi care oferta pe piaţa respectivă?
Q = 400 – 2P-cererea fiindca cerea este invers proportionala cu pretu
Q = 200 + 2P -oferta e direct propotionala cu pretu
4. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 300 – 1,5P, iar oferta acestuia – prin funcţia
Qs = 200 + 4P.
a) Ce cantitate din acest bun vor solicita cumpărătorii, dacă el va fi oferit gratis?
Qd=300
b) La ce preţ al bunului cumpărătorii vor renunţa la procurarea acestuia?
a. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru.
Qd=Qs; 300-1,5P=200+4P; 100=5,5P; P=18,18;
Q=300-1,5*18,18=272,73
b. Ce cantitate din acest bun vor solicita cumpărătorii, dacă el va fi oferit gratis?
P=0; Qd=300-1,5*0=300
c. La ce preţ al bunului cumpărătorii vor renunţa la procurarea acestuia?
Qd=0; 0=300-1,5P; 1,5P=300; P=200

5. Curba cererii pentru biletele la un meci de fotbal se prezintă astfel:


a) Determinaţi funcţia care descrie cererea pentru biletele la meciul de fotbal;
b) Câţi spectatori vor veni la stadion, dacă preţul biletelor va constitui 60 u.m.?
Curba cererii pentru biletele la un meci de fotbal se prezintă astfel:
1. Determinaţi funcţia care descrie cererea pentru biletele la
meciul de fotbal.
Qd=a-bP; 0=5000-b*100 <=> b=50
Qd=5000-b*100 <=>
Qd=5000-50P
2. Câţi spectatori vor veni la stadion, dacă preţul biletului va
constitui 60 u.m.?
Qd=5000-50*60=2000

6. Funcţia ofertei unui bun e liniară. La preţul 40 u.m. pe piaţă au fost oferite 50 unităţi din bun. Creşterea
preţului până la 90 u.m. a determinat vânzătorii să majoreze cantitatea oferită până la 300 unităţi.
a) Determinaţi funcţia ofertei.
Qs=a+bP
50=a+b*40 a=50-40b a=50-40b a= -150
300=a+b*90 300=50-40b+90b 250=50b b=5

Qs= -150+5P; Qs1= -150+5*40=50; Qs2= -150+5*90=300

b) Ce cantitate de bun va fi oferită pe piaţă dacă preţul acestuia va constitui 120 u.m.?
Qs= -150+5*120=450

7. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 100 – 2P. Deduceţi funcţia inversă a cererii din acest bun.

8. Pe piaţa unui bun activează 5 vânzători. Oferta individuală a fiecăruia este descrisă prin funcţia
Qs = 500 + 3P. Construiţi curba ofertei individuale a unui vânzător şi curba ofertei globale pe piaţa
respectivă. Care este funcţia ce descrie oferta globală?
1. Determinaţi funcţia ofertei globale de pe piaţa bunului X. Qs=2500+15P
2. Daţi reprezentarea grafică a curbei ofertei individuale şi a celei de pe piaţa bunului X.

Fie P=5; Qs1=515; Qs2=2575


Fie P=10; Qs1=530; Qs2=2650
Fie P=15; Qs1=545; Qs2=2725
9. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 600 – 2P, iar oferta acestuia – prin funcţia
QS = 300 + 4P.
a) Prezentaţi modelul grafic al problemei;

B) Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru pe piaţa respectivă.


Qd=Qs; 600-2P=300+4P; 300=6P; P=50; Q=600-2*50=500

C)Calculaţi parametrii cantitativi ai situaţiei care se va crea pe piaţă, dacă „plafonul” preţului va fi
stabilit la nivelul de 10 u.m.
Qd=600-2*10=580 (M); Qs=300+4*10=340 (N)

10. Curba ofertei unui bun este o dreaptă orizontală. Ce influenţă va avea creşterea cererii din acest bun asupra
preţului de echilibru şi volumului de echilibru pe piaţa respectivă? Argumentaţi răspunsul prin modelul
grafic respectiv.
Oferta perfect elastica la care pretu este constant, deci respectiv pretu de echilibru nu se va modifica, el va
ramine constant se poate modifica doar volumul.

11. Preţul minim la care un bun poate fi oferit pe piaţă de către vânzători constituie 600 u.m., iar preţul maxim
pe care cumpărătorii sunt dispuşi să-l plătească pentru acesta – 500 u.m.
a)Care este cantitatea de bun echilibrat de pe piaţa respectivă?

Nu exista un pret de echilibru, din acest motiv nu exista nici Q acceptata si de consumator si de
producator.

a) Prezentaţi grafic cererea şi oferta pentru situaţia descrisă.

b) Cum perfecţionarea tehnologiei de fabricare va influenţa conjunctura de pe piaţa bunului?


Perfectionarea tehnologiei de fabricare va influenta pe viitor la ↓ consumatorilor de productie => la ↓
pretului => aparitia pretului de echilibru => aparitia Q de echilibru. Va contribui la ↑ calitatii bunului =>
competitivitate =>la acceptarea cumparatorului, a pretului de 600u.m. si, respectiv, la existenta Q de
echilibru.

12. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 3000 – 1,5P, iar oferta acestuia – prin funcţia
QS = 3,5P - 600. Pentru a majora încasările la buget, se aplică un impozit în mărime de 200 u.m. plătit de
către vânzători pentru fiecare unitate vândută.
a) Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru al bunului X.
Qd=Qs; 3000-1,5P=3,5P-600; 3600=5P; P=720; Q=3000-1,5*720=1920.
b) Cum se va schimba preţul de echilibru după aplicarea unui impozit în mărime de 200 u.m. pe fiecare
unitate vândută plătit de vânzători ?
3000-1,5P=3,5(P-200)-600; 3000-1,5P=3,5P-700-600; 4300=5P; P=860.
c) Ce cantitate din bunul X va fi vândută pe piaţă la noul preţ?
Q=3000-1,5*860=1710.
d) Care va fi mărimea încasărilor la buget?
1710*200=342000 lei
e) Cum va fi repartizată povara fiscală între cumpărător şi vânzător?
Povara fiscala= la cumparator, 1-0,7=0,3 la producator

f) Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.

13. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 450 – 2P, iar oferta acestuia – prin funcţia
Qs = 3P – 300. Vânzătorii bunului beneficiază de o subvenţie în mărime de 100 u.m. pentru fiecare unitate
vândută.
1. Determinaţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru până la acordarea subvenţiei.
Qd=450-2P; Qs=3P-300; Qd=Qs; 450-2P=3P-300; 450+300=3P+2P; 750=5P; P=150;
Qd=450-2*150=150; Qs=3*150-300=150; P=150; Q=150
2. Determinaţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru după acordarea subvenţiei.
Qd=450-2P; Qs=3(P+100)-300; Qd=Qs; 450-2P=3(P+100)-300; 450=3P+2P; 450=5P; P=90;
Qd=450-2*90=270; Qs=3*(90+100)-300=270; P=90; Q=270
3. Ce sumă de bani trebuie să fie alocată din buget pentru acordarea subvenţiei?
270*100 lei=27000 lei
4. Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.

50 100 150 200 250 300 350


14. Cererea şi oferta pentru un bun de import se descriu, respectiv, prin funcţiile Qd = 400 – 0,5P şi
Qs = P – 200. Pentru a proteja producătorii autohtoni, Guvernul a stabilit cota de import la nivelul 150
unităţi.
a) Prezentaţi modelul grafic al problemei;
b) Determinaţi preţul de echilibru şi volumul de echilibru pe piaţa respectivă până la stabilirea cotei de
import;
Qd=Qs
400-0,5P=P-200
P=400
Qs=200
c) Ce influenţă va avea stabilirea cotei de import asupra preţului de echilibru pe piaţă?
Qs=150 unitati
P=350
d) Cum se vor modifica veniturile importatorilor în urma stabilirii cotei nominalizate?
Vor scadea
e) Cum se vor modifica preţul de echilibrul şi volumul de echilibru pe piaţa respectivă, dacă cota de
import va fi înlocuită printr-o taxă în mărime de 15 u.m.?
15. Pe piaţa unui bun coeficientul elasticităţii după preţ a cererii este egal cu -3. Cum se va modifica volumul
cererii, dacă preţul bunului va creşte cu 10%?

=|∆Q%| / |∆P%| ; -3=|∆Q%| /10% ; |∆Q%| = -3*10%= -30%

16. În tabel sânt prezentate date privind elasticitatea cererii din produsele alimentare, vin şi bere:
Elasticitatea cererii în raport cu:
Bunurile preţul bunului
preţul altor bunuri
produse alimentare vinului berii
Produse alimentare -0,15 X 0,16 0,10
Vin -2,0 -0,25 X 0,35
Bere -0,75 0,18 0,50 X

a) Care din bunurile prezentate în tabel au cererea relativ elastică după preţ şi care – relativ inelastică?
Cum apreciaţi o astfel de situaţie?

b) Ce influenţă va avea majorarea preţurilor la produsele alimentare asupra consumului de vin şi bere?
Care este legătură dintre produsele alimentare şi alte bunuri prezentate în tabel?
c) Cum se va modifica poziţia curbei cererii din vin în cazul majorării preţurilor la produsele alimentare şi
bere?

17. Modelul grafic de mai jos reflectă două curbe ale cererii dintr-un bun:

Care din cele două curbe ale cererii (D0 sau D1) reflectă cererea din bunul respectiv într-o perioadă mai
scurtă de timp?
18. Să presupunem că curbele cererii (D0 şi D1) prezentate în modelul grafic la problema precedentă reflectă
cererea din bunurile A şi B. Pentru care din cele două bunuri există un număr mai mare de substituenţi?

19. Cererea dintr-un bun este liniară. Curba cererii se deplasează drept răspuns la majorarea veniturilor
consumatorilor. Demonstraţi că în urma acestei deplasări cererea devine mai puţin elastică după preţ.
Elasticitatea dupa pret creste odata cu nivelul pretului, la preturi inalte consumatorii devin mai sensibili la
modificarea pretului
ca factor al elasticitatii este ponderea venitului consumatorilor rezervat pentru procurarea bunului dat. De regula
dependenta dintre venit si Q este direct proportionala
20. Pentru un bun coeficientul elasticităţii după preţ a cererii este egal cu -1,5. Cum se vor modifica veniturile
vânzătorilor, dacă ei vor majora oferta bunului?
Relativ elastica
Delta Qd> delta P
Maximizarea profitului va majora Q

21. Înclinaţia curbei cererii dintr-un bun este egală cu –0,5 în toate punctele. La preţul 200 u.m. pe parcursul
unei luni au fost vîndute 400 unităţi ale bunului.
a) Calculaţi coeficientul elasticităţii după preţ a cererii acestui bun;
b) Cum se vor modifica veniturile vînzătorilor, dacă ei vor reduce preţul bunului cu un procent?
Argumentaţi răspunsul prin calculele respective.

22. Curba cererii pentru biletele la un spectacol muzical este descrisă prin funcţia Qd = 5 000 – 25P.
a) Ce preţ vor stabili organizatorii pentru aşi maximiza veniturile, dacă nu există careva limitări
cantitative în ceia ce priveşte numărul spectatorilor?
TP=max
MR=MC MP=0
b) Să presupunem că numărul locurilor este limitat (2000) şi sala nu este supraîncărcată. Ce preţ va
maximiza veniturile organizatorilor? Cîte bilete vor vinde ei în acest caz?
2000
c) Cum vor proceda organizatorii, dacă numărul locurilor în sală este limitat şi constituie 3 500: vor
stabili preţul care le va permite realizarea tuturor biletelor sau nu?
NU

23. Un întreprinzător a stabilit că pentru produsele pe care le oferă pe piaţă elasticitatea cererii după
preţ este egală cu –0,75. Cum va proceda el într-o astfel de situaţie pentru a-şi maximiza
veniturile?
Relativ inelastica
Delta Qd< delta P
Maximizarea profitului va majora preturile P↑

24. Se cunosc următoarele date privind piaţa unui bun: cererea şi oferta se descriu prin funcţii liniare, preţul de
echilibru constituie 10,0 u.m., volumul vînzărilor – 20 mii unităţi, coeficientul elasticităţii după preţ a
cererii – 0,5, coeficientul elasticităţii după preţ a ofertei – 0,2. Guvernul decide să stabilească „plafonul”
preţului la nivelul 9,00 u.m.
Determinaţi parametrii cantitativi ai situaţiei care se va crea pe piaţă.
Deci plafonul pretului se afla mai jos decit pretul de echilibru
Plus la aceasta avem si cerere si oferta reltin inelastica

25. Preţurile bunurilor A, B şi C în cursul anului nu se modifică. Datele privind cheltuielile unei familii în două
semestre ale anului sînt prezentate în următorul tabel:

Bunurile Cheltuielile familiei, u.m.


semestrul I semestrul II
A 400 500
B 300 600
C 300 250
D 200 300
Total 1200 1 650
1) 0.22- bunuri prioritare , de prima necesitate
2) 0.67- bunuri prioritare , de prima necesitate
3) -0.11-bunuri inferioare
4) 0.22- bunuri prioritare , de prima necesitate
Calculaţi elasticitatea cererii după venit şi determinaţi atitudinea familiei faţă de fiecare din bunurile
nominalizate.

26. În tabel sunt prezentate date privind preţul şi volumul ofertei unui bun:

Preţul, u.m. 20 40 60 80 100 120 140 160


Volumul ofertei, unităţi 0 200 400 600 800 1000 1200 1400
Elasticitatea ofertei după preţ - 10 10 10 10 10 10 10

a) Calculaţi elasticitatea ofertei după preţ şi reflectaţi rezultatele în tabel;


b) Analizaţi dinamica coeficientului elasticităţii după preţ a ofertei odată cu creşterea preţului bunului.

27. În tabel sînt prezentate date privind preţul şi volumul cererii dintr-un bun:

Preţul, Volumul cererii, Elasticitatea cererii Veniturile


u.m. unităţi după preţ vânzătorilor, u.m.
0 1000 0 0
20 900 0,052=0.111 inelastica 18000
40 800 0,176=0.25 inelastica 32000
60 700 0,333=0.428 inelastica 42000
80 600 0,538 =0.666 inelastica 48000
100 500 0,818 =1.0 inel/unitar 50000
120 400 1,222 =1.5 elastica 48000
140 300 1,857 =2.333 elastica 42000
160 200 3,0 =4.0 elastica 32000
180 100 5,666 =9 elastica 18000
200 0 19.0=0 elastica/perf 0
inel

1.Calculaţi coeficienţii elasticităţii cererii după preţ şi prezentaţi rezultatele obţinute în tabel
= -(Q1-Q0)/(P1-P0) * (P1+P0)/(Q1+Q0) sau = -(Q1-Q0)/(P1-P0) * P1/Q1.
2.Determinaţi preţurile pentru care cererea este elastică, inelastică şi cu elasticitate unitară. in tabel
3. Calculaţi veniturile vânzătorilor si prezentaţi-le în tabel. in tabel
4. Analizaţi dinamica veniturilor în dependenţă de preţ. Veniturile cresc pina la limita pretului unitar de
100 lei, cind elasticitatea cererii este este inelastica, dupa care veniturile incep sa scada

28. Un consumator procură 20 unităţi ale bunului X şi 15 unităţi ale bunului Y. Funcţia utilităţii are forma U =
Qx * 6Qy.
a) Determinaţi utilitatea totală de care beneficiază consumatorul;
U=Qx*6Qy
Ut=20*6*15=1800
b) Calculaţi utilităţile marginale ale celor două bunuri în această situaţie.
Um(X)=Ut/Qx=1880/20=90
Um(Y)=Ut/Qz=1800/15=120

29. Un consumator, indiferent de nivelul venitului disponibil, nici odată nu procură bunul X. Construiţi curba
lui Engel pentru un astfel de bun.
30. Pentru procurarea îngheţatei şi vizionarea filmelor un student cheltuie săptămânal 40 u.m.
a) Reprezentaţi linia bugetară a studentului, dacă preţul unei îngheţate este 4 u.m., iar a unui bilet la film 10
u.m.
Punctele dfe intersecţie vor fi: X*=V/Px=40/4=10; Y*=V/Py=40/10=4

b) Care, în situaţia iniţială, este efectul majorării preţului unui bilet la film până la 20 u.m.? Reprezentaţi
grafic.
Aceasta va duce la modif punctelor de intersecţie cu Oy şi curba bugetară se va deplasa spre stînga, micşorîndu-
se panta acesteia
Y*1=V/Py1=20/20=1

c) Să presupunem că preţul îngheţatei se modifică în funcţie de cantitatea procurată. Astfel, prima îngheţată
este procurată la preţul 4 u.m., iar fiecare următoare – la preţul 2 u.m. Construiţi linia bugetară a
studentului în această situaţie.

31 Un consumator procură doar două bunuri: cămăşi şi pantofi. Utilitatea marginală ponderata pe preţ calculată
la o unitate a preţului pentru cămăşi este egală cu 5, iar pentru pantofi – cu 10.
a) Prezentaţi modelul grafic al problemei;
b) Se află oare consumatorul în echilibru? Dacă nu, cum el trebuie să modifice structura consumului?
MUc/Pc=5 nu se afla in echilibru MUc/Pc=Mup/Pp
MUp/Pp=10
Px
32. Să presupunem că MRSxy < Py MRpentru orice combinaţie a bunurilor X şi Y. Ce cantitate a bunului X
va procura consumatorul în starea de echilibru?

Se stabileste echilibru unghiular si consumartorul nu renunta la bunul y in favoarea bunului x


Modificarea pretului celor 2 bunuri ar putea deplasa consumatorul spre echilibru intern. Pentru ca pretu bunului
x e prea mare consumatoru nu va consuma bunu x si in punctul de echilibru cantitatea lui Qx=0

33. Pentru un consumator bunurile X şi Y sânt perfect substituibile. Curbele de indiferenţă ale acestuia au
aceiaşi înclinaţie negativă ca şi linia bugetară. Există oare în aşa caz o singură combinaţie a celor două
bunuri care maximizează utilitatea consumatorului? Argumentaţi răspunsul printr-un model grafic.
MRSxy=constant
Bunurile date sunt perfect substituibile, substituibilitatea lor are loc in aceeasi proportie indiferentde nivelul
consumului

34. În starea de echilibru consumatorul raţional procură bunurile X şi Y. Utilitatea marginală a ultimii unităţi a
bunului X constituie 40, iar a bunului Y – 20. Preţul bunului X este egal cu 15 u.m.
Care este preţul unitar al bunului Y?
Mux=40
Muy=20
Px=15 Mux/Px=Muy/Py
2,67=20/Py
Py=7,49
35. Funcţia utilităţii are forma U = 4 ∗ Qx ∗ Qy. Venitul rezervat de către un consumator pentru procurarea
celor două bunuri constituie 240 u.m. În starea de echilibru consumatorul procură 20 unităţi ale bunului X
şi 30 unităţi ale bunului Y.
a) Determinaţi preţurile bunurilor X şi Y;
b) Care este în acest caz rata marginală de substituire a bunului X prin bunul Y?
U=4*20*30=2400
Mux=4Qx=4*20=80
Muy=Qy=30*1=30
80/Px=30/Py=240
80/Px=240; Px=3
30/Py=240; Py=8
8/Px=3/Py: 3Px=8Py MRSxy=Mux/Muy=80/30=2,67

36. Venitul lunar al unui consumator constituie 1 500 u.m. şi este utilizat pentru procurarea bunurilor X şi Y.
Preţurile acestora sunt respectiv 20 u.m. şi 30 u.m. pentru o unitate. Totodată consumatorul beneficiază
lunar de un venit suplimentar în mărime de 200 u.m. care poate fi folosit în exclusivitate pentru procurarea
bunului X.
Construiţi linia bugetară a consumatorului.
Px=20
Py=30
I=1500

37. Venitul lunar al unui consumator constituie 1 500 u.m. şi este cheltuit pentru procurarea bunurilor X şi Y.
Preţurile acestora sunt respectiv 20 u.m. şi 30 u.m. pentru o unitate. Cantitatea bunului X pe care
consumatorul o poate procura lunar este limitată şi nu trebuie să depăşească 50 unităţi.
Construiţi linia bugetară a consumatorului.
I=20Q+30P

38. Curbele de indiferenţă ale consumatorului au forma unor linii drepte. Consumatorul nu renunţă la bunul X
în favoarea bunului Y.
Reprezentaţi grafic echilibrul consumatorului.

39. Pentru un consumator funcţia utilităţii totale are forma U = 2Qx x 3Qy, iar linia bugetară este descrisă prin
ecuaţia 15Qx + 30Qy = 1 200.
Determinaţi combinaţia de bunuri care maximizează utilitatea consumatorului.
U = 2Qx x 3Qy
15Qx + 30Qy = 1 200.
Px*Qx+Py*Qy=I
Qx max=1200/15=80 unitati
Qy=40
Conditia de maximizare a utilitatii: Mux/Px=Muy/Py
2Mux=Muy
40. Linia bugetară a unui consumator intersectează axa OX în punctul cu coordonata ( 50,0). Care este în acest
caz sensul economic al acestor 50 unităţi din bunul X?
Punctul de intersectie cu axa ox determina cantitatea maxima a bunului pe care consumatorul o poate procura,
renuntind la celalat bun

41. Un consumator procură doar bunurile X şi Y. Datele privind utilităţile marginale ale acestora sînt prezentate
în tabel:
Cantitatea bunului, Utilitatea marginală a Utilitatea marginală a
unităţi bunului X bunului Y
1 160 270
2 120 210
3 100 180
4 80 150
5 60 120
Determinaţi combinaţia optimă de bunuri pentru consumator, dacă venitul acestuia constituie 180 u.m., iar
preţurile bunurilor X şi Y sunt, respectiv, 20 u.m. şi 30 u.m.

Mux/Px=Muy/Py
2Qx+3Qy=18
3Mux=2Muy
Mux/Muy=2/3=0.67
Combinatia optima este Qx=3 Mux=100 Mux/My=2/3
Qy=4 Muy=150
42. Managerul unei firme a stabilit că produsul marginal al factorului-muncă constituie 5 unităţi, iar al
factorului-capital – 10 unităţi. Calculaţi rata marginală de substituţie tehnologică:
a) a factorului-capital prin factorul-muncă;
b) a factorului-muncă prin factorul-capital.
MRSTLK=MPL/MPK=5/10=0,5 din factorul L poate fi inlocuita de 1 unitate de factoru kapital

MRSTKL=MPk/MPL=10/5=2
43. În tabelul de mai jos sînt prezentate date ce caracterizează volumul producţiei care poate fi obţinut prin
utilizarea diferitor cantităţi ale factorilor de producţie:
Cantitatea utilizată a Cantitatea utilizată a factorului-capital, ore
factorului-muncă, ore K1 = 10 K2 =20 K3 =30 K4 =40
10 400 600 700 760
20 600 1700 3000 4200
30 1100 3000 4200 5400
35 1200 3500 4700 5900
40 1300 3800 5000 6300
50 1440 4200 5400 6400

Cantitatea de muncă Cantitatea de capital (maşini-ore)


(oameni-ore) K1 = 10 K2 = 20 APL MPL K3 = 30 K4 = 40
10 400 600 60 6 700 760
20 600 1700 85 1.5 3000 4200
30 1100 3000 100 1.5 4200 5400
35 1200 3500 100 0 4700 5900
40 1300 3800 95 -1 5000 6300
50 1440 4200 84 -1.1 5400 6400

a) Construiţi izocuanta ce corespunde volumului producţiei egal cu 4200 unităţi;


b) Calculaţi rata marginală de substituţie tehnologică a factorilor de producţie în diferite situaţii. Care
este caracterul modificării acesteia?
c) Determinaţi produsul total, mediu şi marginal al factorului-muncă în cazul când cantitatea utilizată a
factorului-capital constituie 20 ore. Construiţi curbele produsului total, mediu şi marginal al
factorului-muncă;
APL=600/10=60; MPL=15/10=1.5
d) Ce influinţă va avea asupra indicatorilor nominalizaţi majorarea cantităţii utilizate a factorului-
capital?
e) Utilizând datele din tabel reprezentaţi izocuanta pentru volumul de producţie de 4200 unităţi.

44. Interacţiunea factorilor de producţie este descrisă prin funcţia de producţie Q = 30 x K1/3 x L1/2.
a) Calculaţi volumul total al producţiei şi produsul mediu al muncii în cazul în care cantitatea utilizată
zilnic a factorului-capital constituie 27 ore, iar a factorului-muncă – 25 ore.
Qtotal=30* * =30* * =30*3*5=450
Produsul mediu al muncii=450/25=18
a) Să presupunem că cantitatea utilizată a factorului-capital creşte cu 10%, iar a factorului-muncă se
reduce cu 20%. Cum se va modifica ca urmare volumul total al producţiei? Care este efectul
extinderii la scară a producţiei în acest caz? 27+10%=29,7 ore; 25-20%=20 ore.
Q=30* * =30*3,0968 * 4,472=415,47 s-a redus.

45. Firma “ABC” majorează cantitatea utilizată a factorului-capital de la 120 la 150 unităţi, iar a factorului-
muncă – de la 500 la 625 unităţi. Ca urmare volumul producţiei creşte cu 10%. Care este efectul extinderii
la scară a producţiei în situaţia dată?
Cantitatea utilizata a factorului de productie sa majorat cu 25% iar volumul productiei doar cu 10%
Respectiv reesind din aceste data putem concluziona ca avem un efect negativ(descrescator) al extinderii la
scara a productiei

46. Banca comercială ar putea acorda un număr mai mare de credite, dacă ar majora numărul personalului
angajat în subdiviziunea respectivă. Alţi factori necesari pentru efectuarea operaţiunilor de creditare rămân
neschimbaţi. La moment produsul marginal al muncii constituie 5 credite, iar produsul mediu – 7 credite.
Cum se va modifica produsul mediu al muncii sub influenţa creşterii numărului personalului angajat?
MPl=delta Q/delta L
Daca MP<AP rezulta ca AP va scadea

47. Pentru o firmă factorul-muncă este unicul factor variabil. Dependenţa volumului producţiei de numărul
persoanelor angajate se prezintă astfel:
Numărul muncitorilor 0 1 2 3 4 5 6
Volumul producţiei, unităţi 0 400 900 1260 1500 1650 1740

a) Care este produsul marginal al celui de al 6-ea muncitor ?


produsul marginal = 1740-1650=90
b) La angajarea cărui muncitor produsul marginal al muncii va începe să descrească?
La angajarea celui de al treilea muncitor (1=400; 2=500; 3=360)
c) Cîţi muncitori trebuie angajaţi pentru ca produsul mediu al muncii să înregistreze valoare maximă?
400/1=400; 900/2=450; 1260/3=420; 1500/4=375. trebuie sa fie angajati doar 2 muncitori
48. Diagrama prezentată mai jos reflecta variaţia produsului mediu al muncii (APL):

a) Să presupunem că produsul marginal al celui de al 25-ea muncitor are valoare negativă. Este oare în
acest caz şi produsul mediu negativ?
b) Cîţi muncitori vor fi angajaţi în cazul în care produsul mediu al muncii este egal cu produsul
marginal?
c) Conform diagramei produsul mediu al muncii are valoare maximă cînd sînt angajaţi 10 muncitori.
Este oare în acest caz şi produsul total maxim?
d) Produsul marginal al muncitorului al 11-ea constituie 60 unităţi. Care va fi produsul total atunci
când vor fi angajaţi 11 muncitori?
e) Care este produsul total în cazul în care produsul mediu al muncii constituie 25 unităţi?

49. Firma a produs în anul 1 un număr de 2 000 unităţi produse finite, suportând următoarele cheltuieli:
- materii prime – 50 000 lei,
- materiale auxiliare – 11 000 lei,
- amortizare capital fix – 5 000 lei,
- salarii – 20 000 lei, din care 10% salarii ale aparatului administrativ,
- alte cheltuieli (cu chirii, iluminare, încălzit) – 5 000 lei.
Firma triplează producţia în anul 2, în condiţiile când costurile variabile cresc direct proporţional cu
volumul producţiei. Care va fi costul mediu total al producţiei în anul 2?

50. În cadrul unei întreprinderi activează 50 salariaţi. Volumul lunar al producţiei constituie 1 000 unităţi.
Angajând suplimentar 4 salariaţi, întreprinderea reuşeşte să obţină o producţie totală de 1200 bucăţi. Care
este productivitatea medie a muncii în acest caz?
Ap=22,22

51. Firma majorează consumul factorului-muncă de la 200 la 220 unităţi, iar a factorului-capital de la 200 la 300
unităţi. Ca urmare volumul producţiei creşte cu 30%. Care e efectul extinderii la scara a producţiei?
L creste cu 10% (220-200)/200*100%=10%
K creste cu 50% (300-200)/200*100%=50%
Productia creste cu 30%, randamente de scara constante

52. Firma utilizează factorul-munca şi factorul-capital într-o aşa îmbinare încât produsul marginal al factorului-
muncă constituie 20 unităţi, iar al factorului-capital – 30 unităţi. Preţurile factorilor de producţie sunt
respectiv 3 şi 4 lei pentru o unitate.
Ce va întreprinde firma pentru aşi minimiza costul producţiei? (prezentaţi modelul grafic)
a) va majora consumul factorului-muncă şi va reduce consumul factorului-capital;
b) va majora consumul factorului-capital şi va reduce consumul factorului-muncă;
c) nu va modifica consumul factorilor de producţie;
d) va majora salariile personalului angajat.
Combinatia de factori de productie care asigura un cost minim corespunde punctului in care dreapta izocostului
e tg la izocuanta(e un singur cost minim)in asa caz se respecta urmatoarea egalitate
MRTSLK=w/r-inclinatia
MPL/W=MPK/R
MPL/PL=20
MPK/PK=30
PL=3
PK=4
MPL=60
MPK=120
r =2w
53. Pentru o firmă costul total e descris prin funcţia TC = (5 + 2Q)3. Costul fix al producţiei constituie 500
u.m. Determinaţi costul total, variabil, mediu total, mediu fix, mediu variabil şi marginal pentru cazul când
volumul producţiei constituie 50 unităţi.
FC=500
Q=50
TC=1157625
VC=TC-FC=1157625-500=1157125
ATC=AFC+AVC
AFC=FC/Q=10
AVC=VC/Q=23142,5
ATC=TC/Q=23152,5
MC=delta TC/delta Q=delta VC/delta Q=23142,5

54. În cadrul unei firme tehnologia de fabricare este la un aşa nivel încât produsul mediu al utilajului constituie
20 unităţi/oră, iar produsul marginal – 30 unităţi/oră. Preţul unei ore de funcţionare a utilajului constituie
600 u.m.
1) Calculaţi costul mediu variabil şi costul marginal al producţiei în situaţia dată;
2) Cum se va modifica costul mediu variabil dacă productivitatea utilajului va creşte?
AVC=VC/Q =600/20=30
MC=delta TC/delta Q=delta VC/ delta Q=600/20=30
2)VA SCADEA

55. În cadrul unei firme activează trei muncitori, produsul mediu zilnic al cărora constituie 25 unităţi. Dacă
întreprinderea ar mai angaja un muncitor, produsul mediu al muncii s-ar majora până la 30 unităţi. Costul
fix al producţiei este 600 u.m., iar salariul zilnic al fiecărui muncitor – 60 u.m.
Determinaţi costul total, mediu fix, mediu variabil şi marginal pentru cazul când vor activa 4 muncitori.
Cost Produs Cost fix Cost mediu variabil, CMV= CMT CMg
total, CT total mediu, CMF (CT-CF)/Q
Produsul mediu 600+60*3 25*3=75 600:75=8 (780-600):75=2,4 780:75=10,4 0
(3)=25 =780
Produsul mediu 600+60*4 30*4=120 600:120=5 (840-600):120=2 840:120=7 (840-780) :
(4)=30 =840 (120-75) =
1,33
CF=600
Salariu/zi/1m=60

56. Firmă utilizează factorul-muncă şi factorul-capital într-o aşa îmbinare, încât produsul marginal al
factorului-muncă constituie 10 unităţi, iar al factorului-capital – 8 unităţi. Preţurile factorilor de producţie
nominalizaţi sunt respectiv 3 şi 5 u.m. pentru o unitate. Ce va întreprinde firma într-o astfel de situaţie
pentru a minimiza costul total al producţiei?
Pentru a obtine un anumit volum al productiei cu costuri minime , firma va alege combinatia factorilor
de productie in asa fel incit acestia vor aveaa acelasi produs marginal calculat la o unitate a pretului
MPK=MPL
57. Pentru o firmă dependenţa costului marginal de volumul producţiei fabricate se exprimă prin funcţia
MC = 1+2Q. Care va fi costul variabil total în cazul în care volumul producţiei fabricate va constitui
30 de unităţi?
VC=TC-FC
MC=deltaVC/deltaQ
Q=30
MC=61
VC=61*30=1830
58. Cunoscând conţinutul şi corelaţiile dintre principalele categorii ale costurilor de producţie, completaţi
rubricile libere din tabelul de mai jos cu datele corespunzătoare.

Volumul producţiei, Costuri fixe, u.m. Costuri variabile, Costuri totale, u.m. Costuri medii, Costul marginal, u.m.
unităţi u.m. u.m.
50 100 000 200 000 300 000 6 000 -
100 100 000 2,1 ori* 520 000 5200 4400
150 100 000 3,2 ori* 740 000 4933,33 4400
200 100 000 4,3 ori* 960 000 4800 4400
250 100 000 5,4 ori* 1180 000 4720 4400
* Creşterile sunt indicate faţă de prima variantă.

59. Pentru o firmă dependenţa costului total pe termen lung de volumul producţiei fabricate este prezentată în
următorul tabel:

Volumul producţiei Costurile totale Costurile medii Costurile marginale


(unitati.) (u.m.) (u.m.) (u.m.)
1 2 3=2/1 4=∆2/∆1
0 0 0 0
10 320 32 32
20 480 24 16
30 820 27,33 34
40 1400 35 58
50 2280 45,6 88
60 3520 58,67 124

1. Determinaţi costurile medii şi marginale pentru fiecare volum de producţie.


2. Reprezentaţi grafic curbele costurilor totale, medii şi marginale a producerii bunului.

3. Pentru ce cantitate de producţie costurile medii sunt minime? Costuri=24 la Q=20


Determinaţi producţia care reflectă randamente de scară crescătoare
60. Pentru o firmă dependenţa venitului total şi costului total de volumul producţiei fabricate este prezentată în
următorul tabel:
Volumul producţiei, unităţi 0 10 20 30 40 50
Venitul total, u.m. 0 100 160 200 220 210
Costul total, u.m. 40 80 100 140 200 280
MR - 10 6 4 2 1
MC - 4 2 4 6 8
Ce volum al producţiei va alege firma pentru aşi maximiza profitul?
Mr=MC
Respectiv alegemvarianta cind MR=MC adica atunci cind volumul productiei este 30 unitati
Atunci firma va obtine profit maxim

61. Un întreprinzător cunoaşte că preţul unitar al bunurilor pe care le produce este de 100 u.m. Costurile fixe
constituie 60 000 u.m., iar costurile variabile pe unitatea de produs – 20 u.m.

Ce cantitate trebuie să producă şi să vândă acest întreprinzător pentru:


a) a obţine un profit total în mărime de 80 000 u.m;
TP=TR-TC
TR=Q*P
TC=FC+VC
TP=80 000
TR=100Q
TC=(20*Q)+FC
TC=20Q+60 000
TP=100Q-(20Q+60000)
80 000=80Q-60000
140 000=80Q
Q=1750
b) aşi recupera costurile suportate?
TP=O
TR=TC
Q*P= FC+VC
100Q= 20Q+60 000
80Q=60 000
Q=750
62. Pe piaţa cu concurenţă perfectă activează 1000 firme. Pentru fiecare din ele dependenţa costului marginal de
volumul producţiei fabricate se prezintă astfel:
Volumul producţiei, unităţi 5 6 7
Costul marginal, u.m. 20 30 50
P=30 Inc=30 Cost=30 Oferta=6000
Cost marginal = Pret = Incasarea marginala
Care va fi oferta globala pe piaţa respectivă, dacă preţul va constitui 30 u.m.?
Incasarile 150 180 210
Vmg 30 30
Cmg = Vmg = 30
Oferta totala = 1000*6 = 6000unit
Care va fi volumul ofertei globale pe piaţa respectivă, dacă preţul va constitui 30 u.m.?
a) nu mai mare de 5 000;
b) 5000;
c) 6000;
d) 7000;
e) nu mai puţin de 7000;
f) mai mare de 7000.
63. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Variaţia costurilor totale se exprimă prin funcţia
TC= 40Q + Q2. Preţul unitar al bunurilor pe care le produce firma este 280 u.m. Ce volum al producţiei va
maximiza profitul firmei?
TC=40Q+Q2
Punit=280unit
pe termen lung
Punit=Costul total mediu=Cost marginal
280=TC/Q=40Q+Q2/Q=Q(40+Q)/Q=280

64. Dependenţa costurilor totale ale firmei concurente de volumul producţiei fabricate se prezintă astfel:

Volumul producţiei, 0 10 20 30 40 50 60

unităţi
Costul total, u.m. 400 800 1000 1400 2000 2800 3800
AC - 80 50 46.67 50 56 63,33

AVC - 40 30 33,33 40 48 56.67

Sub ce nivel trebuie să se reducă preţul pe piaţă pentru ca firma să-şi întrerupă activitatea:

a) pe termen scurt;
Ca sa-si intreripa activitatea P=AVC mini
P<AVC min,daca pierderile din continuarea activitatii sun egale sau sunt mai mari ca costurille fixe,
atunci firma trebuie sa-si intrerupa activitatea
AVC min=30
Cind P=30
Sau P<30
b) pe termen lung.
Daca P=Acmin
P<Acmin
ACmin=46,67
Cind P=46,67
Sau P<46,67

65. Oferta unei firme care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă este descrisă prin funcţia Qs = 0,5P. Firma
reuşeşte să-şi maximizeze profitul în cazul când produce 30 unităţi. Care este costul marginal al producţiei
în această situaţie?
Qs=MC daca P>AVC
MC=30
Q=30
P=60

66. Pentru o firmă care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă dependenţa costurilor marginale de volumul

producţiei fabricate se exprimă prin funcţia MC = 20 + 10Q. Costurile fixe constituie 100 u.m.
a) Ce volum al producţiei va alege firma în cazul în care preţul produselor va fi egal cu 60 u.m.?
P=60
FC=100
Qs=MC daca P>AVC
Daca P=MC PROFIT =0
MC=60
Q=4
Daca P>ATC firma va obtine profit economic pozitiv
Daca TC=FC firma isi intrerupe activitea
b) Determinaţi rezultatul activităţii firmei (profit sau pierderi) în această situaţie;
Daca atragem atentia la faptul ca FC=100 si daca socotim ca costurile FC =TC atunci ATC=25 respectiv
P>ATC si de aici rezulta ca TP>0
c) Se află oare piaţa respectivă în stare de echilibru pe termen lung?

67. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Costul mediu total pe termen lung în punctul minim este
egal cu 4 000 lei. Alte firme comercializează produsele similare la preţul 3 000 lei.
ATCmin=4 000
ATCmin2=3 000
Ce va întreprinde firma în această situaţie? (prezentaţi modelul grafic)
a) va lărgi producţia;
b) nu va modifica volumul producţiei;
c) îşi va întrerupe activitatea;
d) va stabili un preţ mai mare ca 3 000 lei.

68. Situaţia unei firme-monopolist este prezentată în următorul model grafic:

a) Determinaţi volumul producţiei şi preţul care maximizează profitul firmei; dacă ea nu aplică
discriminarea prin preţ? Care este mărimea acestui profit?
Se va maximiza profitul cind MR=MC
MR=MC cind Q=150 si P=30
Profitul firmei in cazul lipsei discriminarii prin pret se va afla in dreptunghiul de la pretul 60 pina la 30 si pina
la q=150
Q=150
P=60
TR=9000

b) Evidenţiaţi în modelul grafic suprafeţele care reflectă venitul total, costul total şi profitul total al
firmei;
Triunghiul cuprins intre pretu 100, pretul 30 si pina la curba cerrerii reprezinta profitu total
triunghiul intre pretul 100 pin la pretu 60 si pina la curba cererii =profitul suplimentar obtin prin discriminarea
perfecta prin pret
si deasemenea si triunghiul cuprins de la q=150 pina la q=300 si pina la curba cererii
c) Determinaţi surplusul consumatorilor şi evidenţiaţi suprafaţa care îl reflectă; surplusul
consumatorului este triunghiul de la q=300 pina la q=400 si p =30
d) Cum se va modifica profitul firmei, dacă ea va aplica o politică de discriminare perfectă (gradul I)
prin preţ?

69. Datele privind producţia unei firme-monopolist sânt prezentate în tabel:


Preţul, u.m. cantitatea ofertită, unităţi Costul mediu Costul mediu variabil,
fix, u.m.AFC u.m.AVC
500 10 300 250
420 20 150 200
360 30 100 150
310 40 75 100
270 50 60 100
240 60 50 150
210 70 43 200
180 80 38 250
150 90 22 300
ATC ATC Delta TC TC
55 550 5500 5500
17,5 350 2500 7000
8,33 250 500 7500
4,38 175 -500 7000
3,2 160 1000 8000
3,33 200 4000 12000
3,47 243 3010 17010
3,6 288 6040 23040
3,58 322 5940 28980
TR Delta TR MR MC
5 000 550
8400 3400 340 250
10800 2400 240 50
12400 1600 160 -50
13500 1100 110 100
14400 900 90 400
14700 300 30 301
14400 -300 -30 604
13500 -900 -90 594

Determinaţi preţul şi cantitatea producţiei ce maximizează profitul firmei-monopolist.


TRmax daca MR=MC
MR=delta TR/delta Q
MC=delta TC/delta Q
ATC=AFC+AVC
TR=P*Q

70. În domeniul său de activitate firma este monopolist Cererea globală din produsul ei poate fi descrisă prin
funcţia P = 140 – 5Q, iar variaţia costurilor totale – prin funcţia TC = 80 + 20Q.
Ce volum al producţiei va alege şi ce preţ va stabili firma pentru aşi maximiza profitul? Care este venitul
marginal al firmei în cazul când profitul total este maximal?
MR=LRMC
Profit maxim

71. Firma-monopolist a stabilit că pentru produsul pe care în oferă pe piaţă elasticitatea cererii după preţ
este egală cu -0,2. Ce va întreprinde firma în această situaţie?
cerere relativ inelastica
respectiv modificarea cererii este mai mare ca modificarea pretului
de fiecare dată când piaţa este constrânsă de monopol din punct de vedere al preţului, el pierde controlul
cantităţii şi invers, când constrânge piaţa prin penurie sau abundenţă nu mai dispune de controlul preţului.
Aceasta înseamnă că monopolul dispune în fond de o libertate relativă pentru a fixa preţul, iar cumpărătorii
au posibilitatea de a reacţiona la modificarea preţului de monopol

72. Cererea din producţia firmei-monopolist poate fi descrisă prin funcţia Qd=1 600–4P, iar variaţia costului total
- prin funcţia TC = 80Q + Q2.
Ce preţ va stabili firma pentru aşi maximiza profitul? Care e mărimea profitului în această situaţie?
MR=LRMC
TR=P*Q

73. Cererea din produsul firmei-monopolist poate fi descrisă prin funcţia Qd = 1000 – 2P, iar porţiunea
ascendentă a curbei costului marginal – prin funcţia MC = 2Q – 100.
a) Determinaţi volumul producţiei şi preţul ce maximizează profitul firmei.
MR=LRMC
Profit maxim
MR=2Q – 100
Qd = 1000 – 2P
Din punctul de vedere al monopolistului varianta este optimă, însă din punctul de vedere al societăţii varianta
este dezavantajoasă întrucât se înregistrează pierderi de producţie şi o redistribuire a venitului în favoarea
monopolului şi în detrimentul consumatorului.

b) Cum firma va modifica volumul vînzărilor şi preţul, dacă volumul cererii la fiecare preţ se va majora cu
300 unităţi?
c) Care este costul social al monopolizării în cazurile prevăzute în punctele a) şi b)?
d) Care vor fi consecinţele stabilirii nivelului maxim al preţului 300 u.m. şi 390 u.m.?

74. În tabelul de mai jos sînt prezentate date privind costurile şi veniturile unei firme:

Q VC TC ATC MC P TR MR
0 - 150 - - 200 0 -
1 110 160 160 10 175 175 175
2 170 320 160 160 150 300 125
3 216 366 122 46 135 405 105
4 250 400 100 34 120 480 75
5 295 445 89 45 105 525 45
6 360 510 85 65 90 540 15

a) Completaţi tabelul cu datele care lipsesc;


b) Firma dată activează în condiţiile concurenţei perfecte sau nu?
P=MC maximizarea profitului
NU
MR=MC la pretu 105
c) Care este mărimea costurilor fixe suportate de firmă?
FC=150
d) La ce valori ale preţului şi cantităţii firma se află în echilibru?
P=105
Q=5
e) Care este rezultatul activităţii firmei în starea de echilibru (profit sau pierderi)?
Profit
TR-TC=30
f) Cum poate fi apreciată cererea din produsul firmei (elastică sau inelastică) în diapazonul indicat al
preţului?-elastica

75. Situaţia unei firme este descrisă prin următoarele funcţii: TR = 1000Q – 10Q2, MC = 100 + 10Q.
Ce volum al producţiei va alege firma şi ce preţ va stabili (accepta) dacă:
a) ea activează în condiţiile concurenţei perfecte?
P=MC maximizarea profitului
TR=Q*P
P=TR/Q=1000-10Q
1000-10Q=100+10Q
1000-100=10Q+10Q
900=20Q
Q=45
MC=550
P=550
b) ea este monopolist în domeniul său de activitate?
MR=MC=Qm
TP=Q(P-ATC)

76. Un vânzător este monopolist pe piaţa marmeladei. El poate vinde o cutie în zi la preţul 10 u.m. sau două
cutii – la preţul 8 u.m. fiecare.
a) Care este venitul marginal din vânzarea cutiei a II-a?
Scăzând preţul, monopolul obţine un venit suplimentar prin vânzarea mai multor unităţi. Dacă preţul scade
de la p1 la p2, pierderea de venit din cele Q1 unităţi este măsurată de zona 1, iar câştigul reprezentat de
creşterea cantităţii vândute de la Q1 la Q2 la preţul p2 este exprimat de zona 3. Cele 2 zone (1 şi 3) îşi
modifică mărimea pe măsură ce firma scade preţul şi se deplasează în jos pe curba cererii. Ca urmare,
venitul total, de regulă, se schimbă, la început creşte, apoi scade.
Vezi imaginea-http://www.scritube.com/economie/MONOPOLUL33445.php
P=10
P=8
MR=delta TP/delta Q=6/1=6
TR=P*Q
TR1=10
TR2=16
b) Să presupunem că vânzătorul suportă doar costurile aferente procurării marmeladei de la producători.
Câte cutii ia-ţi recomanda să procure de la producători şi să vândă cumpărătorilor dacă preţul
producătorilor ar fi 5, 6 şi 7 u.m. pentru o cutie?
MR=LRMC
TR maxim
1)TC=5
LRMC=deltaTC/delta Q
LRMC=5/1=5
TR3=28
MR=10
MR=LRMC

2) TC=6
LRMC=deltaTC/delta Q
LRMC=6/1=6
TR3=
MR=5
MR=LRMC=5

77. Firma activează în condiţii de monopol. Cererea din producţia ei poate fi descrisă prin funcţia
Qd = 4 000 – 4P, iar porţiunea ascendentă a curbei costului marginal - prin funcţia MC=100+Q.
Ce volum al producţiei va maximiza venitul firmei?
MR=MC
MR=MC=Qm
TP=Q(P-ATC)---PROFITU
ATC=TC/Q
MC=delta TC/delta Q
Pretu de echilibru. optim MR=MC
TR=P*Q

78. Pe piaţa oligopolistă activează 5 firme care oferă produse omogene. Toate au aceeaşi pondere în volumul
total al vânzărilor pe piaţă şi stabilesc acelaşi preţ. Datele privind cererea, volumul producţiei şi costul total
pentru fiecare firmă sunt prezentate în următorul tabel:

Preţul, u.m. Volumul cererii, unităţi Volumul producţiei, Costul total, u.m.
unităţi
100 50 50 4 500
90 60 60 4 700
80 70 70 5 000
70 80 80 5 500
60 90 90 6 500
ATC MC 350
90 90
78,33 20
71,43 30
69 50
72 100
Ce preţ se va stabili şi ce cantitate de produse va fi oferită pe piaţa în situaţia în care fiecare firmă va fi
convinsă că dacă ea reduce preţul:
a) concurenţii vor stabili acelaşi preţ;
Obiectivul principal al cartelului este e a maximiza profiturile combinate ale tuturor membrilor aderenţi la
înţelegere. Există şi înţelegeri între firme oligopoliste pentru a practica acelaşi preţ şi pentru a împărţi piaţa fie
în mod convenţional pe anumite zone, fie după preferinţele cumpărătorilor. În asemenea cazuri, profitul este în
funcţie de cifra de afaceri şi de nivelul costurilor unitare. În general costurile medii şi cele marginale ale
firmelor componente sunt diferite.
Calculele se fac la nivelul organizaţiei coordonatoare, pe baza datelor derivate de la firmele membre. Aşa
cum veţi deduce din graficul de mai jos, curba costului marginal, a venitului marginal şi volumul producţiei la
nivelul organizaţiei derivă din curbele şi datele unităţilor componente. De exemplu, curba costurilor marginale
la nivelul cartelului este dată de formula Σ cmg = cmg1 + cmg2 +cmg3 iar producţia vândută de cartel este o
sumă a producţiilor efectuate de firmele membre: Q=q1+q2+q3.

Qd=Qd(P)—Cererea globala pe piata


TC=ATC*Q
TP=P*Q-ATC*Q
Qd=350
Echlibru tip bertrand
Tpa=TPb=0 daca P=ATC
P=70
b)concurenţii nu vor reacţiona.

79. Firma activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică. Curba cererii din producţia ei este
descrisă prin funcţia P = 200 – Q, iar dependenţa costului total de volumul producţiei–prin funcţia
TC = 6Q + 100.

Ce preţ va stabili şi ce volum va oferi firma pe piaţă in perioada lunga? Prezentaţi modelul grafic
al problemei.
Echilibru pe termen lung al firmelor monopoliste presupune ca profitul tuturor firmelor=0
MR=MC
P=LRAC TP=0
LRAC=TC/Q
LRAC=(6Q+100)/Q
P=LRAC=200-Q
200-Q=(6Q+100)/Q
200Q-Q²=6Q+100
Q²-194Q+100

80. Firma activează în condiţiile concurenţei monopolistice. Dependenţa venitului marginal al acesteia de
volumul producţiei este descrisă prin funcţia MR = 10 – 2Q, iar porţiunea ascendentă a curbei costului
marginal pe termen lung – prin funcţia LRMC = 2Q – 2. Valoarea minimă a costului mediu pe termen lung
este egală cu 6 u.m.
Care este în această situaţie surplusul capacităţilor de producţie ale firmei?
LRAC=6
LRMC=2Q-2
MR=10-2Q
Asa cumparatorii procura produsele la pretul minimal posibil
Deci firmele care activeaza pe piata cu concurenta monopolista nu reuseste reducerea minim a costului mediu
pe termen lung .Ele vor alege un volum al productiei mai mic fata de cel care ar fi fost oferit de firmele pe piata
cu concurenta perfecta.Diferenta dintre volumul productiei ce corespunde LRAC min si volumul oferit de firma
pe piata cu concurenta perfecta determina surplusul capacitatii de productie, acesta din urma semnifica faptul ca
acelas volum al ofertei globale ar putea fi oferit cu costuri medii mai mici de un numar mai mic de firme
1)MC=MC
P=LRAC
2Q-2=10-2Q
Q=3—CONCURENTA MONOPOLISTA

2)P=LRMC=LRAC=6
2Q-2=6
Q=4---------------CONCURENTA PERFECTA