Economie, clasa a XI-a

Unitatea de invatare : Producătorul/ întreprinzătorul şi comportamentul său raţional

Competente specifice:
2.3 Analizarea eficienţei utilizării factorilor de producţie;
3.1 Utilizarea cunoştinţelor economice în rezolvarea unor sarcini de lucru prin cooperare cu ceilalţi ; 4.2 Proiectarea unui comportament
raţional şi eficient al producătorului / întreprinzătorului, adecvat raportului cerere – ofertă, consum – producţie
Continuturi: Cererea, oferta, concurenta

Lectia: Relaţia cerere-ofertă-preţ

A. Piaţa este locul unde se intâlnesc cumpărătorii şi vânzătorii diferitelor bunuri şi servicii (locul unde
se realizează schimburile).
Clasificare a formelor de piaţă:
- După obiectul tranzacţiilor (piaţa bunurilor şi serviciilor, piaţa monetară, piaţa financiară, piaţa
valtară, piaţa muncii)
- Dupa dimensiune (locală, regională, natională, internatională)
- Dupa tipul de concurenta (perfectă si imperfectă)
B. Pretul si cantitatea de echilibru – reprezentare grafică!

Preţul unitar (milioane Cantitatea cerută (mii Cantitatea oferită (mii

lei) unităţi) unităţi)
 6  2.000  7.000
 5  3.000  6.500
 4  4.000  6.000
 3  5.000  5.000
 2  5.500  4.000
 1  6.000  3.000

La preţul de 3 milioane lei, cantitatea pe care consumatorii doresc să o cumpere este egală cu cantitatea
pe care ofertanţii doresc să o vandă, anume milioane unităţi. Se poate deci spune că, la 3 milioane lei,
piaţa este in echilibru. Preţul de 3 milioane de lei se numeşte preţ de echilibru. Cantitatea de 5 milioane
unităţi, care se vinde atunci cand piaţa este in echilibru, poartă numele de cantitate de echilibru.

Figura Echilibrul pieţei

1
Prin urmare:

 Preţul de echilibru este preţul unui bun la care cantitatea pe care consumatorii doresc să o cumpere este
egală cu cantitatea pe care producătorii doresc să o vandă.
 Cantitatea de echilibru este cantitatea dintr-un bun cumpărată şi vandută atunci cand piaţa se află in
echilibru.

Atunci cand preţul este de 5 milioane lei, cantitatea cerută scade, conform legii cererii la 3 milioane unităţi, in
timp ce cantitatea oferită creşte, conform legii ofertei, la 6,5 milioane unităţi. In aceste condiţii, apare un surplus
de produse pe piaţă, denumit excedent. Surplusul apare la preţuri mai mari de 3 milioane lei şi creşte direct
proporţional cu preţul. In condiţiile surplusului, producătorii nu pot vinde tot ceea ce au produs. Apar stocurile
fără mişcare.

Mecanismul concurenţial

Concurenţa = competiţia, confruntarea liberă, rivalitatea dintre agenţii economici (producători sau
consumatori) care acţionează pe piaţă pentru realizarea propriilor interese.
Mecanismul concurenţial are efecte benefice atât asupra producătorilor cât şi asupra consumatorilor.
De exemplu: asupra producatorilor:
accelerarea cercetării:
- perfectionarea activităţii economice
- diversificarea productiei
- imbunătăţirea calităţii produselor
- promovare progresului tehnic
asupra consumatorilor:
- reducerea preţurilor
- diversificarea bunurilor
- facilităţi acordate de către producători
Tipuri de concurenţă în funcţie de criteriul respectării legilor:
- conc urenţă loială - care respectă reglementările în vigoare (poate folosi ca instrumente: reducerea
preţurilor, cresterea calităţii produselor, acordarea de facilităţi clienţilor, publicitate, introducere de noi
produse)
-concurenţă neloială încalcă prevederile legale (foloseste instrumente incorecte: şantaj, mită, trafic de
influenţă, evaziune fiscală, etc)
Tipuri de piaţă după forma de concurenţă:
- piaţă cu concurenţă perfectă
- piaţa cu concurenţă imperfectă: - piaţa de monopol
- piaţa de oligopol
- piaţa de oligopson (monopson)

Piaţa cu concurenţă perfectă

Piaţa cu concurenţă perfectă presupune existenţa unui număr foarte mare de producători care
acţionează independent.
Caracteristici:
- atomicitatea = participanţii la piaţă sunt foarte numeroşi
- omogenitatea = produsele oferite de firme sunt relativ identice
2
- libertatea de acţiune pe piaţă – nu există restrictii pt intrarea pe piaţă
- transparenţă perfectă – constă în perfecta informare a ag economici cu privire la cantitate, calitate, pret,
structura cererii şi ofertei.
- mobilitatea perfectă a factorilor de productie – pot fi procurati oricând si in orice cantitate.
Piaţa cu concurenţă perfectă se întâlneşte rareori în realitate.

Piaţa cu concurenţă imperfectă

Este cea mai aproape de realitate, deoarece concurenţa perfectă rămâne doar ca un model ideal.
Caracteristici :
- produsele sunt diferenţiate
- există restricţii în calea celor ce doresc să pătrundă pe piaţă
- informare deficitară privind situaţia pieţei
- mobilitate redusă a factorilor de producţie
Piaţa cu concurenţă imperfectă se prezintă sub următoarele forme:
a. piaţa cu concurenţă monopolistică – nr mare de producători care oferă produse diferite
Exemple: piaţa produselor de îmbrăcăminte, piaţa produselor cosmetice.
b. piaţa cu concurenţă de monopol – pe piaţa domină un singur producător care poate impune calitatea,
cantitatea si pretul
Exemple: CFR, E-ON Energie
c. piaţa cu concurenţă de oligopol – pe piaţa există cateva firme mari, puternice influentând preturile
produselor ce le fabrica
Exemple: piaţa telefoniei mobile
d. piaţa cu concurenţă de oligopson (monopson) – piaţa pe care există putini cumpăratori (sau unul singur)
acestia impunând conditiile la care vor cumpăra produsele.
Exemple monopson: armata este singura care cumpăra armament şi alte bunuri utilizate exclusiv
de cadrele militare.

Tema: Care dintre cele doua propozitii de mai jos este adevarata si de ce.
Argumentati, dupa ce cititi cu atentie lectia. (Trimiteti tema pe platforma Gsuite-
clssroom pentru evaluare si notare.)
1. ,,Dacă cererea şi oferta pe piaţa unui bun se majorează în aceeaşi proporţie,
preţul de echilibru va rămâne nemodificat, iar cantitatea de echilibru va
creşte”.
2. ,,Creşterea simultană a preţului şi cantităţii pe piaţa congelatoarelor este
cauzată de creşterea cererii la congelatoare, oferta lor rămânând
nemodificata”.