Ministerul Educației a Republicii Moldova

Universitatea de stat din Moldova

Facultatea Științe Economice
Specialitatea Business și administrare

Lucru Individual
La disciplina : ,,Teoria Economică’’

Tema : ,,Echilibrul Pieței’’

Chișinău 2019
1
 Cuprins

Introducere.................................................................................................................3

Capitolul 1. Echilibrul Pieței . Abordări Teoretice

1.1 Piața . Echilibrul Pieței . Noțiuni Generale.........................................................4

Capitolul 2. Analiza Echilibrului Pieței

2.1 Piața în echilibru..................................................................................................6

2.2 Influența modificării cererii asupra echilibrului pieței .......................................8

2.3 Influența modificării ofertei asupra echilibrului pieței......................................11

Conluzie…...............................................................................................................13

Bibliografie..............................................................................................................14

2
3
Actualitatea Temei – Piața este una dintre cele mai importate structuri a economiei. Prin
intermediul pieței se realizează producția și distribuția bunurilor ce se bazează pe interacțiunea
dintre cerere și ofertă care determină echilibrul pieței și prețurile bunurilor și serviciilor.

Scopul Cercetării – Scopul acestei lucrări este de a recunoaște conceptele de baza a pieței de
echilibru , și de a analiza echilibrul pieței pe baza modificării cererii și ofertei.

Metode de cercetare – Metoda de cercetare este fundamentală / teoretică care se bazează pe

formularea unei idei abstracte despre subiectul dat.

Cuvinte-Cheie – Cerere , Oferta , Piață , Preț de echilibru , Cantitate de echilibru , Deficit ,

Excedent , Echilibrul Pieței.

4
Capitolul 1. Echilibru pieței . Abordări Teoretice
1.1 Piața . Echilibrul pieței . Noțiuni Generale
Apariţia schimbului de bunuri şi evoluţia acestuia a dat naştere la piaţă.Ea a apărut ca urmare a
dezvoltării diviziunii sociale a muncii, prin viziunea care s-a realizat între producător şi
consummator. .Această separare a determinat că bunurile produse să ajungă de la producător la
consumator prin intermediul pieţei.Schimburile de bunuri de consum şi factori de producţie între
consumatori şi firmele producătoare se realizează în cadrul diferitelor pieţe.Piaţa reprezintă
spaţiul în care cumpărătorii şi vânzătorii interacţionează,generând un proces care rezolvă cele
trei probleme fundamentale ale economiei formulateîn capitolul anterior: ce se produce cum se
produce pentru cine se produce.

Echilibrul pieţei poate fi definit ca acea situaţie in care, la un anumit preţ dominant al pieţei,
consumatorii pot cumpăra toate bunurile pe care şi le doresc, iar producătorii pot vinde toate
bunurile pe care sunt dispuşi să le pună la dispoziţia pieţei.

O piaţă este în echilibru atunci când cantitatea oferită şi cantitatea cerută sunt egale. Preţul
rezultat se numeşte preţ de echilibru, iar cantitatea se numeşte cantitate dezechilibru.Grafic,

5
echilibrul pieţei se realizează la intersecţia curbelor cererii şi ofertei.

În graficul anterior, echilibrul pieţei este reprezentat de combinaţia cantitate preț În acest punct,
cantitatea pe care consumatorii doresc să o cumpere este egală cu cantitatea pe care producătorii
vânzătorii doresc să o vândă. În realitate, aceasta ar fi situaţia când, într-un magazin de exemplu,
produsul nu se mai găseşte, dar nu există niciun cumpărător nemulţumit care ar vrea să îl
cumpere şi nu poate. Să recunoaştem, o situaţie destul de greu de întâlnit.În consecinţă, în
realitate, pieţele se găsesc în alte două situaţii când preţul este fie mai mare, fie mai mic decât
preţul de echilibru. Dacă preţul este mai mic decât preţul deechilibru, atunci cererea este mai
mare decât oferta, deci va apare o cerere în exces. Pe piaţă, va fi penurie şi, probabil, va apare
piaţa ,,neagră”. Drept reacţie, unii producători îşivor diminua stocurile din produsul respectiv, iar
alţii vor creşte preţul sau cantitatea produsă.Dacă însă preţul va fi mai mare decât preţul de
echilibru, atunci oferta va fi mai mare decât cererea şi va apare un surplus din produsul respectiv.
Ca urmare, unii producători vor accepta creşterea stocurilor, alţii vor reduce preţul sau cantitatea
produsă.În consecinţă, în realitate, preţul tinde permanent către preţul de echilibru, oscilând în
jurul acestuia.

Raportul dintre cerere si oferta, reflecta foarte clar si, in acelasi timp sintetic situatia pietei, a
fiecarui segment al acesteia. Oferta cu cererea interactioneaza in dete 616c22g rminarea pretului
la care vinzatorii sint dispusi sa ofere acea cantitate de bunuri pe care cumparatorii o doresc si
sint dispusi sa o cumpere. Ele se gasesc in relatii de cauzalitate reciproca, una reprezentind in
raport cu cealalta, deopotriva cauza si efect. Sensul lor poate fi pe deplin lamurit numai
considerindu-le parti ale unui tot organic.

Cind prin interactiunea dintre cerere si oferta, se determina pentru un bun oarecare, atit pretul cit
si cantitatea ceruta si oferita, atunci piata bunului respectiv se gaseste in echilibru

În sens general, echilibrul pietei reflecta situatia in care cantitatile oferite si cele cerute sunt
egale, la pretul pietei, cand vanzatorii si cumparatorii sunt satisfacuti; cand cumparatorii obtin
cantitatile dorite, iar ofertantii isi vand marfurile. Se poate spune ca piata este in echilibru la

6
pretul care permite egalitatea cantitatii cerute de consumatori cu cea oferita de producatori.
Atunci cand se ia in calcul o singura piata a unui produs, avem de-a face cu un echilibru partial.

Echilibrul general al pietei presupune luarea in considerare a tuturor pietelor, tinand seama de
interdependenta lor. Legat de aceasta, problema formarii preturilor este conditionata nu numai de
echilibrul partial al unei singure piete, ci pune in cauza piete interdependente.

Capitolul 2. Analiza echilibrului pieței

2.1 Piața în echilibru
Scopul în care se studiază cererea şi oferta pieţei îl reprezintă crearea unui cadru de analiză a
comportamentului cumpărătorilor şi ofertanţilor. Curbele cererii arată cum reacţionează
consumatorii la modificarea preţului, iar curbele ofertei arată care este reacţia ofertanţilor la
acelaşi fenomen. Atat cererea, cat şi oferta sunt mulţimi de valori corespunzătoare unui număr
mare de preţuri.

Care dintre aceste preţuri vor domina piaţa? Care va fi cantitatea de bunuri care va fi vandută şi
cumpărată pe piaţă? Răspunsurile la aceste intrebări depind de modul in care interacţionează
ofertanţii şi cumpărătorii pe piaţă. Această interacţiune a consumatorilor şi ofertanţilor va
conduce la echilibrul pieţei.

Echilibrul pieţei poate fi definit ca acea situaţie in care, la un anumit preţ dominant al pieţei,
consumatorii pot cumpăra toate bunurile pe care şi le doresc, iar producătorii pot vinde toate
bunurile pe care sunt dispuşi să le pună la dispoziţia pieţei.

7
Să incepem analiza echilibrului pieţei cu un exemplu. Să presupunem că pe piaţa unui anumit
bun

Preț unitar(mln Cantitatea Cantitatea

lei) ceurtă(mii unitați) oferită(mii unitați)
•6 • 2000 • 7000
•5 • 3000 • 6500
•4 • 4000 • 6000
•3 • 5000 • 5000
•2 • 5500 • 4000
•1 • 6000 • 3000

La preţul de 3 milioane lei, cantitatea pe care consumatorii doresc să o cumpere este egală cu
cantitatea pe care ofertanţii doresc să o vandă, anume milioane unităţi. Se poate deci spune că, la
3 milioane lei, piaţa este in echilibru. Preţul de 3 milioane de lei se numeşte preţ de echilibru.
Cantitatea de 5 milioane unităţi, care se vinde atunci cand piaţa este in echilibru, poartă numele
de cantitate de echilibru.

8
Prin urmare:

 Preţul de echilibru este preţul unui bun la care cantitatea pe care consumatorii doresc să
o cumpere este egală cu cantitatea pe care producătorii doresc să o vandă.
 Cantitatea de echilibru este cantitatea dintr-un bun cumpărată şi vandută atunci cand
piaţa se află in echilibru.

Atunci cand preţul este de 5 milioane lei, cantitatea cerută scade, conform legii cererii la 3
milioane unităţi, in timp ce cantitatea oferită creşte, conform legii ofertei, la 6,5 milioane unităţi.
In aceste condiţii, apare un surplus de produse pe piaţă, denumit excedent. Surplusul apare la
preţuri mai mari de 3 milioane lei şi creşte direct proporţional cu preţul. In condiţiile surplusului,
producătorii nu pot vinde tot ceea ce au produs. Apar stocurile fără mişcare.

Cand preţul scade la 1 milion lei, conform tabelului 2.3 şi figurii 2.5, cantitatea cerută creşte,
conform legii cererii, la 6 milioane unităţi, in timp ce cantitatea oferită scade, conform legii
ofertei, la 3 milioane unităţi. In aceste condiţii, pe piaţă apare un deficit de produse, denumit

9
şi lipsă. Cerinţele consumatorilor nu sunt satisfăcute integral. De aceea, ei vor fi dispuşi să
plătească preţuri mai mari, pană ce dorinţele lor sunt complet satisfăcute. Iată care sunt
mecanismele prin care surplusul, lipsa, precum şi jocul liber al preţurilor conduc
la autoechilibrarea pieţei.

2.2Influenţa modificării cererii asupra echilibrului pieţei

Pentru a studia influenţa modificării cererii asupra echilibrului pieţei, să luăm exemplul
reducerii cererii de ouă, ca urmare a creşterii atenţiei pe care o acordă consumatorii sănătăţii,
intrucat consumul lor contribuie la mărirea nivelului de colesterol in sange. Să ne reamintim că,
prin modificarea gusturilor consumatorilor, care incep să evite un anumit produs, in cazul nostru
ouăle, cantitatea cerută de aceştia la fiecare preţ al pieţei scade

Ca urmare a descreşterii cererii de ouă, curba cererii se deplasează spre stanga, iar E0,
corespunzător preţului de 1.000 lei şi cantităţii de 5.000 mii bucăţi pe săptămană se modifică la
E1. La preţul de 1.000 lei, cantitatea cerută s-ar reduce la 3.000 mii bucăţi pe săptămană.
Cantitatea oferită rămanand neschimbată 5.000 mii bucăţi pe săptămană, pe piaţă ar apărea un
10
surplus de 2.000 mii bucăţi pe săptămană. Pentru a elimina surplusul, ofertanţii vor reduce treptat
preţul pană la 750 lei, cand cantitatea cerută devine din nou egală cu cantitatea oferită, fiind de
4.000 mii bucăţi pe săptămană.

Se poate spune deci că, in condiţiile in care ceilalţi factori sunt constanţi, pe piaţă se stabileşte
următorul lanţ de evenimente, ca urmare a reducerii cererii: in primul rand scade preţul, ca
urmare a apariţiei surplusului la preţul iniţial; in al doilea rand, se reduce cantitatea oferită, ca
urmare a reducerii preţului; in final, se atinge un nou echilibru al pieţei, la un preţ la care
cantitatea cerută de pe noua curbă a cererii egalează cantitatea oferită de pe curba existentă a
ofertei

Lanţul de cauzalitate stabilit in cazul creşterii cererii este opus anteriorului, Să presupunem că,
datorită creşterii veniturilor consumatorilor, cererea de aparate CD player creşte. La creşterea
veniturilor consumatorilor, cantitatea cerută de aceştia la fiecare preţ al pieţei creşte.

Ca urmare a creşterii cererii de aparate compact disc, curba cererii se deplasează spre dreapta, iar
echilibrul iniţial E0, corespunzător preţului de 4.000.000 lei şi cantităţii de 10. mii bucăţi pe lună

11
se deplasează spre dreapta, la E1, corespunzător unui preţ de 5 milioane lei şi unei cantităţi de 12
mii bucăţi pe lună.

In situaţia in care preţul ar rămane de 4.000.000 lei, cantitatea cerută ar creşte, cantitatea oferită
rămanand neschimbată şi pe piaţă ar apărea un deficit. In aceste condiţii, pentru a-şi putea
procura produsul, o parte din cumpărători vor fi dispuşi să plătească preţuri din ce in ce mai
mari, fapt pentru care deficitul se va reduce treptat, pană ce cantitatea cerută egalează din nou
cantitatea oferită, fiind de 12.000 mii bucăţi, la preţul de 5.000.000 lei. In acest caz, creşterea
preţului le semnalează ofertanţilor necesitatea de a oferi un număr mai mare de produse

2.3Influenţa modificării ofertei asupra echilibrului pieţei

Modificarea ofertei se reprezintă grafic prin deplasarea intregii curbe a ofertei spre dreapta, ca
urmare a influenţei determinanţilor. De exemplu, creşterea preţului concentratelor, cu care sunt
hrăniţi puii, poate duce la reducerea ofertei de ouă. In figura următoare se prezintă influenţa
acestei reduceri asupra echilibrului pieţei.

12
Ca urmare a descreşterii ofertei de ouă, curba ofertei se deplasează spre stanga, iar E0,
corespunzător preţului de 1.000 lei şi cantităţii de 5.000 mii bucăţi pe săptămană nu mai
este echilibrul pieţei. In situaţia in care preţul ar rămane de 1.000 lei, cantitatea oferită s-ar
reduce la 3.000 mii bucăţi, iar cantitatea cerută ar rămane neschimbată. Pe piaţă ar apărea un
deficit de 2.000 mii bucăţi. In aceste condiţii, pentru a-şi putea procura produsul, cumpărătorii
vor fi dispuşi să plătească preţuri mai mari, fapt pentru care deficitul se va reduce treptat, pană ce
cantitatea cerută egalează din nou cantitatea oferită, fiind de 4.000 mii bucăţi pe săptămană, la
preţul de 1.250 lei.

Cumpărătorii nu reacţionează direct la reducerea ofertei, ci la consecinţa acesteia, creşterea

preţului. Iată incă o dovadă a faptului că preţul are o funcţie de comunicare intre cumpărători şi
ofertanţi

Lanţul de cauzalitate stabilit in cazul creşterii ofertei este opus anteriorului, fiind prezentat in
figura următoare Să presupunem că, datorită perfecţionării tehnologiilor de fabricaţie, oferta de

13
televizoare stereo creşte.

Dacă inainte de perfecţionarea tehnologiei echilibrul pieţei se stabilise in punctul E0 la 5 milioane

lei şi 4 milioane bucăţi pe an, oferta crescută presează in jos asupra acestuia, in scopul eliminării
excedentului, la echilibrul E1 la care noua curbă a ofertei intersectează curba originală a cererii. In
punctul E1 preţul de echilibru scade la 4 milioane lei, cantitatea de echilibru crescand la 5
milioane bucăţi pe an.

Concluzie
În concluzie pot spune că echilibrul pieței este denumită în economie situația de pe o piață, în
care prețul unui bun economic conduce la o egalitate între cantitatea cerută și cantitatea oferită

14
Teoria echilibrului general pornește de la mai multe supoziții care trebuie îndeplinite
pentru crearea unui preț de echilibru. Aceste supoziții nu se pot îndeplini strict, deoarece rar

există preț de echilibru în realitate. Într o piață perfectă, însemnând o piață cu mulți ofertanți
mici, raționali, dar și cu consumatori, prețul pieței neputând să i influențeze pe nici unul, se
formează un preț de echilibru. Această supoziție este fundamentală teoriei prețului de echilibru.
În multe piețe reale această supoziție nu poate fi aplicată, deoarece anumiți cumpărători sau
vânzători au suficient de multă putere pe piață, pentru a modifica prețul după bunul plac. În
astfel de situații modelul simplu al prețului de echilibru este insuficient și necesită
alte cercetări.În continuare se presupune că nu există costuri de tranzacție, situație care în
realitate este rar întâlnită. Costurile de tranzacție desemnează acele costuri care apar pe lângă
prețul actual de cumpărare, costuri pentru transport de exemplu. În multe cazuri acest model este
utilizabil ca și o primă aproximare a dezvoltării pieței.Economia generală dedică multă atenție în
cazul funcționării deficitare a pieței, în cazul în care resursele limitate nu sunt distribuite optimal.
De exemplu dacă un monopolist
cere permanent prețuri excesive, aceasta va duce la micșorarea cantității oferite. În astfel de
cazuri economiștii încearcă să găsească reguli care ar trebui să ducă la evitarea sau cel puțin la
atenuarea funcționării deficitare a pieței și la pierderea bunăstării societății. Statul ar putea să se
implice direct prin măsuri legale sau indirect prin regularizarea pieței, de exemplu în
forma prețurilor maximale sau a taxelor.

Bibliografie
https://www.academia.edu/38537776/Economia_de_pia%C8%9B%C4%83

http://www.eumed.net/ecorom/IV.%20Functionarea%20pietelor/7%20echilibrul_pietei.htm

15
https://conspecte.com/Microeconomie/echilibrul-pietei.html

https://www.academia.edu/20832013/2._CEREREA_OFERTA_%C5%9EI_ECHILIBRUL_PIE
%C5%A2EI

Competiția pe piață și echilibrul economic - Autor Stelian Stancu 2002

Studiul Pieței – Autor Adrian Gherasim 2005

16