Curs: Bazele economiei

Modul: Participanţii de pe piaţă

Unitate: Concurenţa

În această lecţie este vorba de concurenţa pe piaţă, condiţiile de piaţă,

concurenţa perfectă, piaţa de monopol, precum şi despre
caracteristicile pieţei moderne.

Noţiunea de concurenţă pe piaţă

Imaginea 12.1.

Piaţa reprezintă totalitatea raporturilor dintre ofertă şi cerere stabilite

într-o anumită zonă şi într-un anumit interval de timp, cu scopul de a
face schimb de bunuri şi servicii. Oferta şi cererea nu sunt fenomene
izolate, ele sunt influenţate de un număr mare de factori. De
asemenea, oferta influenţează cererea, iar cererea, la rândul ei,
influenţează oferta. Acţiunea ofertei şi a cererii pe piaţă se exprimă
prin concurenţă, forţa motrice internă a pieţei care pune în mişcare
mecanismul de piaţă.

Concurenţa de pe piaţă, observată doar din punct de vedere al ofertei,

apare ca o rivalitate între agenții de pe piață care oferă bunuri, în timp
ce scopul fiecărui agent este să-și mărească cota de piață spre
dezavantajul altor participanţi. Totuşi, definiţia concurenţei trebuie să
ia în considerare şi cealaltă parte - cererea, deoarece caracteristicile şi

© Copyright Link group 1 / 11

Curs: Bazele economiei
Modul: Participanţii de pe piaţă
Unitate: Concurenţa

reacţiile cererii influenţează, de asemenea, caracteristicile

concurenţei.

Definiţie

Concurenţa este o piaţă care implică:

concurenţa de pe piaţă între vânzători, care au

scopul de a-și vinde marfa în cele mai bune condiţii
şi într-un volum cât mai mare;

concurenţa de pe piaţă între cumpărătorii concurenţi

în procesul de exercitare a unei influențe asupra
preţurilor pentru a obține bunurile dorite;

concurenţa de pe piaţă între vânzători şi

cumpărători, unde fiecare parte tinde să realizeze
condiţii cât mai convenabile pentru sine.

Conform celor menţionate mai sus, concurenţa de pe piaţă nu poate fi

percepută doar ca un fenomen strâns legat doar de oferta de pe piaţă.
Concurenţa apare şi între companii, deoarece acestea concurează
pentru venitul consumatorilor, dar şi între consumatori, deoarece
aceștia tind să-şi atingă ţelurile - achiziţionarea de bunuri la preţuri cât
mai convenabile.

Condițiile de piață

Între agenții de pe piaţă se pot stabili relaţii concurenţiale de natură

diferită, iar acestea pot avea diferite influenţe asupra funcţionării
economiei. Diferite relaţii concurenţiale influenţează formarea unei
structuri de piață specifice, respectiv formarea unor condiții de piață
specifice.

© Copyright Link group 2 / 11

Curs: Bazele economiei
Modul: Participanţii de pe piaţă
Unitate: Concurenţa

Relaţiile concurenţiale între agenții de pe piaţă depind de numeroşi

factori, însă printre cei mai importanţi sunt:

numărul şi dimensiunea agenților de pe piaţă (a cumpărătorilor

şi a vânzătorilor),
puterea agenților individuali de pe piaţă,
omogenitatea, respectiv eterogenitatea mărfurilor,
gradul de elasticitate a cererii și ofertei,
existenţa, respectiv inexistenţa barierelor de intrare, respectiv
ieşire dintr-un domeniu etc.

Până în anii '30 ai secolului XX, ştiinţa economiei s-a ocupat doar de
stările extreme ale pieţei - de concurenţa perfectă (liberă, nelimitată,
completă) şi de monopolul total. De aceea, percepția asupra
morfologiei pieţei era foarte simplistă, iar complexitatea şi diversitatea
sistemului de relaţii care apăreau pe piaţă erau ignorate.

Economistul german Heinrich Stackelberg, a fost primul care a

executat tipologia pieţei general acceptată şi în ziua de astăzi.
Stackelberg a realizat tipologia luând în considerare criteriul numărului
de participanţi care apar atât de partea cererii, cât şi de partea ofertei.
Conform economistului german, în funcţie de numărul de vânzători şi
cumpărători de pe piaţă, se pot obține 9 condiții de piaţă diferite,
afișate în tabelul de mai jos:

Numărul de cumpărători
Mulţi Puţini Unul singur
Mulţi Concurenţa Oligopson Monopson
totală
Puţini Oligopol Oligopol Cvasi-
Numărul de bilateral monopol
vânzători Unul singur Monopol Cvasi- Monopol
monopol bilateral

Tabelul 13. 1: Tipologia condițiilor de piață

© Copyright Link group 3 / 11

Curs: Bazele economiei
Modul: Participanţii de pe piaţă
Unitate: Concurenţa

În afară de Stackelberg, şi alţi economişti au contribuit la formularea

tipologiilor pieţei. Paul Samuelson, de exemplu, plecând de la criteriul
puterii de influenţă exercitată pe piață de vânzători și cumpărători,
precum şi de la criteriul diferenţierii produselor, a definit trei condiții de
piaţă diferite:

1. concurenţa perfectă – există un număr mare de producători

care produc același produs, dar niciunul dintre ei nu este
capabil să exercite control asupra preţului;
2. concurenţa imperfectă – apare în trei forme diferite, în funcţie
de numărul de producători care concurează între ei şi în funcţie
de gradul de diferenţiere a produselor; este posibil un control
parţial al preţurilor;
3. monopol total – există doar un singur producător care oferă un
produs fără substituenţi apropiaţi şi care controlează preţul în
totalitate.

Piețele contemporane sunt caracterizate de condiții aflate între cele

două de bază - concurenţa perfectă şi monopolul total. Acestea sunt
forme diferite de concurenţă imperfectă sau limitată și sunt cele mai
apropiate de viaţa economică reală, deoarece în nicio economie nu
există o concurenţă perfectă sau un monopol total în formă pură.
Pentru a înţelege condițiile de piață caracteristice economiilor reale,
este, totuşi, necesar să analizăm caracteristicile de bază ale
concurenţei perfecte şi ale monopolului.

Concurenţa perfectă

Concurenţa deplină, absolută sau perfectă este o categorie teoretică

ale cărei caracteristici trebuie analizate pentru a înțelege logica
acţionării mecanismului de piaţă.

De asemenea, comparând condițiile de piață prezente în economiile de

piaţă contemporane cu condițiile de piață care ar exista pe piaţa

© Copyright Link group 4 / 11

Curs: Bazele economiei
Modul: Participanţii de pe piaţă
Unitate: Concurenţa

concurenţei perfecte, putem ajunge la concluzii importante referitoare

la principiile de funcţionare a sistemelor economice moderne.

Concurenţa perfectă este o condiție de piață care are următoarele

caracteristici:

Atomizarea cererii şi ofertei – există un număr mare de

vânzători şi cumpărători, dar puterea lor individuală este
nesemnificativă; preţurile se formează liber sub influenţa cererii
şi ofertei și niciun agent de pe piaţă nu este capabil să
influenţeze preţul.

Omogenitatea bunurilor – această premisă presupune ca toţi

producătorii să realizeze produse omogene sau identice,
respectiv produse de aceeaşi calitate şi cu aceleaşi
caracteristici; prin urmare, posibilitatea de substituire a
produselor unor diferiți producători sau vânzători este mare;
cumpărătorilor le este indiferent ce produs vor cumpăra atâta
timp cât preţul acestuia se află la nivelul preţului de echilibru
(preţ care se formează exclusiv sub influenţa raporturilor dintre
cerere și ofertă); vânzătorii nu au posibilitatea ca, de exemplu,
prin îmbunătăţirea calităţii produselor, să crească preţul
deasupra preţului de echilibru;

Nici între vânzători și nici între cumpărători nu există

parteneriate sau acorduri - fiecare se prezintă pe piaţă
independent; puterea de cumpărare a cumpărătorilor este
aproximativ egală; puterea pe piaţă a tuturor vânzătorilor este,
de asemenea, aproximativ egală.

© Copyright Link group 5 / 11

Curs: Bazele economiei
Modul: Participanţii de pe piaţă
Unitate: Concurenţa

Libera circulaţie a capitalului, a muncii şi a bunurilor - nu

există bariere economice, administrative sau naturale în calea
extinderii, micşorării sau abandonării producţiei atunci când
aceasta este necesară; nu există intervenţii din partea statului
şi totul este lăsat în seama operării mecanismului de piaţă.

Toți agenții de pe piaţă posedă toate informațiile

necesare - toţi cumpărătorii şi toţi vânzătorii sunt în orice
moment informaţi cu privire la situaţia de pe piaţă; nu există
nici cumpărători şi nici vânzători în posesia unor informaţii
exclusive care ar putea să limiteze concurenţa.

Am menţionat deja că niciodată de-a lungul istoriei nu au fost pe deplin

stabilite relaţii de concurență perfectă. Chiar şi în perioada
capitalismului liberal au existat influenţe din afara pieţei care suprimau
concurenţa (acorduri, influenţa statului, informaţii limitate etc.).

Piaţa de monopol

O anumită companie deține monopolul dacă este singurul producător

(furnizor) al unui anumit produs sau serviciu pe o anumită piaţă şi dacă
acel produs nu are substituenţi apropiaţi, respectiv dacă consumatorii
nu au nicio alternativă şi trebuie să cumpere de la monopolist.

Totuşi, poate exista un monopolist şi în partea cererii de pe piață -

acesta poate fi o companie care, din diferite motive, este singurul
cumpărător al unui anumit produs, ceea ce îi dă posibilitatea să
influenţeze condiţiile în care achiziționează produsul respectiv. Piaţa pe
care există monopol al cererii se numeşte monopson.

O piaţă monopolistă în totalitate, respectiv concurenţa monopolistă,

reprezintă o situație de pe piață cu următoarele caracteristici:

© Copyright Link group 6 / 11

Curs: Bazele economiei
Modul: Participanţii de pe piaţă
Unitate: Concurenţa

Există doar un singur vânzător (sau cumpărător) al unui

anumit produs - lipsa de alternative pentru cumpărători (sau
vânzători) permite monopolistului să determine singur preţul
produsului, precum şi celelalte condiţii de vânzare (sau
cumpărare); prin urmare, preţul de pe piaţă nu este rezultatul
raporturilor dintre cerere și ofertă, ci rezultatul intereselor
monopolistului.

Inflexibilitate totală a cererii - indiferent de preţ, cererea va

fi aceeaşi.

Fluxul capitalului, muncii şi mărfurilor este limitat sau

împiedicat.

Nu există substituenţi apropiaţi pentru un produs -

cumpărătorii sunt nevoiţi să cumpere produsul companiei
monopoliste.

Barierele de intrare pe piaţă şi de ieşire de pe piaţă sunt

mari - nu există posibilitatea ca noi vânzători să apară pe piață
(sau cumpărători în cazul monopsonului).

În condiţiile de monopol, este împiedicată acţiunea legilor economice

de bază (în primul rând legea cererii şi ofertei), deoarece există o
concentraţie prea mare de cerere și ofertă în mâinile monopolistului
(sau a monopsonistului).

Existenţa unei concurenţe imperfecte are drept rezultat ineficienţa

sistemului economic - un monopolist nu este interesat să crească
eficienţa producţiei pentru a genera profit mai mare, deoarece se află
într-o poziție care îi permite să crească prețurile pentru a realiza un
profit mai mare.

Care sunt cauzele apariţiei monopolului în economiile de piaţă? Există

două cauze de bază:

Diferite moduri de a împiedica potenţiali rivali să intre pe piaţă:

Limitele juridice – serviciul poștal român deține o

© Copyright Link group 7 / 11

Curs: Bazele economiei
Modul: Participanţii de pe piaţă
Unitate: Concurenţa

poziţie monopolistă, deoarece statul a luat această

decizie (monopol de stat); de asemenea, apariţia unor
diferite tipuri de monopoluri locale nu este rară,
indiferent dacă statul oferă privilegii şi beneficii unei
firme sau dacă împiedică alte firme să intre într-un
anumit domeniu;
Brevetele – pentru a stimula inovația, statul oferă
pentru o anumită perioadă de timp drepturi exclusiviste
de producţie celui care a conceput un anumit produs;
atâta timp cât există dreptul la brevete, poziția firmei
pe piață este protejată şi deține monopolul;
Controlul resurselor sau al inputurilor deficitare –
dacă un bun poate fi produs doar utilizând inputuri rare,
compania care controlează sursele acestor inputuri îşi
poate asigura o poziţie de monopol;

Avantajul costurilor în comparație cu potenţialii rivali realizat în

diferite moduri:
Superioritate tehnică – o companie care posedă
tehnologie superioară concurenţilor ei devine mai uşor
una monopolistă şi suprimă mai ușor companiile
concurenţiale de pe piaţă;
Economia de producție în masă – abilitatea marilor
companii de a-și mări semnificativ producția în
comparație cu alți concurenți mai slabi prin integrarea
operaţiunilor de producţie.

Datorită efectelor devastatoare ale monopolurilor, guvernele încearcă

să lupte împotriva lor în diferite moduri, să le interzică şi să le limiteze.
Statul realizează acest lucru adoptând anumite legi anti-
monopol/antitrust, limitând cota de piaţă permisă, controlând
proprietatea, limitând asocierea companiilor, evitând acorduri
dăunătoare între producători şi cumpărători etc. Totuşi, nevoia de
îmbunătăţire a legislației și practicii anti-monopol este prezentă în mod
constant, deoarece odată cu dezvoltarea pieţei apar şi noi moduri de
încălcare a concurenţei de piaţă în favoarea unor agenți şi în dauna

© Copyright Link group 8 / 11

Curs: Bazele economiei
Modul: Participanţii de pe piaţă
Unitate: Concurenţa

altora.

Caracteristicile pieţei moderne

Piaţa contemporană este piaţa aşa-numitei concurenţe limitate sau

imperfecte, atât din cauza apariţiei marilor companii transnaţionale,
cât şi din cauza creșterii diferenţei între produse sau din cauza nevoii
de intervenţie a statului în economie etc. Caracteristicile de bază ale
condițiilor de piață contemporane, care este o formă mixtă de
concurenţă foarte apropiată de circumstanţele economice reale, sunt:

existenţa unor producători şi cumpărători foarte puternici care

pot influența într-o anumită măsură preţurile şi condiţiile de
cumpărare şi vânzare; totuşi, preţurile nu pot fi controlate în
totalitate;

pe majoritatea piețelor individuale există încă o relativă

omogenitate a produselor şi a substituenţilor acestora;

mobilitate scăzută a factorilor de producţie;

posibilitatea de a ajunge la acorduri secrete în ceea ce priveşte

nivelul preţurilor, cota de piață, tipul şi calitatea produselor,
timpul şi locul de cumpărare-vânzare;

număr limitat de vânzători şi cumpărători în anumite activităţi -

existenţa duopolului (doi vânzători), duopsolului (doi
cumpărători), monopolului bilateral (doi cumpărători şi doi
vânzători).

© Copyright Link group 9 / 11

Curs: Bazele economiei
Modul: Participanţii de pe piaţă
Unitate: Concurenţa

OSE_12 - Bazele economiei

1. Un singur producător care oferă un produs fără substituenţi
apropiaţi şi care controlează preţul în totalitate reprezintă:
a) monopol total
b) cvasi-monopol
c) oligopol
2. Condiţiile contemporane caracterizează starea de piaţă:
a) între concurenţa perfectă şi monopol total
b) concurenţa perfectă
c) monopol total
3. Monopol bilateral este starea de piaţă care apare atunci
când există:
a) un vânzător şi un cumpărător
b) un vânzător şi puţini cumpărători
c) puţini vânzători şi mulţi cumpărători
4. Omogenitatea bunurilor reprezintă caracteristica
concurenţei perfecte.
a) adevărat
b) fals
5. Abilitatea marilor companii ca prin intergrarea operaţiunilor
de producţie să-și mărească semnificativ producția în
comparație cu alți concurenți mai slabi, se numeşte:
a) economie de producție în masă
b) superioritate tehnică
6. Libera circulaţie a capitalului, a muncii şi a bunurilor
caracterizează:
a) concurenţa perfectă
b) monopol
c) oligopol bilateral
7. Până în anii '30 ai secolului XX, ştiinţa economiei s-a ocupat:
a) de monopolul complet
b) de concurenţa perfectă
c) niciun răspuns nu este corect

© Copyright Link group 10 / 11

 Curs: Bazele economiei
Modul: Participanţii de pe piaţă
Unitate: Concurenţa

1. Un singur producător care oferă un produs fără substituenţi

apropiaţi şi care controlează preţul în totalitate reprezintă:
a
2. Condiţiile contemporane caracterizează starea de piaţă:
a
3. Monopol bilateral este starea de piaţă care apare atunci
când există:
a
4. Omogenitatea bunurilor reprezintă caracteristica
concurenţei perfecte.
a
5. Abilitatea marilor companii ca prin intergrarea operaţiunilor
de producţie să-și mărească semnificativ producția în
comparație cu alți concurenți mai slabi, se numeşte:
a
6. Libera circulaţie a capitalului, a muncii şi a bunurilor
caracterizează:
a
7. Până în anii '30 ai secolului XX, ştiinţa economiei s-a ocupat:
a, b

© Copyright Link group 11 / 11

Powered by TCPDF (www.tcpdf.org)