Ministerul educatiei,cercetarilor din Republica Moldova

MOLDCOOP

Colegiul Cooperatist din Moldova

Disciplina de studiu: Teoria Economica

-Portofoliul Elevului-
Ursu Daniel
I.1. Ce este piata?

Termenul (notiunea) “piata” surprinde multiplele ipostaze in care o intalnim si

are mai multe acceptiuni. Fiecare acceptiune este corecta, dar numai
multitudinea lor defineste sensul profound al pietei.
 Piata – spatiu in care se desfasoara activitatea economica si in care
actioneaza aceleasi personae fizice si juridice (firme), agenti economici. Ca
spatiu economic, piata are si o determinare fizica, in sensul ca se
delimiteaza printr-o anumita suprafata sau punct de pe Glob.
 Piata – loc de intalnire a agentilor economici ,grupati in cumparatori si
vanzatori . Aceasta intalnire poate fi fizica, “ face en face” , sau pote fi
intermediata de mijloacele moderne de comunicare: telefon, fax, comertul
electronic, prin corespondenta, etc.
 Piata – forma de exprimare si manifestare a cererii si ofertei, ai caror
purtatori sunt cumparatorii (beneficiarii) si vanzatorii (producatorii).
 Piata – cadrul de formare al pretului la care sunt tranzactionate bunurile
marfare si in functie de care agentii economici se orienteaza ce si cat sa
produca si sa cumpere.
Piata releva intalnirea ,directa sau intermediata, a cererii cu oferta unuia sau
mai multor bunuri , stabilirea pretului de vanzare – cumparare si a cantitatilor
care se schimba.

I.2. Tipuri de piete

Exista mai multe tipuri de piete determinate de o serie de criterii:

a) momentul activitatii de productie :
- piata intrarilor sau a factorilor de productie, pe care se vand si se cumpara
elemente de munca, pamant si capital ;
- piata iesirilor sau a marfurilor si serviciilor ;
b) natura elementului tranzactional :
- piata bunurilor de consum si serviciilor, pe care se manifesta cererea si oferta
de bunuri economice destinate consumului final ;
- piata muncii unde se ofera locuri de munca si se formeaza salariul ;
- piata monetara unde se stabileste dobanda ;
- piata financiara pe care se vand si se cumpara actiuni ;
c) spatiul in care se desfasoara tranzactiile economice ;
- piata locala, la nivelul unui oras sau stat;
- piata regionala la nivelul unei regiuni ;
- piata nationala la nivelul economiei nationale ;
- piata internationala la nivelul economiei mondiale ;
d) momentul realizarii transferului
- piata la vedere, cand contractul se incheie la vedere si livrarea are loc in 2 zile
- piata la termen, cand contractul se incheie intr-un moment si livrarea are loc
la o data ulterioara ;
e) raportul dintre cerere si oferta :
- piata a vanzatorului ;
- piata a cumparatorului ;
f) forma concurentei :
- piata cu concurenta perfecta ;
- piata cu concurenta imperfecta .

I.3. Ce este concurenta?

Pe piata, relatiile dintre agentii economici sunt extrem de numeroase si de

diferite sub aspect concret. In cele din urma insa, toate acestea sunt, in esenta,
relatii de vanzare – cumparare si derivate din acestea. Ceea ce-i determina pe
agentii economici sa dezvolte asemenea relatii sunt propriile interese, pe care nu
si le-ar putea realiza altfel; nimeni n-ar putea vinde daca n-ar avea cumparatori
carora sa le convina calitatea, conditiile de livrare si de plata pe care le propune si
nimeni n-ar putea cumpara daca n-ar avea de la cine (vanzatori) sa primeasca
marfuri care sa le convina la pret, calitate etc. Aceasta-i determina pe agentii
economici sa se “caute” reciproc, sa colaboreze, sa-si cunoasca si sa-si realizeze
obiectivele comune.
Acest tip de relatii intre agentii care actioneaza pe piata pentru a-si realiza
propriile interese astfel incat libertatea nici unuia dintre ei sa nu fie stirbita poarta
denumirea de concurenta.
 In deplinatatea sa, concurenta exista atunci cand si acolo unde: pretul se
formeaza liber, purtatorii cererii si ofertei sunt numerosi, iar libertatea lor este
aparata si garantata de un sistem democratic.
Ca si piata, concurenta cunoaste o amploare diferita in timp si spatiu, in
functie de:
 numarul agentilor economici (vanzatori si cumparatori);
 gradul de diferentiere a ofertei si preferintelor;
 capacitatea societatii de a stimula initiative, creativitatea si spiritul de
competitie al agentilor economici.
Cand se desfasoara cu respectarea regulilor si mijloacelor considerate
corecte si recunoscute ca atare prin reglementari in vigoare in fiecare tara,
concurenta este loiala sau corecta. Cand se desfasoara cu mijloace si prin
actiuni contrare uzantelor comerciale legale, concurenta este incorecta,
neloiala.

I.4. In ce consta concurenta perfecta?

Virtutile concurentei, potentialul de progres al acesteia sunt puse in evidenta

prin modelul teoretic al concurentei perfecte. Aceasta constructie teoretica ofera
o imagine asupra a ceea ce “ar trebui sa fie” o lume economica in care “o mana
invizibila” asigura alocarea si utilizarea cea mai buna, optimala, a resurselor. Ea
este in acelasi timp model spre care trebuie sa tinda pitele reale.
Acest tip de piata se bazeaza pe o serie de caracteristici care, in interactiunea
lor, constituie mecanismul perfect de functionare a pietei.
 Atomicitatea pietei – desemneaza situatia in care agentii cererii si ai ofertei
sunt numerosi si fiecare are o forta economica redusa. Ca atare, prin
deciziile si actiunile proprii, niciunul nu poate sa exercite un efect
semnificativ asupra cererii, ofertei si pretului.
 Omogenitatea perfecta a bunurilor marfare – inseamna ca toate bunurile
de acelasi fel sunt perfect identice, indiferent de producatorul sau
vanzatorul de la care provin. In baza acestei caracteristici, cumparatorul nu
are niciun motiv sa prefere un producator sau altul.
 Transparenta pietei – caracteristica ce presupune ca informatiile privind
piata sunt larg difuzate, corect si permanent cunoscute de catre toti agentii
cererii si ofertei, fapt care le permite sa ia cele mai bune decizii.
 Fluiditatea perfecta a cererii si ofertei, consta in:
 - libertatea de a intra si de a iesi de pe piata oricarui bun, exclusiv pe
criterii de eficienta economica. Ofertantii intra pe piata cand costul
marfii lor este mai mic dacat pretul si ies cand pretul devine mai mic
decat costul;
- adaptarea spontana a ofertei la cerere cand exista un aflux de
cumparatori si determina cresterea pretului si adaptarea cererii la
oferta in situatia cand preturile scad semnificativ;
- mobilitatea perfecta a factorilor de productie – capacitatea acestora
de a se deplasa in mod liber si oricand de la o firma la alta si de la o
piata la alta;
- absenta barierelor de orice fel – economice, administrative sau
politice care, din diferite motive, ar putea afecta libertatea de
actiune a agentilor economici pe piata.

I.5. Rezultatele unei piete perfect concurentiale

Acest model este, in cele mai multe cazuri, o aproximatie distanta a pietelor
reale, cu o posibila exceptie a anumitor piete largi. In general exista putine piete
perfect concurentiale, daca oricare dintre conditiile de mai sus se aplica pietelor
reale, de exemplu, firmele nu vor avea niciodata informatii complete unele
despre celelalte si vor exista intotdeauna anumite costuri de tranzactie. Intr-o
piata perfect concurentiala va exista o eficienta alocativa si o eficienta productiva.
Eficienta productiva apare atunci cand firma produce in punctul cel mai de jos
de pe curba costurilor medii totale, aceasta insemnand ca bunurile nu se pot
produce in niciun fel mai ieftin.
Eficienta alocativa apare atunci cand pretul este egal cu costurile marginale,
iar bunul este pus la dispozitia consumatorului, la cel mai mic pret posibil. Acest
lucru este posibil numai atunci cand exista concurenta perfecta.
Spre deosebire de monopol sau oligopol, unei firme ii este imposibil sa obtina
un profit anormal in conditiile concurentei perfecte, pe termen lung, mai precis, o
firma nu poate caştiga mai multi bani decat este necesar pentru a-si acoperi
pierderile. Daca o firma inregistreaza profituri anormale pe termen scurt, aceasta
se va comporta „ca un tragaci“ pentru ca alte firme sa nu intre pe piata. Ei se vor
intrece cu prima firma, reducand pretul pietei pana cand toate firmele vor obtine
profituri normale.

I.6. Exemplu de concurenta perfecta

 Se spune cz agricultura, cu un numzr mare de ofertanti, o cerere relativ
inelastica si produse aproape perfect substituibile, este o aproximare a modelului
concurentei perfecte. Acest lucru poate fi adevarat in anumite locuri si perioade
istorice, dar nu este adevarat in cazul economiilor moderne. De exemplu, pe piata
globala a agriculturii, agricultorilor europeni sau americani li se ofera subventii, iar
acestia isi exporta produsele la preturi de dumping, preturi sub costurile de
productie. Orice forma de interventie guvernamentala, cum ar fi subventiile,
deformeaza piata, ceea ce duce la disparitia concurentei perfecte.
Concurenta perfecta este o teorie absoluta, deoarece nu exista exemple de
piata perfect competitiva.

II.1. Forme de concurenta imperfecta

In teoria economica, concurenta imperfecta, este situatia de pe piata in care

conditiile necesare pentru existenta concurentei perfecte nu sunt satisfacute.
Astfel exista mai multe forme de concurenta imperfecta:
 Monopol, situatie in care exista un singur vanzator al unui bun economic.
 Oligopol, situatie in care exista un numar redus de vanzatori ai unui bun
economic.
 Concurenta monopolistica, situatie in care exista multi vanzatori de bunuri
total diferite.
 Monopson, situatie in care exista un singur cumparator al unui bun
economic.
 Oligopson, situatie in care exista un numar restrans de cumparatori ai unui
bun economic.
Concurenta imperfecta poate aparea pe anumite piete din cauza lipsei de
informare a cumparatorilor si vanzatorilor despre preturi si despre bunurile de pe
piata.
Tema nr. 11
 Piata valutara. Cursul de schimb valutar.
1.Piata valutara si componentele ei.
2.Cursul de schimb valutar si factorii de influenta.
3. Rata de schimb nominal si reala. Influenta politicilor asupra cursului de schimb real.
4. Teoria paritatii capacitatii de cumparare.

1.Piata valutara- reprezinta un sistem de relatii valutar financiare international prin care se
desfasoara activitatile de cumparare si vinzare de valuta, exprimate in moneda straina, care este
caracteristica economiei deschise.
PIata valutara cuprinde:
bursa valutara de schimb valutar. Bancile autorizate de banca nationala.
Pe piata valutara por exista urmatoarele situatii:
1. Speculatia valutara- reprezinta vinzarea-cumpararea de valuta, care nu au o baza
economica.
2. Arbitraj valutar- se efectueaza la un nivel mai inalt de catre banci cu sume mai mari in
valuta.
3. Interventia statului – care reprezinta vinzarea-cumpararea in valuta de catre stat in scopul
mentinerii cursul valutei nationale.

Cererea de valuta- provine din partea agentilor economici straini care intentioneaza sa
cumpere intr-o anumita perioada de timp si la un anumit pret cu o anumita cantitate de moneda
nationala pentru achizitionarea unor bunuri si servicii precum si a unor active fizice si financiare
din tara noastra.
Oferta de valuta- cantitatea de moneda nationala pe care agentii economici nationali
intentioneaza sa o schimbe intr-o anumita perioada de timp la un pret dat in scopul achizitionarii
bunurilor si serviciilor din strainatate.
Ca rezultat al confruntarii cererii si ofertei de valuta se stabileste pretul de echilibru pe piata
valutara – cursul de schimb valutar.
Cresterea exporturilor de marfuri si servicii din tara duce la cresterea cererii de valuta nationala
de peste hotare si totodata creaza oferta de valuta straina in tara.
Cresterea importurilor de marfuri si servicii din tara creaza crerea pentru valuta straina si in
acelasi timp creaza oferta de valuta nationala.
Cresterea cererii interne pentru valuta straina duce la micsorarea rezervelor de valuta straina la
banca nationala, astfel exportul permite de a cistiga valuta straina necesata pentru plata
importurilor.

2. Rata de schimb -reprezinta pretul ce se stabileste pe piata valutara in rezultatul oscilatiilor

cererii si ofertei de valuta.
Exista 2 sisteme de curs valutar:
1) Sistemul cursurilor de schimb fixate- in acest caz cursul valutar se stabileste de banca
centrala , aceasta isi ia asupra sa obligatiunea sa vinda sau sa cumpere orice cantitate de valuta la
cursul stabilit. Deobicei Banca Centrala stabileste limitele oscilatiilor libere a cursului valutar in
scopul stabilizarii macroeconomice. Atunci cind cursul se apropie de nivelul minim e necesar la
banca nationala. In acest caz banca trebuie sa cumpere aceasta valuta in schimbul celei straine.
Daca cursul se apropie de nivelul maxim, banca trebuie sa vinda aceasta valuta in schimbul
celei straine. In acest sistem cresterea pretului de echilibru se numeste revalorizare, iar reducerea
preturilor de echilibru se numeste devalorizare.
2) Sistemul cursurilor mobile sau flexibil- cursul de schimb flexibil se stabileste in rezultatul
oscilatiilor libere a cererii si ofertei de valuta cu pretul de echilibru pe piata valutara. In cazul
cursului mobil- oscilatiile cursului de schimb nu sunt limitate si ca rezultate este greu de
prognozat modificarea exporturilor si importurilor, modificara soldului contului curent a balantei
comerciale , balantei de plati in intregime aceea ce poate avea efecte de stabilizare a economiei.
In acest sistem cresterea pretului de echilibru poarta denumirea de aprecierea valutei, si
reducereadeprecierea valutei.
Factorii ce influenteaza cursul de schimb:
1. Puterea de cumparare a monedei
2. Rata inflatiei
3. Raportul dintre cererea si oferta de valuta
4. Starea comertului exterior
5. Conjunctura pietii.

3.Rata reala si nominala

Cursul de schimb nominal -reprezinta pretul relative al valutelor din 2 tari.
Cursul de schimb real este pretul relativ al marfurilor.

Er- cursul real

En-cursul nominal
Pd-pretul marfii pe piata interna
Pf- pretul marfii pe piata externa

Daca cursul real de schimb creste  preturile bunurilor sau marfurilor pe piata interna cresc,
respectiv ceea ce determina reducerea exportului si cresterea importului  Nx
Nx= Ex – Imp

Pentru a analiza influenta politicilor macroeconomice asupra cursului de schimb real

In punctul E, oferta valutei nationale in calitate de credite peste hotare, echilibreaza cererea de
valuta din partea persoanelor straine care cumpara export net.
1. Politica bugetar fiscala – stimulativa: G T  S  (S-I)  E
(S1S2)
2. Schimbarea cererii investitionale: I  S-I  E ( S-I1S-I2)

3. Poltica protectionista: Imp  Nx  E ( Nx1 Nx2)

Cresterea cursului real va determina reducerea exportului net.

4. Teoria paritatii capacitatii de cumparare. Paritatea capacitatii de cumparare - nivelul
cursului valutar ce egaleaza capacitatea de plata a 2 valute. Conform ei, concurenta
internationala duce treptat la egalarea preturilor externe si interne la marfuri si servicii ce
paticipa in comertul international