Sunteți pe pagina 1din 53

MICROECONOMIE

Întrebări de ordin general


1. Teoria microeconomică: obiectul de studiu şi metodele de cercetare.
2. Cererea: definirea, factorii, funcţia, legea, curba. Cererea individuală şi cererea globală.
3. Oferta: definirea, factorii, funcţia, legea, curba. Oferta individuală şi oferta globală.
4. Echilibrul pieţei: esenţa, mecanismul de apariţie, modificarea în cazul variaţiei cererii şi ofertei.
Echilibrul static şi dinamic.
5. Aspecte practice ale modelului cererii şi ofertei (limitarea preţului; implicaţiile taxelor şi subvenţiilor
asupra echilibrului pieţei).
6. Elasticitatea cererii şi ofertei: definirea, modalităţile de calcul, tipurile, factorii. Aplicarea elasticităţii în
analiza microeconomică.
7. Preferinţele consumatorului şi utilitatea bunurilor. Curbele de indiferenţă. Substituţia bunurilor.
8. Restricţiile bugetare ale consumatorului. Maximizarea utilităţii şi echilibrul consumatorului.
9. Comportamentul consumatorului în cazul modificării venitului. Curba “venit-consum” şi curba lui
Engel.
10. Comportamentul consumatorului în cazul modificării preţului. Curba “preţ-consum”. Deducerea curbei
cererii.
11. Definirea producţiei. Componenţa şi clasificarea factorilor de producţie. Tipurile funcţiilor de producţie.
12. Produsul total, mediu şi marginal al factorilor de producţie. Dinamica indicatorilor nominalizaţi în
funcţie de cantitatea utilizată a factorului de producţie variabil.
13. Izocuante. Substituţia factorilor de producţie.
14. Costurile de producţie – noţiuni generale. Izocosturi. Minimizarea costurilor de producţie.
15. Costuri de producţie pe termen scurt. Comportamentul costurilor totale, medii şi marginale pe termen
scurt.
16. Costuri de producţie pe termen lung. Comportamentul costurilor totale, medii şi marginale pe termen
lung. Economii interne la scară.
17. Profitul – noţiuni generale. Maximizarea profitului. Pragul de rentabilitate (punctul critic) al firmei.
18. Particularităţile concurenţei perfecte. Cererea din producţia firmei concurente. Veniturile firmei
concurente.
19. Oferta pe termen scurt şi termen lung a firmei pe piaţa cu concurenţă perfectă. Decizia firmei concurente
privind întreruperea activităţii pe termen scurt şi termen lung.
20. Maximizarea profitului firmei concurente. Echilibrul pe termen scurt şi termen lung pe piaţa cu
concurenţă perfectă.
21. Definirea, căile de apariţie şi particularităţile monopolurilor (monopsonurilor). Modelul de
comportament a firmelor monopoliste (monopsoniste).
22. Analiza comparativă a echilibrului pe piaţa cu concurenţă perfectă şi piaţa monopolistă (monopsonistă).
Consecinţele economice şi sociale ale monopolizării.
23. Aspecte practice ale modelului monopolului perfect (discriminarea prin preţ; reacţia firmei monopolist
la stabilirea nivelului maxim al preţului, taxe şi subvenţii).
24. Particularităţile concurenţei monopolistice. Echilibrul pe termen scurt şi termen lung al firmei pe piaţa
cu concurenţă monopolistică.
25. Particularităţile pieţei oligopoliste. Realizarea echilibrului pe piaţa oligopolistă în condiţii de
comportament concurenţial şi comportament cooperant.
Pentru fiecare definiţie indicaţi noţiunea respectivă:
1. Ştiinţă despre comportamentul uman din punct de vedere a corelaţiei dintre necesităţi şi mijloacele
limitate care pot avea utilizare diferită;
2. Premisa conform căreia alţi factori, în afara celor utilizaţi la moment în analiză, se consideră invariabili;
3. Semnifică insuficienţa bunurilor necesare pentru satisfacerea necesităţilor umane;
4. Situaţie a realităţii în ansamblu şi a părţilor ei componente care se caracterizează printr-o stabilitate
relativă
5. Reflectă grafic dependenţa dintre preţul bunului şi volumul cererii din acest bun;
6. Bunurile pentru care creşterea preţului la unul din ele conduce la reducerea cererii din celălalt;
7. Semnifică modificarea, cauzată de alţi factori în afară de preţ, a cantităţii bunului pe care vânzătorii
doresc şi au posibilitatea să o ofere pe piaţă;
8. Semnifică modificarea sub influenţa preţului (în aceleaşi condiţii) a cantităţii bunului pe care
cumpărătorii doresc şi au posibilitatea să o procure pe piaţă;
9. Principiul care exprimă dependenţa direct proporţională dintre preţul bunului şi volumul ofertei (în
aceleaşi condiţii);
10. Exprimă dorinţa şi posibilitatea vânzătorilor de a propune pe piaţă un anumit bun la un anumit preţ al
acestuia;
11. Exprimă numărul de unităţi ale unui bun pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au posibilitatea să îl
procure la un anumit preţ într-o perioadă dată;
12. Exprimă corelaţiile care există între nivelul cererii şi factorii de influenţă;
13. Poate fi stabilit în cazurile în care preţul de echilibrul al pieţei nu acoperă costurile suportate de către
producătorii bunului respectiv.
14. Exprimă cantităţile totale ale unui bun oferite pe piaţă la un anumit preţ într-o perioadă dată.
15. Se determină ca diferenţa dintre valoarea curentă şi cea precedentă a cantităţii bunului solicitate pe
piaţă;
16. Exprimă modificarea relativă a volumului cererii dintr-un bun cauzată de modificarea preţului bunului
cu un procent;
17. Cererea volumul căreia nu se modifică în cazul modificării preţului bunului;
18. Bunurile pentru care coeficientul elasticităţii încrucişate a cererii are valori mai mici ca 0;
19. Oferta pentru care coeficientul elasticităţii după preţ are valori mai mici ca 1;
20. Bunurile pentru care coeficientul elasticităţii cererii după venit are valori mai mari ca 1;
21. Semnifică modificarea utilităţii totale cauzată de modificarea cantităţii consumate a bunului cu o unitate;
22. Curba care uneşte toate punctele de echilibru ale consumatorului ce corespund diferitor niveluri ale
venitului;
23. Totalitatea curbelor de indiferenţă ale unui consumator;
24. Combinaţia de bunuri ce corespunde punctului în care linia bugetară este tangentă la curba de
indiferenţă;
25. Se determină ca raportul dintre preţurile bunurilor;
26. Determină cantitatea maximă a unui bun pe care consumatorul o poate procura în cazul când renunţă la
procurarea altor bunuri;
27. Echilibrul consumatorului care corespunde unui punct amplasat pe una din axele rectangulare, în vârful
unghiului format de aceasta cu linia bugetară;
28. Bunuri pentru care curbele de indiferenţă ale consumatorului au forma unor drepte.
29. Se defineşte ca un proces de transformare a unor bunuri (factori de producţie) în alte bunuri (produse);
30. Reflectă dependenţa dintre cantităţile utilizate ale factorilor de producţie şi volumul maximal posibil al
producţiei;
31. Curba care determină toate combinaţiile factorilor de producţie ce permit obţinerea aceluiaşi volum al
producţiei;
32. Volumul producţiei calculat la o unitate a factorului de producţie variabil;
33. Semnifică creşterea volumului producţiei obţinută prin folosirea unei unităţi suplimentare a factorului de
producţie variabil;
34. Determină numărul de unităţi ale unui factor de producţie care poate fi înlocuit printr-o unitate a altui
factor fără a cauza modificarea volumului producţiei;

2
35. Perioada producţiei în cursul căreia firmele modifică cantităţile utilizate ale tuturor factorilor de
producţie;
36. Situaţia în care modificarea volumului producţiei corespunde modificării cantităţilor utilizate ale
factorilor de producţie;
37. Costurile aferente utilizării factorilor de producţie aflaţi în proprietatea firmei;
38. Costurile suplimentare necesare pentru majorarea volumului producţiei cu o unitate;
39. Costurile mărimea cărora nu depinde de volumul producţiei fabricate;
40. Costurile necesare pentru fabricarea întregului volum al producţiei;
41. Dreapta care desemnează toate combinaţiile factorilor de producţie cărora le corespunde acelaşi cost
total;
42. Costurile variabile calculate pe o unitate de produs.
43. Se determină ca diferenţa dintre veniturile firmei şi costul contabil;
44. Reflectă modificarea veniturilor totale ale firmei cauzată de majorarea volumului vânzărilor cu o
unitate;
45. Poate fi determinat ca diferenţa dintre venitul marginal şi costul marginal;
46. Condiţie generală de maximizare a profitului aplicabilă pentru orice structură a pieţei;
47. Desemnează volumul producţiei la care firma nu înregistrează nici profit, nici pierderi.
48. Piaţa pe care produsele omogene sunt oferite de un număr foarte mare de firme;
49. Firma care nu poate influenţa preţul produselor proprii;
50. Semnifică modificarea venitului total al firmei concurente cauzată de modificarea volumului vânzărilor
cu o unitate;
51. Condiţia de maximizare a profitului, valabilă doar pentru firmele care activează pe piaţa cu concurenţă
perfectă;
52. Porţiunea ascendentă a curbei costului marginal al firmei concurente, amplasată mai sus de punctul în
care costul mediu variabil are valoare minimă;
53. Corespunde volumului producţiei la care preţul produsului este egal cu nivelul minim al costului mediu
variabil.
54. Situaţie în care pe piaţă există o singură firmă care produce un bun totalmente diferit de al celorlalte, pe
care îl oferă unui număr infinit de cumpărători;
55. Situaţie în care pe piaţă există un singur cumpărător, care poate procura un produs nesubstituibil de la
un număr infinit de vânzători;
56. Pentru firma-monopolist este mai mic ca preţul;
57. Se înregistrează atunci când venitul marginal al firmei-monopolist este egal cu 0, iar elasticitatea cererii
după preţ – cu -1;
58. Presupune aplicarea de către firma-monopolist a diferitor preţuri la acelaşi produs pentru diferiţi
cumpărători;
59. Situaţia în care firma-monopolist comercializează fiecare unitate a produsului său la preţul cererii;
60. Situaţia în care firma-monopolist comercializează toate unităţile produsului său la acelaşi preţ;
61. Exprimă pierderile pe care le suportă societatea în utilitatea netă datorită faptului că cantitatea de
produse oferite de firma-monopolist este sub nivelul eficient (oferit în condiţii de concurenţă perfectă).
62. Presupune reducerea consecutivă a preţului de către fiecare din firmele care activează pe piaţa
oligopolistă;
63. Grup de firme oligopoliste care au încheiat un acord privind volumul producţiei în scopul exercitării
controlului asupra preţurilor;
64. Oferă posibilitatea de a analiza comportamentul strategic al firmelor.
65. Strategia care îi asigură firmei cel mai bun rezultat indiferent de acţiunile concurenţilor;
66. Firma care stabileşte preţul pe piaţa oligopolistă, în timp ce alte firme doar acceptă acest preţ;
67. .Situaţia în care două sau mai multe firme, capabile să exercite controlul asupra preţului, concurează pe
piaţa;
68. Structură a pieţei în cadrul căreia activează un număr relativ mic de firme mari.
69. Structură a pieţei în cadrul căreia doar două firme oferă produse omogene;
70. Curbă a cererii din producţia firmei oligopoliste bazată pe presupunerea că concurenţii vor accepta
decizia acesteia de a reduce preţul şi nu vor accepta decizia privind majorarea preţului.

3
Pentru fiecare noţiune formulaţi definiţia corespunzătoare:
1. bun economic;
2. analiză marginală;
3. piaţă;
4. model economic;
5. cost de oportunitate;
6. preţ relativ;
7. raţionalism economic;
8. analiză funcţională;
9. variante alternative ale acţiunii;
10. firmă;
11. adoptarea deciziilor economice;
12. variabile exogene;
13. cost de producţie;
14. atomism economic.
15. cererea;
16. volumul ofertei;
17. echilibrul pieţei;
18. echilibru static;
19. “plafonul” preţului;
20. legea cererii;
21. curba ofertei;
22. funcţia ofertei;
23. cererea globală;
24. bunuri tip Giffen.
25. modificare relativă a preţului.
26. elasticitate;
27. cerere relativ elastică;
28. elasticitate încrucişată a cererii;
29. ofertă perfect inelastică;
30. bunuri de primă necesitate.
31. utilitate;
32. curbă de indiferenţă;
33. linie bugetară;
34. echilibrul consumatorului;
35. rata marginală de substituire a bunurilor;
36. curba “preţ-consum”;
37. utilitate ordinală;
38. spaţiul bunurilor;
39. echilibru intern al consumatorului,
40. harta izocuantelor;
41. factori de producţie complementari;
42. perioadă scurtă a producţiei;
43. extindere la scară a producţiei;
44. efect descrescător al extinderii la scară a producţiei.
45. costuri contabile;
46. costuri variabile;
47. costuri economice;
48. economii interne la scară.
49. venit total;
50. venit mediu;
51. profit economic;
52. profit normal;
53. profit mediu.

4
Determinaţi afirmaţiile corecte şi incorecte (argumentaţi fiecare răspuns):
1. Serviciile nu pot fi considerate bunuri economice;
2. Într-o economie de piaţă preţurile au un rol nesemnificativ în soluţionarea problemelor ce ţin de
amplasarea resurselor;
3. Preţul unui bun poate fi exprimat doar în unităţi monetare;
4. Analiza microeconomică se bazează pe presupunerea că comportamentul oricărui subiect economic
este raţional;
5. Dacă preţul unui bun va creşte vânzătorii îl vor oferi pe piaţă în cantităţi mai mari;
6. Dacă preţul unui bun se va reduce, iar influenţa altor factori ai cererii nu se va modifica consumatorii
îl vor procura în cantităţi mai mari;
7. Dacă pentru un bun va fi stabilit “plafonul” preţului, pe piaţa respectivă volumul cererii va fi egal cu
volumul ofertei;
8. Majorarea veniturilor consumatorilor conduce la creşterea cererii din toate bunurile;
9. Bunurile inferioare sunt bunuri de o calitate joasă;
10. Modificarea preferinţelor consumatorilor conduce la deplasarea pe aceiaşi curbă a cererii, iar
creşterea veniturilor – la deplasarea de pe o curbă a cererii pe alta;
11. Reducerea preţului unui bun conduce la creşterea cererii din bunurile substituibile pentru acest bun;
12. Stabilirea nivelului minim al preţului este convenabilă pentru vânzătorii bunului respectiv;
13. Curba cererii permite stabilirea preţului minim pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au posibilitatea să
îl achite pentru o anumită cantitate a bunului;
14. Curba cererii perfect inelastice este o dreaptă orizontală fata de axa cantitatii;
15. Cu cât mai mulţi substituenţi există pentru bunul dat cu atât este mai înaltă elasticitatea după preţ a
cererii din el;
16. Dacă odată cu creşterea preţului bunului oferit pe piaţă veniturile vânzătorilor se reduc, cererea din
acest bun este relativ elastică;
17. Coeficientul elasticităţii după preţ a cererii exprimă modificarea relativă a preţului bunului datorită
modificării cantităţii solicitate;
18. Corelaţia dintre două bunuri (substituibile sau complementare) poate fi stabilită, dacă este cunoscută
elasticitatea încrucişată a cererii;
19. Dacă două bunuri sânt perfect substituibile, ambele au aceiaşi elasticitate a cererii după preţ;
20. Dacă preţul unui bun creşte vânzătorii devin mai sensibili la modificările acestuia;
21. Dacă elasticitatea după preţ a cererii dintr-un bun este constantă şi egală cu -1, majorarea ofertei le va
permite vânzătorilor să-şi majoreze veniturile;
22. Un impozit indirect este suportat în întregime de producători, dacă cererea din bunul respectiv este
perfect elastică după preţ;
23. Curbele de indiferenţă ale unui consumator rational nici odată nu se intersectează ;
24. Orice modificare a preţurilor conduce la modificarea înclinaţiei liniei bugetare;
25. Utilitatea totală pe care o capătă consumatorul creşte odată cu creşterea cantităţii consumate a unui
bun normal;
26. În starea de echilibru a consumatorului utilităţile marginale ale tuturor bunurilor sunt egale;
27. Curbele de indiferenţă au înclinaţie negativă şi sunt convexe faţă de originea sistemului de
coordonate;
28. Combinaţiile de bunuri amplasate pe curbe de indiferenţă mai îndepărtate de originea sistemului de
coordonate sunt preferate combinaţiilor amplasate pe curbe mai apropiate,
29. În orice punct al curbei de indiferenţă rata marginală de substituire a bunurilor este egală cu raportul
preţurilor celor două bunuri,
30. Pentru bunurile de primă necesitate curba lui Engel este o dreaptă orizontală cu axa cantitatii;
31. Curba cererii dintr-un bun poate fi construită în baza curbei “preţ-consum”;
32. Dacă produsul marginal al factorului variabil devine negativ, volumul total al producţiei se va
reduce;
33. Dacă produsul mediu al factorului variabil se reduce, volumul total al producţiei de asemenea se
reduce;

5
34. Aplicarea unei tehnologii de fabricare mai performante se va reflecta într-o nouă funcţie de
producţie;
35. Acţiunea legii productivităţii marginale descrescânde se manifestă doar atunci când cantităţile
utilizate ale tuturor factorilor de producţie se modifică în aceeaşi mărime.
36. Costul economic, de regulă, depăşeşte costul contabil;
37. Costurile medii variabile cresc odată cu majorarea volumului producţiei;
38. Majorarea volumului producţiei conduce la creşterea costului fix total;
39. Costul marginal este egal cu costurile medii în cazul în care acestea din urmă înregistrează valori
minime;
40. Efectul crescător al extinderii la scară a producţiei condiţionează creşterea costurilor medii pe termen
lung;
41. Modificarea costului fix determină modificarea echivalentă a costului marginal;
42. Curba costului marginal poate fi derivată atât din curba costului total, cât şi din curba costului
variabil;
43. În condiţiile unor salarii constante între costurile medii variabile şi produsul mediu al factorului-
muncă există o dependenţă direct proporţională;
44. Curba costului marginal este crescătoare la toate nivelurile producţiei;
45. Costurile totale pe termen lung se formează din costuri fixe şi costuri variabile.
46. Cererea din producţia firmei concurente este perfect inelastică;
47. Pentru firmele concurente venitul marginal este egal cu preţul produselor;
48. Firmele concurente obţin profit economic pozitiv atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung;
49. Dacă pentru piaţa cu concurenţă perfectă se stabileşte „plafonul” preţului, firmele vor majora
cantitatea oferită pe piaţă;
50. Venitul marginal al firmelor care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă depăşeşte preţul;
51. Volumul producţiei ce maximizează profitul total al firmei coincide cu volumul producţiei la care
costul mediu total are valoare minimă;
52. Dacă P > AVCmin pierderile din continuarea activităţii depăşesc costul fix;
53. Pe termen lung firma îşi continuă activitatea dacă P ≥ AVCmin;
54. Pentru aşi majora profitul total firma-monopolist poate stabili diferite preţuri pentru diferite pieţe;
55. Cererea din producţia firmei-monopolist este perfect inelastică;
56. Orice discriminare prin preţ este ilegală;
57. Adoptând decizii privind preţul şi volumul vânzărilor firma-monopolist ia în consideraţie reacţia
posibilă atât a cumpărătorilor, cât şi a concurenţilor;
58. Deoarece firma-monopolist nu are concurenţi pe piaţă, venitul marginal ai ei depăşeşte preţul
produselor;
59. Statutul de monopolist îi permite firmei să obţină profit economic în orice situaţie;
60. Surplusul consumatorilor dispare dacă firma-monopolist aplică o discriminare perfectă prin preţ.
61. Dacă pe piaţa oligopolistă una din firme modifică preţul şi/sau volumul vânzărilor consecinţele se
resimt în profitul concurenţilor;
62. „Războiul preţurilor” este de lungă durată şi le permite firmelor să-şi majoreze profiturile;
63. Funcţia de reacţie stabileşte volumul producţiei ce maximizează profitul unei firme în dependenţă de
preţurile stabilite de alte firme;
64. Comportamentul cartelului în cadrul pieţei este similar comportamentului unei firme-monopolist;
65. Existenţa mai multor modele ale oligopolului se explică prin numărul relativ mare al firmelor pe
piaţă;
66. „Războiul” preţurilor are consecinţe nefavorabile pentru consumatorii bunului oferit de firmele
oligopoliste;
67. Pe piaţa oligopolistă fimele obţin permanent profit economic pozitiv;
68. Pe piaţa cu concurenţă monopolistică diferenţierea produselor similare ale diferitor firme poate fi
subiectivă sau obiectivă;
69. Pe piaţa cu concurentă perfectă firmele oferă produse mai variate decât pe piaţa cu concurenţă
monopolistică;
70. Pe piaţa cu concurenţă monopolistică oferta globală este asigurată de un număr relativ mare de
firme;

6
71. Pe piaţa cu concurenţa monopolistică produsele fiecărei firme sînt un substituent perfect al
produselor altor firme;
72. Stabilind preţul şi volumul vînzărilor firmele care activează pe piaţa cu concurentă monopolistică iau
în consideraţie reacţia posibilă a concurenţilor;
73. Pentru firmele care activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică venitul marginal este mai mic ca
preţul;
74. În starea de echilibru pe termen scurt firmele care activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică
obţin un profit mai mare decît cel normal;
75. Dacă pe piaţa cu concurenţă monopolistică cererea se va reduce după stabilirea echilibrului pe
termen lung, unele firme vor fi nevoite să părăsească piaţa;

7
Întrebări alegere multiplă
1. Care din următoarele noţiuni nu ţine de obiectul de cercetare al microeconomiei?
a) utilizarea eficientă a resurselor;
b) resursele de producţie nelimitate;
c) satisfacerea la maximum a necesităţilor;
d) necesităţile materiale şi spirituale;
e) raritatea bunurilor.

2. Care din următoarele noţiuni este obiect de cercetare al microeconomiei?


a) producţia la nivelul întregii economii naţionale;
b) nivelul şomajului în economia naţională;
c) nivelul mediu al preţurilor în economia naţională;
d) producerea automobilelor şi dinamica preţului pe piaţa respectivă;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.

3. Care din următoarele caracteristici nu vizează economia de piaţă?


a) concurenţa;
b) planificarea centralizată;
c) proprietatea privată;
d) libertatea întreprinzătorilor în adoptarea deciziilor;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.

4. Analiza marginală presupune că decizia adoptată de către un subiect economic va fi optimă pentru
el doar dacă în urma realizării ei:
a) avantajele totale depăşesc costurile totale;
b) costurile marginale depăşesc avantajele marginale;
c) avantajele marginale depăşesc costurile marginale;
d) avantajele marginale sunt egale cu costurile marginale;
e) avantajele totale sunt egale cu costurile totale.
f) toate răspunsurile precedente sunt corecte.

5. Problemele economice fundamentale (ce? cum? când? pentru cine?) necesită soluţionarea lor:
a) doar în economiile de piaţă;
b) doar în economiile în care predomină planificarea centralizată;
c) doar în economiile mixte;
d) doar în economiile în tranziţie;
e) în orice economie, indiferent de organizarea social-economică şi politică a societăţii.

6. Costul de oportunitate al unui cinematograf construit recent include:


a) valoarea bunurilor producerea cărora a fost sacrificată pentru a construi cinematograful;
b) costurile aferente remunerării personalului angajat;
c) impozitele care vor fi achitate pe veniturile viitoare ale cinematografului;
d) costurile aferente amenajării teritoriului adiacent;
e) toate răspunsurile precedente sunt corecte.

7. Piaţa unui bun se află în echilibru dacă:


a) cererea este egală cu oferta;
b) organele de resort stabilesc nivelul minim al preţului;
c) volumul cererii este egal cu volumul ofertei;
d) nivelul tehnologiei de fabricare a bunului nu se modifică.

8. Dacă cererea şi oferta pe piaţa unui bun se majorează:


a) preţul de echilibru va creşte;
b) va creşte cantitatea bunului comercializată pe piaţă;
8
c) preţul de echilibru nu se va modifica;
d) preţul de echilibru se va reduce;
e) se va reduce cantitatea bunului comercializată pe piaţă.

9. Să presupunem că într-un oraş curba cererii pentru biletele la un concert de muzică simfonică s-a
deplasat spre dreapta. O astfel de modificare poate fi cauzată de:
a) reducerea preţurilor la bilete;
b) reducerea tarifelor la serviciile hoteliere;
c) modificarea nefavorabilă a gusturilor melomanilor;
d) criza economică care a redus veniturile melomanilor;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.

10. Care din următorii factori nu influenţează oferta individuală?


a) preţurile factorilor de producţie;
b) nivelul tehnologiei de fabricare;
c) numărul vânzătorilor pe piaţă;
d) nivelul taxelor şi impozitelor achitate de către vânzători.

11. Echilibrul parţial pe piaţa unui bun se analizează ţinând cont de cererea şi oferta pe:
a) piaţa bunului respectiv;
b) pieţele bunurilor substituibile pentru bunul respectiv;
c) pieţele bunurilor pentru producerea cărora se foloseşte bunul respectiv;
d) pieţele pe care modificarea preţului bunului respectiv poate cauza modificarea cererii şi/sau a
ofertei.

12.Curba cererii dintr-un bun s-a deplasat de la Do la D1:


P

D1
Do

Q
O astfel de modificare a cererii poate fi cauzată de:
a) reducerea preţurilor la bunurile substituibile pentru bunul dat;
b) reducerea preţurilor la bunurile complementare pentru bunul dat;
c) reducerea preţurilor la materia primă folosită pentru fabricarea bunului dat;
d) reducerea veniturilor consumatorilor în cazul când bunul dat este un bun superior;
e) reducerea taxei pe valoarea adăugată .

13. Dacă între volumul cererii dintr-un bun şi preţul acestuia există dependenţă invers proporţională,
bunul respectiv poate fi apreciat ca:
a) bun normal;
b) bun obişnuit;
c) bun tip Giffen;
d) bun neutru;
e) bun de lux.

14. Coeficientul elasticităţii după preţ a cererii dintr-un bun, fiind egal cu -2, semnifică următoarele:
a) dacă preţul bunului va creşte cu 1%, volumul cererii va creşte cu 2%;
b) dacă preţul bunului va creşte cu 2%, volumul ofertei va creşte cu 1%;
9
c) dacă preţul bunului va creşte cu 1%, volumul cererii se va reduce cu 2%;
d) dacă preţul bunului va creşte cu 2%, volumul cererii se va reduce cu 1%;
e) dacă preţul bunului va creşte cu 1%, volumul ofertei va creşte cu 2%.

15. Dependenţa cererii dintr-un bun de venitul cumpărătorilor este descrisă prin funcţia Qd = 3 x I.
Care este coeficientul elasticităţii cererii după venit în această situaţie?
a) -3;
b) 3;
c) 1;
d) nu poate fi determinată în baza datelor propuse.

16. Elasticitatea după preţ a cererii dintr-un bun se află într-o dependenţă invers proporţională de:
a) preţul bunului;
b) utilitatea bunului pentru consumatori;
c) nivelul costurilor de producţie;
d) durata perioadei pentru care se calculează elasticitatea cererii;
e) numărul substituenţilor existenţi pentru bunul dat.

17. Reducerea ofertei unui bun conduce la majorarea:


a) cererii din bunurile complementare pentru bunul dat;
b) venitului vânzătorilor, dacă cererea este relativ elastică după preţ;
c) volumului cererii din bunul dat;
d) cererii din bunurile substituibile pentru bunul dat.

18. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Q d = 2100 – 4P. La ce preţ veniturile vânzătorilor
vor înregistra valoare maximă?
a) 2 100;
b) 1 050;
c) 525;
d) 262,5.

19. Producătorii de produse agricole au majorat volumul vânzărilor, dar ca urmare veniturile lor s-au
redus. O astfel de situaţie poate fi explicată prin:
a) oferta perfect elastică a produselor agricole;
b) cererea relativ inelastică din produsele agricole;
c) precupeţii care activează pe piaţă şi prejudiciază interesele producătorilor;
d) cererea relativ elastică din produsele agricole.

20. Când piaţa unui bun se află în echilibru atât cererea, cît şi oferta sînt relativ elastice. Care din
următoarele modele grafice reflectă această situaţie?
P P D P P
S S S S
D

D D

Q Q Q Q
a) b) c) d)
21. Sucurile de mere şi prune sânt bunuri substituibile. Ce puteţi spune despre coeficientul elasticităţii
cererii sucului de mere în raport cu preţul sucului de prune?

22. Teoria comportării consumatorului presupune că orice consumator:


a) are gusturi şi preferinţe
b) dispune de venituri limitate;
10
c) are ca scop maximizarea utilităţii de care beneficiază consumând anumite bunuri;
d) toate răspunsurile precedente sunt corecte.

22. Înclinaţia liniei bugetare a consumatorului semnifică:


a) numărul de unităţi ale unui bun la care consumatorul va renunţa pentru a majora consumul altui
bun cu o unitate, rămânând pe aceiaşi curbă de indiferenţă;
b) numărul de unităţi ale unui bun pe care consumatorul le poate procura dacă renunţă la alte bunuri;
c) preţul unui bun exprimat în numărul de unităţi ale altui bun;
d) combinaţiile de bunuri pe care consumatorul le poate procura.
23. Merele şi perele se vând pe piaţă la acelaşi preţ. Consumatorul doreşte să maximizeze utilitatea de
care beneficiază consumând ambele fructe. Ce sfat îi veţi da?
a) să consume cantităţi egale de mere şi pere;
b) să cheltuie integral venitul rezervat pentru mere şi pere;
c) să aleagă combinaţia de mere şi pere pentru care rata marginală de substituire este egală cu 1;
d) sunt corecte răspunsurile b) şi c);
e) nici un răspuns precedent nu este corect.

24. Pentru un consumator curba “venit-consum” este orientată în sus spre dreapta. În acest caz se
poate afirma că:
a) ambele bunuri sunt normale;
b) ambele bunuri sunt inferioare;
c) bunul de pe axa verticală este inferior;
d) bunul de pe axa orizontală este inferior
e) nici un răspuns precedent nu este corect.

25. Pentru un pachet de unt consumatorul este dispus să plătească 15 u.m. La magazin el află că
preţul pachetului constituie 10 u.m. Care este surplusul consumatorului în acest caz?
a) 15;
b) 10;
c) 12,5;
d) 5;
e) 25.

26. Rata marginală de substituire a două bunuri este egală cu 5 indiferent de cantităţile consumate ale
acestora. În acest caz se poate afirma că:
a) bunurile sunt strict complementare;
b) bunurile sunt perfect substituibile;
c) curba de indiferenţă este convexă faţă de originea sistemului de axe;
d) curba de indiferenţă este concavă faţă de originea sistemului de axe.

27. Care din şirurile de valori ale utilităţii totale ilustrează legea utilităţii marginale descrescînde:
a) 100, 200, 300, 400, 500;
b) 100, 200, 350, 550, 800;
c) 100, 200, 280, 340, 380;
d) 100, 200, 250, 400, 600.

28. Merele şi prăsadele se vând pe piaţă la acelaşi preţ. Consumând un măr consumatorul obţine o
utilitate suplimentară mai mare decât în cazul când consumă o prăsadă. Cum va proceda
consumatorul pentru a maximiza utilitatea de care beneficiază?
a) va majora consumul ambelor bunuri;
b) va reduce consumul ambelor bunuri;
c) va consuma mai multe mere;
d) va consuma mai multe prăsade;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.

11
29. Preţul bunului X este egal cu 50 u.m., iar al bunului Y – 25 u.m. Care este în acest caz cantitatea
bunului Y pe care consumatorul o poate procura, dacă va renunţa la o unitate a bunului X?
a) 50;
b) 25;
c) 2;
d) 0,5.

30. Pentru un consumator două bunuri sunt perfect substituibile. Dacă preţul unuia din ele va creşte
considerabil consumatorul:
a) va majora consumul acestuia;
b) va reduce consumul acestuia;
c) nu va modifica consumul acestuia;
d) va renunţa, în genere, la acest bun.

31. Orice funcţie a utilităţii stabileşte corelaţia dintre:


a) combinaţiile de bunuri şi utilitatea totală de care beneficiază consumatorul;
b) cantitatea consumată a unui bun şi utilitatea marginală a acestuia;
c) combinaţiile de bunuri şi cheltuielile necesare pentru procurarea lor;
d) utilitatea totală şi utilitatea marginală.

32. Un consumator consideră echivalente pentru el 8 ziare şi 3 reviste sau 6 ziare şi 4 reviste. Care este
în acest caz rata marginală de substituire a ziarelor prin reviste?
a) 2;
b) 1,5;
c) 1;
d) 0,5.

33. Ca urmare a reducerii preţului bunului X consumatorul a majorat cantitatea consumată a acestuia
şi, concomitent, a redus cantitatea consumată a bunului Y. În acest caz se poate afirma că:
a) bunul X este un bun normal;
b) bunul Y este un bun normal;
c) bunurile X şi Y sunt bunuri complimentare;
d) bunul X este un bun de tip Giffen.

34. Pentru un consumator curbele de indiferenţă au înclinaţie pozitivă. În acest caz se poate afirma
că:
a) bunurile consumate sunt superioare;
b) bunurile consumate sunt strict complementare;
c) bunurile consumate sunt perfect substituibile;
d) bunurile consumate sunt inferioare;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.
Px
35. Să presupunem că MRSxy < Py pentru orice combinaţie a bunurilor X şi Y. Ce cantitate a
bunului X va procura consumatorul în starea de echilibru?

36. Orice izocuantă ilustrează:


a) variaţia volumului total al producţiei;
b) funcţia ce descrie procesul de producţie respectiv;
c) volumul producţiei care pot fi obţinute prin utilizarea diferitor cantităţi ale factorilor de producţie;
d) dinamica produsului mediu al factorului de producţie variabil,
e) dinamica produsului marginal al factorului de producţie variabil.

37. Corelaţia dintre cantităţile utilizate ale factorilor de producţie şi volumul producţiei obţinute se
exprimă prin:
a) curba produsului total al factorului de producţie variabil;
12
b) funcţia ce descrie procesul de producţie respectiv;
c) curba ofertei globale pe piaţa respectivă;
d) curba costului total suportat de firmă.

38. Care din următoarele afirmaţii referitoare la produsul total (Q), mediu (AP) şi marginal (MP) al
factorului de producţie este incorectă?
a) AP creşte atât timp cât MP creşte;
b) AP atinge nivel maxim înaintea lui Q;
c) Q are valoare maximă atunci când MP = 0;
d) MP = AP atunci când AP are valoare maximă;
e) Q descreşte dacă MP < 0.

39. Funcţia de producţie are forma Q = 5 x K2/3 x L1/2. Ce efect al extinderii la scară a producţiei
determină funcţia dată?
a) crescător;
b) constant;
c) descrescător;
d) tipul efectului nu poate fi determinat.

40. În care din următoarele situaţii acţionează legea productivităţii marginale descrescânde?
a) alţi factori de producţie rămân neschimbaţi;
b) nivelul tehnologiei de fabricare nu se modifică;
c) unităţile factorului de producţie variabil sunt omogene;
d) toate răspunsurile precedente sunt corecte.

41. Care din relaţiile de mai jos exprimă rata marginală de substituţie tehnologică a factorilor de
producţie?
a) produsul marginal al factorului care substituie raportat la produsul marginal al factorului
substituit;
b) numărul de unităţi ale factorului substituit ce revine la o unitate a factorului care substituie;
c) creşterea producţiei raportată la creşterea cantităţilor utilizate ale factorilor de producţie;
d) produsul marginal al factorului substituit raportat la produsul marginal al factorului care
substituie.

42. Care din aprecierile de mai jos exprimă productivitatea marginală a unui factor de producţie?
a) numărul de unităţi ale factorului ce revin la o unitate de produs;
b) creşterea volumului producţiei cauzată de creşterea cantităţii utilizate a factorului cu o unitate (în
aceleaşi condiţii);
c) producţia maximă care se obţine prin creşterea cantităţilor utilizate ale factorilor de producţie;
d) producţia care revine la o unitate utilizată a factorului variabil.

43. Care din următoarele funcţii de producţie se caracterizează printr-un efect descrescător al
extinderii la scară a producţiei?
a) Q = (K2 + L2)0,5;
b) Q = 6K + 3L;
c) Q = (K x L)0,5;
d) Q = 3K0,4 x L0,5.

44. Pentru o firmă funcţia de producţie are forma Q = A (√K + 3√L)2, iar coeficientul înzestrării
muncii cu capital (K/L) este egal cu 4. Care este în această situaţie rata marginală de substituţie
tehnologică a factorului-capital prin factorul-muncă?
a) 4;
b) 1/4;
c) 3;
d) 6;
13
e) 1/6.

45. Care din următoarele relaţii poate fi aplicată pentru determinarea costului marginal al
producţiei?
a) ΔVC : Q;
b) ΔVC : ΔQ;
c) FC : Q;
d) Δ (P x Q) : ΔQ;
e) ΔFC : ΔQ.

46. Pentru o firmă dependenţa costului total de volumul producţiei fabricate are următoarea
interpretare grafică:
TC

Q
Într-o astfel de situaţie se poate afirma că:
a) costul mediu total şi costul marginal nu se modifică;
b) costul mediu total şi costul marginal înregistrează o creştere;
c) costul mediu total şi costul marginal înregistrează o reducere;
d) modelul grafic reflectă dinamica costului total pe termen scurt;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.

47. Pentru a minimiza costul total al producţiei firma trebuie:


a) să procure factorii de producţie la acelaşi preţ;
b) să asigure egalitatea dintre costurile fixe şi cele variabile;
c) să utilizeze cantităţi egale ale factorilor de producţie;
d) să utilizeze factorii de producţie astfel încât produsele marginale ale acestora să fie egale;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.

48. Dacă AVC creşte odată cu majorarea volumului producţiei (prezentaţi argumentarea grafică):
a) MC de asemenea creşte;
b) FC de asemenea creşte;
c) MC va fi mai mic ca AVC;
d) ATC va fi mai mic ca AVC;
49. Care din următoarele relaţii poate fi aplicată pentru determinarea venitului marginal al firmei?
a) ΔVC : ΔQ;
b) ΔTC : ΔQ;
c) Δ (P x Q) : ΔQ;
d) ΔFC : ΔQ;
e) Δ(FC + VC) : ΔQ.

14
50. Pentru o firmă dependenţa venitului total de volumul vânzărilor are următoarea interpretare
grafică:
TR

Q
Într-un astfel de situaţie se poate afirma că:
a) venitul total al firmei este constant;
b) preţul aplicat de firmă este constant;
c) venitul mediu al firmei este constant;
d) venitul marginal al firmei este constant;
e) sunt corecte doar răspunsurile b), c) şi d).
51. Pentru o firmă dependenţa venitului total de volumul vânzărilor are următoarea interpretare
grafică:
TR

Q
O astfel de formă a curbei venitului total poate fi explicată prin faptul că:
a) firma nu modifică preţul;
b) pentru firmă costul mediu total şi costul marginal sunt constate;
c) pentru a majora volumul vânzărilor firma reduce preţul;
d) firma nu are drept scop maximizarea profitului;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.

52. Pentru aşi majora profitul firma va majora volumul producţiei doar dacă:
a) venitul total depăşeşte costul total;
b) costul total depăşeşte venitul total;
c) MR depăşeşte MC;
d) MR este egal MC;
e) MR este mai mic ca MC.

53. Pe termen scurt firma concurentă maximizatoare de profit îşi va întrerupe activitatea dacă:
a) P< ATCmin;
b) AFC > P;
c) P< AVCmin.;
d) P< MC;
e) TR < TC.

54. Curba ofertei pe termen scurt a firmei concurente coincide cu:


a) curba MC;
b) curba cererii;
c) porţiunea ascendentă a curbei MC;
d) porţiunea ascendentă a curbei ATC;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.

15
55. Creşterea profitului economic al firmelor pe piaţa cu concurenţă perfectă nu contribuie la:
a) lărgirea producţiei în firmele existente;
b) apariţia pe piaţă a unor firme noi;
c) majorarea preţului pe piaţă la produsele firmelor;
d) majorarea preţurilor factorilor de producţie utilizaţi;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.

56. Dacă preţul produsului oferit de firma concurentă este la un aşa nivel încât nu acoperă ATC,
firma trebuie:
a) să-şi întrerupă activitatea;
b) să-şi continue activitatea la nivelul P = MC, dacă P > AVC;
c) să aleagă o nouă tehnologie;
d) să reducă cheltuielile;
e) să-şi continue activitatea atât timp cât P > AFC.

57. Dacă una din firmele care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă va majora oferta proprie:
a) oferta globală pe piaţa respectivă va creşte;
b) preţul de echilibru pe piaţa respectivă se va reduce;
c) preţul de echilibru pe piaţa respectivă va creşte;
d) oferta globală pe piaţa respectivă va creşte, iar preţul de echilibru se va reduce;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.

58. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Curba LRMC intersectează curba LRAC în
punctul în care costul mediu este egal cu 100 lei. Produsele similare sunt comercializate pe piaţă
la preţul 100 lei. Ce va întreprinde firma în această situaţie?
a) îşi va întrerupe activitatea;
b) va majora volumul producţiei;
c) nu va modifica volumul producţiei;
d) va stabili un preţ mai mare ca 100 lei.

59. Apariţia monopolurilor se poate datora:


a) posesiei sau controlului asupra unor resurse naturale rare;
b) concurenţei dintre producători (vânzători);
c) protecţiei acordate de către stat unor întreprinderi;
d) fuzionării unor întreprinderi;
e) toate răspunsurile precedente sunt corecte.

60. Firmele-monopoliste reduc preţul pentru a majora volumul vânzărilor. Care din următoarele
afirmaţii referitoare la veniturile firmelor-monopoliste este justă?
a) venitul total se majorează odată cu creşterea volumului vânzărilor;
b) venitul mediu depăşeşte venitul marginal;
c) venitul mediu este egal cu venitul marginal;
d) venitul marginal depăşeşte venitul mediu.

61. Discriminarea prin preţ presupune:


a) aplicarea diferitor preţuri la acelaşi produs pentru diferiţi cumpărători;
b) majorarea preţului la produsele de o calitate mai înaltă;
c) diferenţierea în nivelul retribuirii muncii;
d) nici un răspuns precedent nu este corect.

62. În anul 2001 firmele unei ramuri de producţie activau în condiţiile concurenţei perfecte şi se aflau
în echilibru pe termen lung. În anul 2002 acestea au creat un cartel şi, ca urmare, au obţinut un
profit cu 5 mil. u.m. mai mare faţă de anul 2001. Profitul cartelului în anul 2002 a constituit:
a) 0;
b) mai puţin de 5 mil. u.m.;
16
c) 5 mil. u.m.;
d) mai mult de 5 mil. u.m.;
e) nu poate fi determinat în baza datelor propuse.

63. Teoria jocurilor se bazează pe presupunerea că:


a) firmele nu iau în consideraţie strategiile concurenţilor;
b) fiecare firme consideră raţional comportamentul concurenţilor;
c) fiecare firmă are o strategie dominantă;
d) toate răspunsurile precedente sunt corecte.

64. În condiţiile duopolului tip Cournot cererea globală dintr-un produs este descrisă prin funcţia
Qd = 300 – P, iar costul marginal al fiecărei firme producătoare este constant şi egal cu 20 u.m.
În situaţia de echilibru:
a) fiecare firmă va oferi pe piaţă 90 unităţi;
b) volumul ofertei globale va constituie 180 unităţi;
c) ambele firme vor stabili un preţ egal cu 20 u.m.;
d) toate răspunsurile precedente sunt corecte;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.

65. Stabilind preţul care ar servi drept barieră la apariţia pe piaţă a firmelor noi firmele oligopoliste
vor reieşi din:
a) necesitatea maximizării profitul propriu;
b) valoarea minimă a costului mediu propriu pe termen lung;
c) egalitatea MR = LRMC;
d) toate răspunsurile precedente sunt corecte;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.

66. Pe piaţa oligopolistă activează doar două firme (A şi B) care concurează după modelul Cournot. În
stare de echilibru ambele firme oferă pe piaţă aceiaşi cantitate de produse. Care din modelele
grafice prezentate mai jos reflectă corect curbele de reacţie ale firmelor?

QB QB QB QB

QA QA QA QA

67. Echilibrul pe termen lung pe piaţa cu concurenţă monopolistică presupune că:


a) preţul coincide cu valoarea minimă a costului mediu pe termen lung;
b) preţul este egal cu costul marginal;
c) firmele nu obţin profit economic pozitiv;
d) capacităţile de producţie sunt utilizate integral.

68. Pieţele cu concurenţa perfectă şi concurenţă monopolistică au următoarea trăsătură comună:


a) pe ambele firmele oferă produse diferenţiate;
b) pe ambele activează un număr relativ mare de vânzători;
c) cererea din producţia fiecărei firme este perfect elastică;
d) pe ambele firmele oferă produse omogene;
e) comportamentul pe piaţă a fiecărei firmei este influenţat de comportamentul concurenţilor.

17
Probleme

1. Informaţia privind posibilităţile productive lunare ale unui agent economic este prezentată în tabel:

Frigidere, unităţi 280 250 210 160 ? 0


Congelatoare, unităţi 0 50 100 150 200 250
Care este valoarea posibilă a indicatorului ce lipseşte – 80, 100, 120, 140?

2. Pentru un agent economic dependenţa venitului total şi costului total de volumul producţiei fabricate se
prezintă astfel:

Volumul producţiei, unităţi 0 10 20 30 40 50


Venitul total, mii u.m. 0 100 190 270 340 400
Costul total, mii u.m. 50 110 185 260 350 450

Aplicând analiza marginală determinaţi:


a) venitul marginal şi costul marginal pentru fiecare majorare a volumului producţiei;
b) volumul producţiei care maximizează profitul agentului economic.

3. Dependenţa dintre cantitatea unui bun şi preţul acestuia se exprimă prin funcţiile Q = 200 + 2P şi
Q = 400 – 2P. Care din cele două funcţii descrie cererea şi care oferta pe piaţa respectivă?

4. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 300 – 1,5P, iar oferta acestuia – prin funcţia
Qs = 200 + 4P.
a) Ce cantitate din acest bun vor solicita cumpărătorii, dacă el va fi oferit gratis?
b) La ce preţ al bunului cumpărătorii vor renunţa la procurarea acestuia?

5. Curba cererii pentru biletele la un meci de fotbal se prezintă astfel:

P
100

5 000 Q
a) Determinaţi funcţia care descrie cererea pentru biletele la meciul de fotbal;
b) Câţi spectatori vor veni la stadion, dacă preţul biletelor va constitui 60 u.m.?

6. Funcţia ofertei unui bun e liniară. La preţul 40 u.m. pe piaţă au fost oferite 50 unităţi din bun. Creşterea
preţului până la 90 u.m. a determinat vânzătorii să majoreze cantitatea oferită până la 300 unităţi.
a) Determinaţi funcţia ofertei;
b) Ce cantitate a bunului va fi oferită pe piaţă, dacă preţul acestuia va constitui 120 u.m.?

7. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 100 – 2P. Deduceţi funcţia inversă a cererii din acest
bun.

8. Pe piaţa unui bun activează 5 vânzători. Oferta individuală a fiecăruia este descrisă prin funcţia
Qs = 500 + 3P. Construiţi curba ofertei individuale a unui vânzător şi curba ofertei globale pe piaţa
respectivă. Care este funcţia ce descrie oferta globală?

18
9. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 600 – 2P, iar oferta acestuia – prin funcţia
QS = 300 + 4P.
a) Prezentaţi modelul grafic al problemei;
b) Determinaţi preţul şi volumul de echilibru pe piaţa respectivă;
c) Calculaţi parametrii cantitativi ai situaţiei care se va crea pe piaţă, dacă “plafonul” preţului va fi
stabilit la nivelul 10 u.m.
10. Curba ofertei unui bun este o dreaptă orizontală. Ce influenţă va avea creşterea cererii din acest bun
asupra preţului de echilibru şi volumului de echilibru pe piaţa respectivă? Argumentaţi răspunsul prin
modelul grafic respectiv.

11. Preţul minim la care un bun poate fi oferit pe piaţă de către vânzători constituie 600 u.m., iar preţul
maxim pe care cumpărătorii sunt dispuşi să-l plătească pentru acesta – 500 u.m.
a) Prezentaţi grafic modelul cererii şi ofertei pentru situaţia descrisă;
b) Care este volumul de echilibru pe piaţa respectivă?
c) Cum perfecţionarea tehnologiei de fabricare va influenţa perspectivele pe piaţa bunului?

12. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 3000 – 1,5P, iar oferta acestuia – prin funcţia
QS = 3,5P - 600. Pentru a majora încasările la buget, se aplică un impozit în mărime de 200 u.m. plătit
de către vânzători pentru fiecare unitate vândută.
a) Prezentaţi modelul grafic al problemei;
b) Determinaţi preţul de echilibru şi volumul de echilibru în situaţia iniţială şi după aplicarea
impozitului;
c) Ce influenţă va avea impozitul asupra preţului plătit de către cumpărători?
d) Determinaţi preţul net care va rămâne la dispoziţia vânzătorilor după achitarea impozitului;
e) Care va fi suma totală a încasărilor la buget din acest impozit? Reprezentaţile in modelul grafic
al problemei
f) Determinaţi proporţia în care impozitul nominalizat se repartizează între cumpărători şi vânzători.

13. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 450 – 2P, iar oferta acestuia – prin funcţia
Qs = 3P – 300. Vânzătorii bunului beneficiază de o subvenţie în mărime de 100 u.m. pentru fiecare
unitate vândută.
a) Prezentaţi modelul grafic al problemei;
b) Determinaţi preţul şi volumul de echilibru în situaţia iniţială şi după acordarea subvenţiei.

14. Cererea şi oferta pentru un bun de import se descriu, respectiv, prin funcţiile Qd = 400 – 0,5P şi
Qs = P – 200. Pentru a proteja producătorii autohtoni, Guvernul a stabilit cota de import la nivelul 150
unităţi.
a) Prezentaţi modelul grafic al problemei;
b) Determinaţi preţul de echilibru şi volumul de echilibru pe piaţa respectivă până la stabilirea cotei
de import;
c) Ce influenţă va avea stabilirea cotei de import asupra preţului de echilibru pe piaţă?
d) Cum se vor modifica veniturile importatorilor în urma stabilirii cotei nominalizate?
e) Cum se vor modifica preţul de echilibrul şi volumul de echilibru pe piaţa respectivă, dacă cota de
import va fi înlocuită printr-o taxă în mărime de 15 u.m.?
15. Pe piaţa unui bun coeficientul elasticităţii după preţ a cererii este egal cu -3. Cum se va modifica volumul
cererii, dacă preţul bunului va creşte cu 10%?

16. În tabel sânt prezentate date privind elasticitatea cererii din produsele alimentare, vin şi bere:
Bunurile Elasticitatea cererii în raport cu:
preţul bunului preţul altor bunuri
produse alimentare vinului berii
Produse alimentare -0,15 X 0,16 0,10
Vin -2,0 -0,25 X 0,35
Bere -0,75 0,18 0,50 X
19
a) Care din bunurile prezentate în tabel au cererea relativ elastică după preţ şi care – relativ inelastică?
Cum apreciaţi o astfel de situaţie?
b) Ce influenţă va avea majorarea preţurilor la produsele alimentare asupra consumului de vin şi bere?
Care este legătură dintre produsele alimentare şi alte bunuri prezentate în tabel?
c) Cum se va modifica poziţia curbei cererii din vin în cazul majorării preţurilor la produsele
alimentare şi bere?

17. Modelul grafic de mai jos reflectă două curbe ale cererii dintr-un bun:

D0

D1
Q
Care din cele două curbe ale cererii (D0 sau D1) reflectă cererea din bunul respectiv într-o perioadă mai
scurtă de timp?

18. Să presupunem că curbele cererii (D0 şi D1) prezentate în modelul grafic la problema precedentă reflectă
cererea din bunurile A şi B. Pentru care din cele două bunuri există un număr mai mare de substituenţi?

19. Cererea dintr-un bun este liniară. Curba cererii se deplasează drept răspuns la majorarea veniturilor
consumatorilor. Demonstraţi că în urma acestei deplasări cererea devine mai puţin elastică după preţ.

20. Pentru un bun coeficientul elasticităţii după preţ a cererii este egal cu -1,5. Cum se vor modifica
veniturile vânzătorilor, dacă ei vor majora oferta bunului?

21. Înclinaţia curbei cererii dintr-un bun este egală cu –0,5 în toate punctele. La preţul 200 u.m. pe parcursul
unei luni au fost vîndute 400 unităţi ale bunului.
a) Calculaţi coeficientul elasticităţii după preţ a cererii acestui bun;
b) Cum se vor modifica veniturile vînzătorilor, dacă ei vor reduce preţul bunului cu un procent?
Argumentaţi răspunsul prin calculele respective.

22. Curba cererii pentru biletele la un spectacol muzical este descrisă prin funcţia Qd = 5 000 – 25P.
a) Ce preţ vor stabili organizatorii pentru aşi maximiza veniturile, dacă nu există careva limitări
cantitative în ceia ce priveşte numărul spectatorilor?
b) Să presupunem că numărul locurilor este limitat (2000) şi sala nu este supraîncărcată. Ce preţ
va maximiza veniturile organizatorilor? Cîte bilete vor vinde ei în acest caz?
c) Cum vor proceda organizatorii, dacă numărul locurilor în sală este limitat şi constituie 3 500:
vor stabili preţul care le va permite realizarea tuturor biletelor sau nu?

23. Un întreprinzător a stabilit că pentru produsele pe care le oferă pe piaţă elasticitatea cererii după preţ este
egală cu –0,75. Cum va proceda el într-o astfel de situaţie pentru a-şi maximiza veniturile?

24. Se cunosc următoarele date privind piaţa unui bun: cererea şi oferta se descriu prin funcţii liniare, preţul
de echilibru constituie 10,0 u.m., volumul vînzărilor – 20 mii unităţi, coeficientul elasticităţii după preţ a
cererii – 0,5, coeficientul elasticităţii după preţ a ofertei – 0,2. Guvernul decide să stabilească „plafonul”
preţului la nivelul 9,00 u.m.
Determinaţi parametrii cantitativi ai situaţiei care se va crea pe piaţă.

20
25. Preţurile bunurilor A, B şi C în cursul anului nu se modifică. Datele privind cheltuielile unei familii în
două semestre ale anului sînt prezentate în următorul tabel:

Bunurile Cheltuielile familiei, u.m.


semestrul I semestrul II
A 400 500
B 300 600
C 300 250
D 200 300
Total 1200 1 650

Calculaţi elasticitatea cererii după venit şi determinaţi atitudinea familiei faţă de fiecare din bunurile
nominalizate.

26. În tabel sunt prezentate date privind preţul şi volumul ofertei unui bun:

Preţul, u.m. 20 40 60 80 100 120 140 160


Volumul ofertei, unităţi 0 200 400 600 800 1000 1200 1400
Elasticitatea ofertei după preţ -

a) Calculaţi elasticitatea ofertei după preţ şi reflectaţi rezultatele în tabel;


b) Analizaţi dinamica coeficientului elasticităţii după preţ a ofertei odată cu creşterea preţului
bunului.

27. În tabel sînt prezentate date privind preţul şi volumul cererii dintr-un bun:

Preţul, Volumul cererii, Elasticitatea cererii Veniturile vânzătorilor,


u.m. unităţi după preţ u.m.
0 1000
20 900
40 800
60 700
80 600
100 500
120 400
140 300
160 200
180 100
200 0

a) Calculaţi coeficientul elasticităţii după preţ a cererii şi reflectaţi rezultatele în tabel;


b) Cum se modifică elasticitatea după preţ a cererii odată cu creşterea preţului?
c) Calculaţi veniturile vânzătorilor la fiecare preţ şi reflectaţi rezultatele în tabel;
d) Analizaţi dinamica veniturilor vânzătorilor în cazul majorării preţului bunului.
e)
28. Un consumator procură 20 unităţi ale bunului X şi 15 unităţi ale bunului Y. Funcţia utilităţii are forma
U = Qx * 6Qy.
a) Determinaţi utilitatea totală de care beneficiază consumatorul;
b) Calculaţi utilităţile marginale ale celor două bunuri în această situaţie.

29. Un consumator, indiferent de nivelul venitului disponibil, nici odată nu procură bunul X. Construiţi
curba lui Engel pentru un astfel de bun.

30. Pentru procurarea îngheţatei şi vizionarea filmelor un student cheltuie săptămânal 40 u.m.
a) Construiţi linia bugetară a studentului, dacă preţul unei îngheţate este 4 u.m., iar a unui bilet la film –
10 u.m.;
b) Cum reducerea cheltuielilor săptămânale până la 20 u.m. va influenţa linia bugetară a studentului?
c) Care, în situaţia iniţială, este efectul majorării preţului unui bilet la film până la 20 u.m.?

21
d) Să presupunem că preţul îngheţatei se modifică în funcţie de cantitatea procurată. Astfel, prima
îngheţată este procurată la preţul 4 u.m., iar fiecare următoare – la preţul 2 u.m. Construiţi linia
bugetară a studentului în această situaţie.

31 Un consumator procură doar două bunuri: cămăşi şi pantofi. Utilitatea marginală ponderata pe preţ
calculată la o unitate a preţului pentru cămăşi este egală cu 5, iar pentru pantofi – cu 10.
a) Prezentaţi modelul grafic al problemei;
b) Se află oare consumatorul în echilibru? Dacă nu, cum el trebuie să modifice structura consumului?
Px
32. Să presupunem că MRSxy < Py pentru orice combinaţie a bunurilor X şi Y. Ce cantitate a bunului X
va procura consumatorul în starea de echilibru?

33. Pentru un consumator bunurile X şi Y sânt perfect substituibile. Curbele de indiferenţă ale acestuia au
aceiaşi înclinaţie negativă ca şi linia bugetară. Există oare în aşa caz o singură combinaţie a celor două
bunuri care maximizează utilitatea consumatorului? Argumentaţi răspunsul printr-un model grafic.

34. În starea de echilibru consumatorul raţional procură bunurile X şi Y. Utilitatea marginală a ultimii
unităţi a bunului X constituie 40, iar a bunului Y – 20. Preţul bunului X este egal cu 15 u.m.
Care este preţul unitar al bunului Y?
35. Funcţia utilităţii are forma U = 4 ∗ Qx ∗ Qy. Venitul rezervat de către un consumator pentru procurarea
celor două bunuri constituie 240 u.m. În starea de echilibru consumatorul procură 20 unităţi ale bunului
X şi 30 unităţi ale bunului Y.
a) Determinaţi preţurile bunurilor X şi Y;
b) Care este în acest caz rata marginală de substituire a bunului X prin bunul Y?

36. Venitul lunar al unui consumator constituie 1 500 u.m. şi este utilizat pentru procurarea bunurilor X şi Y.
Preţurile acestora sunt respectiv 20 u.m. şi 30 u.m. pentru o unitate. Totodată consumatorul beneficiază
lunar de un venit suplimentar în mărime de 200 u.m. care poate fi folosit în exclusivitate pentru
procurarea bunului X.
Construiţi linia bugetară a consumatorului.

37. Venitul lunar al unui consumator constituie 1 500 u.m. şi este cheltuit pentru procurarea bunurilor X şi
Y. Preţurile acestora sunt respectiv 20 u.m. şi 30 u.m. pentru o unitate. Cantitatea bunului X pe care
consumatorul o poate procura lunar este limitată şi nu trebuie să depăşească 50 unităţi.
Construiţi linia bugetară a consumatorului.

38. Curbele de indiferenţă ale consumatorului au forma unor linii drepte. Consumatorul nu renunţă la bunul
X în favoarea bunului Y.
Reprezentaţi grafic echilibrul consumatorului.

39. Pentru un consumator funcţia utilităţii totale are forma U = 2Qx x 3Qy, iar linia bugetară este descrisă
prin ecuaţia 15Qx + 30Qy = 1 200.
Determinaţi combinaţia de bunuri care maximizează utilitatea consumatorului.

40. Linia bugetară a unui consumator intersectează axa OX în punctul cu coordonata ( 50,0). Care este în
acest caz sensul economic al acestor 50 unităţi din bunul X?

41. Un consumator procură doar bunurile X şi Y. Datele privind utilităţile marginale ale acestora sînt
prezentate în tabel:
22
Cantitatea bunului, Utilitatea marginală a Utilitatea marginală a
unităţi bunului X bunului Y
1 160 270
2 120 210
3 100 180
4 80 150
5 60 120
Determinaţi combinaţia optimă de bunuri pentru consumator, dacă venitul acestuia constituie 180 u.m.,
iar preţurile bunurilor X şi Y sunt, respectiv, 20 u.m. şi 30 u.m.

42. Managerul unei firme a stabilit că produsul marginal al factorului-muncă constituie 5 unităţi, iar al
factorului-capital – 10 unităţi. Calculaţi rata marginală de substituţie tehnologică:
a) a factorului-capital prin factorul-muncă;
b) a factorului-muncă prin factorul-capital.

43. În tabelul de mai jos sînt prezentate date ce caracterizează volumul producţiei care poate fi obţinut prin
utilizarea diferitor cantităţi ale factorilor de producţie:
Cantitatea utilizată a Cantitatea utilizată a factorului-capital, ore
factorului-muncă, ore K1 = 10 K2 =20 K3 =30 K4 =40
10 400 600 700 760
20 600 1700 3000 4200
30 1100 3000 4200 5400
35 1200 3500 4700 5900
40 1300 3800 5000 6300
50 1440 4200 5400 6400

a) Construiţi izocuanta ce corespunde volumului producţiei egal cu 4200 unităţi;


b) Calculaţi rata marginală de substituţie tehnologică a factorilor de producţie în diferite situaţii.
Care este caracterul modificării acesteia?
c) Determinaţi produsul total, mediu şi marginal al factorului-muncă în cazul când cantitatea
utilizată a factorului-capital constituie 20 ore. Construiţi curbele produsului total, mediu şi
marginal al factorului-muncă;
d) Ce influinţă va avea asupra indicatorilor nominalizaţi majorarea cantităţii utilizate a factorului-
capital?

44. Interacţiunea factorilor de producţie este descrisă prin funcţia de producţie Q = 30 x K1/3 x L1/2.
a) Calculaţi volumul total al producţiei şi produsul mediu al muncii în cazul în care cantitatea
utilizată zilnic a factorului-capital constituie 27 ore, iar a factorului-muncă – 25 ore.
b) Să presupunem că cantitatea utilizată a factorului-capital creşte cu 10%, iar a factorului-muncă se
reduce cu 20%. Cum se va modifica ca urmare volumul total al producţiei? Care este efectul
extinderii la scară a producţiei în acest caz?

45. Firma “ABC” majorează cantitatea utilizată a factorului-capital de la 120 la 150 unităţi, iar a factorului-
muncă – de la 500 la 625 unităţi. Ca urmare volumul producţiei creşte cu 10%. Care este efectul
extinderii la scară a producţiei în situaţia dată?

46. Banca comercială ar putea acorda un număr mai mare de credite, dacă ar majora numărul personalului
angajat în subdiviziunea respectivă. Alţi factori necesari pentru efectuarea operaţiunilor de creditare
rămân neschimbaţi. La moment produsul marginal al muncii constituie 5 credite, iar produsul mediu – 7
credite. Cum se va modifica produsul mediu al muncii sub influenţa creşterii numărului personalului
angajat?

47. Pentru o firmă factorul-muncă este unicul factor variabil. Dependenţa volumului producţiei de numărul
persoanelor angajate se prezintă astfel:
Numărul muncitorilor 0 1 2 3 4 5 6
23
Volumul producţiei, unităţi 0 400 900 1260 1500 1650 1740

a) Care este produsul marginal al celui de al 6-ea muncitor ?


b) La angajarea cărui muncitor produsul marginal al muncii va începe să descrească?
c) Cîţi muncitori trebuie angajaţi pentru ca produsul mediu al muncii să înregistreze valoare
maximă?

48. Diagrama prezentată mai jos reflecta variaţia produsului mediu al muncii (APL):
APL

50

25

5 10 15 L (muncitori)

a) Să presupunem că produsul marginal al celui de al 25-ea muncitor are valoare negativă. Este oare
în acest caz şi produsul mediu negativ?
b) Cîţi muncitori vor fi angajaţi în cazul în care produsul mediu al muncii este egal cu produsul
marginal?
c) Conform diagramei produsul mediu al muncii are valoare maximă cînd sînt angajaţi 10
muncitori. Este oare în acest caz şi produsul total maxim?
d) Produsul marginal al muncitorului al 11-ea constituie 60 unităţi. Care va fi produsul total atunci
când vor fi angajaţi 11 muncitori?
e) Care este produsul total în cazul în care produsul mediu al muncii constituie 25 unităţi?

49. Firma a produs în anul 1 un număr de 2 000 unităţi produse finite, suportând următoarele cheltuieli:
- materii prime – 50 000 lei,
- materiale auxiliare – 11 000 lei,
- amortizare capital fix – 5 000 lei,
- salarii – 20 000 lei, din care 10% salarii ale aparatului administrativ,
- alte cheltuieli (cu chirii, iluminare, încălzit) – 5 000 lei.
Firma triplează producţia în anul 2, în condiţiile când costurile variabile cresc direct proporţional cu
volumul producţiei. Care va fi costul mediu total al producţiei în anul 2?

50. În cadrul unei întreprinderi activează 50 salariaţi. Volumul lunar al producţiei constituie 1 000 unităţi.
Angajând suplimentar 4 salariaţi, întreprinderea reuşeşte să obţină o producţie totală de 1200 bucăţi.
Care este productivitatea medie a muncii în acest caz?

51. Firma majorează consumul factorului-muncă de la 200 la 220 unităţi, iar a factorului-capital de la 200 la
300 unităţi. Ca urmare volumul producţiei creşte cu 30%. Care e efectul extinderii la scara a producţiei?

52. Firma utilizează factorul-munca şi factorul-capital într-o aşa îmbinare încât produsul marginal al
factorului-muncă constituie 20 unităţi, iar al factorului-capital – 30 unităţi. Preţurile factorilor de
producţie sunt respectiv 3 şi 4 lei pentru o unitate.
Ce va întreprinde firma pentru aşi minimiza costul producţiei? (prezentaţi modelul grafic)
a) va majora consumul factorului-muncă şi va reduce consumul factorului-capital;
b) va majora consumul factorului-capital şi va reduce consumul factorului-muncă;
24
c) nu va modifica consumul factorilor de producţie;
d) va majora salariile personalului angajat.

53. Pentru o firmă costul total e descris prin funcţia TC = (5 + 2Q)3. Costul fix al producţiei constituie 500
u.m. Determinaţi costul total, variabil, mediu total, mediu fix, mediu variabil şi marginal pentru cazul
când volumul producţiei constituie 50 unităţi.
54. În cadrul unei firme tehnologia de fabricare este la un aşa nivel încât produsul mediu al utilajului
constituie 20 unităţi/oră, iar produsul marginal – 30 unităţi/oră. Preţul unei ore de funcţionare a utilajului
constituie 600 u.m.
1) Calculaţi costul mediu variabil şi costul marginal al producţiei în situaţia dată;
2) Cum se va modifica costul mediu variabil dacă productivitatea utilajului va creşte?

55. În cadrul unei firme activează trei muncitori, produsul mediu zilnic al cărora constituie 25 unităţi. Dacă
întreprinderea ar mai angaja un muncitor, produsul mediu al muncii s-ar majora până la 30 unităţi.
Costul fix al producţiei este 600 u.m., iar salariul zilnic al fiecărui muncitor – 60 u.m.
Determinaţi costul total, mediu fix, mediu variabil şi marginal pentru cazul când vor activa 4 muncitori.

56. Firmă utilizează factorul-muncă şi factorul-capital într-o aşa îmbinare, încât produsul marginal al
factorului-muncă constituie 10 unităţi, iar al factorului-capital – 8 unităţi. Preţurile factorilor de
producţie nominalizaţi sunt respectiv 3 şi 5 u.m. pentru o unitate. Ce va întreprinde firma într-o astfel
de situaţie pentru a minimiza costul total al producţiei?

57. Pentru o firmă dependenţa costului marginal de volumul producţiei fabricate se exprimă prin funcţia
MC = 1+2Q. Care va fi costul variabil total în cazul în care volumul producţiei fabricate va constitui
30 de unităţi?

58. Cunoscând conţinutul şi corelaţiile dintre principalele categorii ale costurilor de producţie, completaţi
rubricile libere din tabelul de mai jos cu datele corespunzătoare.

Volumul producţiei, Costuri fixe, u.m. Costuri variabile, Costuri totale, u.m. Costuri medii, u.m. Costul marginal,
unităţi u.m. u.m.
50 100 000 200 000
100 100 000 2,1 ori*
150 100 000 3,2 ori*
200 100 000 4,3 ori*
250 100 000 5,4 ori*
* Creşterile sunt indicate faţă de prima variantă.

59. Pentru o firmă dependenţa costului total pe termen lung de volumul producţiei fabricate este prezentată
în următorul tabel:
Volumul producţiei, unităţi Costul total, u.m.
0 0
10 320
20 480
30 820
40 1400
50 2280
60 3520

a) Determinaţi costul mediu şi costul marginal pentru fiecare volum al producţiei;


b) Construiţi curbele costului total, costului mediu şi costului marginal al producţiei;
c) La ce volum al producţiei costul mediu va înregistra valoare minimă?
d) La ce volum al producţiei costul marginal va fi egal cu costul mediu?
e) Determinaţi volumul producţiei la care se manifestă un efect crescător al extinderii la scară a
producţiei.

25
60. Pentru o firmă dependenţa venitului total şi costului total de volumul producţiei fabricate este prezentată
în următorul tabel:
Volumul producţiei, unităţi 0 10 20 30 40 50
Venitul total, u.m. 0 100 160 200 220 210
Costul total, u.m. 40 80 100 140 200 280
Ce volum al producţiei va alege firma pentru aşi maximiza profitul?

61. Un întreprinzător cunoaşte că preţul unitar al bunurilor pe care le produce este de 100 u.m. Costurile fixe
constituie 60 000 u.m., iar costurile variabile pe unitatea de produs – 20 u.m.
Ce cantitate trebuie să producă şi să vândă acest întreprinzător pentru:
a) a obţine un profit total în mărime de 80 000 u.m;
b) aşi recupera costurile suportate?

62. Pe piaţa cu concurenţă perfectă activează 1000 firme. Pentru fiecare din ele dependenţa costului marginal
de volumul producţiei fabricate se prezintă astfel:
Volumul producţiei, unităţi 5 6 7
Costul marginal, u.m. 20 30 50
Care va fi volumul ofertei globale pe piaţa respectivă, dacă preţul va constitui 30 u.m.?
a) nu mai mare de 5 000;
b) 5000;
c) 6000;
d) 7000;
e) nu mai puţin de 7000;
f) mai mare de 7000.

63. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Variaţia costurilor totale se exprimă prin funcţia
TC= 40Q + Q2. Preţul unitar al bunurilor pe care le produce firma este 280 u.m. Ce volum al producţiei
va maximiza profitul firmei?

64. Dependenţa costurilor totale ale firmei concurente de volumul producţiei fabricate se prezintă astfel:

Volumul producţiei, 0 10 20 30 40 50 60
unităţi
Costul total, u.m. 400 800 1000 1400 2000 2800 3800

Sub ce nivel trebuie să se reducă preţul pe piaţă pentru ca firma să-şi întrerupă activitatea:
a) pe termen scurt;
b) pe termen lung.

65. Oferta unei firme care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă este descrisă prin funcţia Qs = 0,5P.
Firma reuşeşte să-şi maximizeze profitul în cazul când produce 30 unităţi. Care este costul marginal al
producţiei în această situaţie?

66. Pentru o firmă care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă dependenţa costurilor marginale de
volumul producţiei fabricate se exprimă prin funcţia MC = 20 + 10Q. Costurile fixe constituie 100 u.m.
a) Ce volum al producţiei va alege firma în cazul în care preţul produselor va fi egal cu 60 u.m.?
b) Determinaţi rezultatul activităţii firmei (profit sau pierderi) în această situaţie;
c) Se află oare piaţa respectivă în stare de echilibru pe termen lung?

67. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Costul mediu total pe termen lung în punctul minim
este egal cu 4 000 lei. Alte firme comercializează produsele similare la preţul 3 000 lei.
Ce va întreprinde firma în această situaţie? (prezentaţi modelul grafic)
a) va lărgi producţia;
26
b) nu va modifica volumul producţiei;
c) îşi va întrerupe activitatea;
d) va stabili un preţ mai mare ca 3 000 lei.

68. Situaţia unei firme-monopolist este prezentată în următorul model grafic:

100

60
50

MC = ATC
30
MR D

150 200 300 400 Q

a) Determinaţi volumul producţiei şi preţul care maximizează profitul firmei; dacă ea nu aplică
discriminarea prin preţ? Care este mărimea acestui profit?
b) Evidenţiaţi în modelul grafic suprafeţele care reflectă venitul total, costul total şi profitul total al
firmei;
c) Determinaţi surplusul consumatorilor şi evidenţiaţi suprafaţa care îl reflectă;
d) Cum se va modifica profitul firmei, dacă ea va aplica o politică de discriminare perfectă (gradul
I) prin preţ?

69. Datele privind producţia unei firme-monopolist sânt prezentate în tabel:


Preţul, u.m. cantitatea ofertită, unităţi Costul mediu fix, u.m. Costul mediu
variabil, u.m.
500 10 300 250
420 20 150 200
360 30 100 150
310 40 75 100
270 50 60 100
240 60 50 150
210 70 43 200
180 80 38 250
150 90 22 300
Determinaţi preţul şi cantitatea producţiei ce maximizează profitul firmei-monopolist.

70. În domeniul său de activitate firma este monopolist Cererea globală din produsul ei poate fi descrisă prin
funcţia P = 140 – 5Q, iar variaţia costurilor totale – prin funcţia TC = 80 + 20Q.
Ce volum al producţiei va alege şi ce preţ va stabili firma pentru aşi maximiza profitul? Care este venitul
marginal al firmei în cazul când profitul total este maximal?

71. Firma-monopolist a stabilit că pentru produsul pe care în oferă pe piaţă elasticitatea cererii după preţ
este egală cu -0,2. Ce va întreprinde firma în această situaţie?
72. Cererea din producţia firmei-monopolist poate fi descrisă prin funcţia Qd=1 600–4P, iar variaţia costului
total - prin funcţia TC = 80Q + Q2.
Ce preţ va stabili firma pentru aşi maximiza profitul? Care e mărimea profitului în această situaţie?

27
73. Cererea din produsul firmei-monopolist poate fi descrisă prin funcţia Qd = 1000 – 2P, iar porţiunea
ascendentă a curbei costului marginal – prin funcţia MC = 2Q – 100.
a) Determinaţi volumul producţiei şi preţul ce maximizează profitul firmei.
b) Cum firma va modifica volumul vînzărilor şi preţul, dacă volumul cererii la fiecare preţ se va majora
cu 300 unităţi?
c) Care este costul social al monopolizării în cazurile prevăzute în punctele a) şi b)?
d) Care vor fi consecinţele stabilirii nivelului maxim al preţului 300 u.m. şi 390 u.m.?

74. În tabelul de mai jos sînt prezentate date privind costurile şi veniturile unei firme:

Q VC TC ATC MC P TR MR
0 150 200
1 110 175
2 320 300
3 366 135
4 250 480
5 445 105
6 360 90

a) Completaţi tabelul cu datele care lipsesc;


b) Firma dată activează în condiţiile concurenţei perfecte sau nu?
c) Care este mărimea costurilor fixe suportate de firmă?
d) La ce valori ale preţului şi cantităţii firma se află în echilibru?
e) Care este rezultatul activităţii firmei în starea de echilibru (profit sau pierderi)?
f) Cum poate fi apreciată cererea din produsul firmei (elastică sau inelastică) în diapazonul indicat al
preţului?

75. Situaţia unei firme este descrisă prin următoarele funcţii: TR = 1000Q – 10Q2, MC = 100 + 10Q.
Ce volum al producţiei va alege firma şi ce preţ va stabili (accepta) dacă:
a) ea activează în condiţiile concurenţei perfecte?
b) ea este monopolist în domeniul său de activitate?

76. Un vânzător este monopolist pe piaţa marmeladei. El poate vinde o cutie în zi la preţul 10 u.m. sau două
cutii – la preţul 8 u.m. fiecare.
a) Care este venitul marginal din vânzarea cutiei a II-a?
b) Să presupunem că vânzătorul suportă doar costurile aferente procurării marmeladei de la producători.
Câte cutii ia-ţi recomanda să procure de la producători şi să vândă cumpărătorilor dacă preţul
producătorilor ar fi 5, 6 şi 7 u.m. pentru o cutie?

77. Firma activează în condiţii de monopol. Cererea din producţia ei poate fi descrisă prin funcţia
Qd = 4 000 – 4P, iar porţiunea ascendentă a curbei costului marginal - prin funcţia MC=100+Q.
Ce volum al producţiei va maximiza venitul firmei?

78. Pe piaţa oligopolistă activează 5 firme care oferă produse omogene. Toate au aceeaşi pondere în volumul
total al vânzărilor pe piaţă şi stabilesc acelaşi preţ. Datele privind cererea, volumul producţiei şi costul
total pentru fiecare firmă sunt prezentate în următorul tabel:
Preţul, u.m. Volumul cererii, unităţi Volumul producţiei, Costul total, u.m.
unităţi
100 50 50 4 500
90 60 60 4 700
80 70 70 5 000
70 80 80 5 500
60 90 90 6 500
Ce preţ se va stabili şi ce cantitate de produse va fi oferită pe piaţa în situaţia în care fiecare firmă va fi
convinsă că dacă ea reduce preţul:
a) concurenţii vor stabili acelaşi preţ;
28
b) concurenţii nu vor reacţiona.

79. Firma activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică. Curba cererii din producţia ei este descrisă prin
funcţia P = 200 – Q, iar dependenţa costului total de volumul producţiei – prin funcţia
TC = 6Q + 100.
Ce preţ va stabili şi ce volum va oferi firma pe piaţă in perioada lunga? Prezentaţi modelul grafic al
problemei.

80. Firma activează în condiţiile concurenţei monopolistice. Dependenţa venitului marginal al acesteia de
volumul producţiei este descrisă prin funcţia MR = 10 – 2Q, iar porţiunea ascendentă a curbei costului
marginal pe termen lung – prin funcţia LRMC = 2Q – 2. Valoarea minimă a costului mediu pe termen
lung este egală cu 6 u.m.
Care este în această situaţie surplusul capacităţilor de producţie ale firmei?

29
MACROECONOMIE

Întrebări de ordin general


1. Teoria economică: obiectul de studiu şi metodele de cercetare.

2. Indicatorii macroeconomici de rezultate şi evaluarea lor. Dinamica principalilor indicatori


macroeconomici în Republica Moldova.

3. Indicatorii macroeconomici nominali şi reali. Indicii macroeconomici de preţuri.

4. Ciclul economic. Variaţia indicatorilor macroeconomici în funcţie de faza ciclului economic şi factorii
care îl influenţează.

5. Piaţa muncii. Formele şi cauzele şomajului. Evaluarea şi costurile şomajului. Legea lui Okun. Politici
antişomaj.

6. Cauzele, formele şi costurile inflaţiei. Evaluarea inflaţiei. Ecuaţia lui Fisher.

7. Strategii de combatere a inflaţiei. Curba lui Phillips în perioada scurtă şi perioada lungă.

8. Cererea agregată şi factorii ce o determină. Curba cererii agregate.

9. Economiile şi investiţiile. Efectele creşterii investiţiilor.

10. Oferta agregată şi factorii ce o determină. Modelul clasic şi modelul keynesian al ofertei agregate.

11. Echilibrul macroeconomic general. Modelul AD-AS. Şocurile de cerere şi ofertă.

12. Echilibrul macroeconomic pe piaţa bunurilor. Mecanisme de realizare a echilibrului pe piaţa bunurilor.

13. Excedentul şi deficitul bugetar. Metodele de finanţare a deficitului bugetar. Curba lui Laffer.

14. Piaţa bunurilor şi curba IS. Caracteristicile curbei IS.

15. Cererea de monedă. Teorii ale cererii de monedă. Factorii şi determinanţii cererii de monedă.

16. Oferta de monedă. Metode de reglare a ofertei de monedă.

17. Echilibrul pe piaţa monetară. Efectele de multiplicare şi de transmisie pe piaţa monetara.

18. Piaţa monetară şi curba LM. Caracteristicile curbei LM.

19. Echilibrul macroeconomic şi rezolvarea dezechilibrelor în modelul IS-LM.

20. Balanţa de plăţi şi structura ei. Echilibrarea balanţei de plăţi.

21. Comerţul exterior şi factorii ce îl influenţează . Eficienţa exportului şi importului.

30
22. Piaţa valutară. Ratele de schimb nominală şi reală, factorii care le influenţează. Operaţiuni cu rezervele
valutare.

23. Funcţionarea economiilor în condiţiile ratelor de schimb fixe şi flexibile.

24. Economia deschisă Modele ale economiei deschise.

25. Creşterea economică: esenţa şi factorii ce o determină. Modele ale creşterii economice.

31
Întrebări deschise
1. Valoarea de piaţă a bunurilor şi serviciilor finale , produse în ţară pe parcursul anului este______________
2. Principalele scopuri ale politicilor macroeconomice sunt:
a) creşterea economică;
b) ……………………….;
c) ……………………… .
3. PIB-ul poate fi calculat utilizând:
a) metoda cheltuielilor;
b) ………………. ………;
c) ..…………………… .
4. Succesiunea perioadelor de creştere şi recesiune în activitatea economică reprezintă ______________
5. Rata şomajului în condiţiile lipsei şomajului ciclic reprezintă ______________
6. Şomajul , apărut ca rezultat al neconcordanţei abilităţilor profesionale a forţei de muncă şi structurii economiei
este ______________
7. Şomajul fricţional apare în rezultatul ______________
8. Legea lui Okun arată ______________
9. Creşterea generală şi rata durabilă a preţurilor este ______________
10. Reducerea nivelului general al preţului este ______________
11. Nivelul inflaţiei se calculează ______________
12. Inflaţia prin cerere apare în rezultatul ______________
13. Inflaţia prin costuri apare în rezultatul ______________
14. Investiţiile brute minus amortizarea reprezintă ________________
15. Totalitatea cheltuielilor statului pentru realizarea serviciilor şi produselor finale reprezintă ______________
16. Factorii ce duc la deplasarea curbei cererii agregate 1......2.......3........4........
17. Factorii ce duc la deplasarea curbei ofertei agregate 1......2.......3........
18. Plăţile din partea statului, care nu presupun un flux invers de bunuri şi servicii sunt ______________
19. Cum poate Banca Naţională prin politica monetară să modifice oferta de bani? Arătaţi grafic ce efecte are o
creştere a ofertei de bani.
20. Guvernul majorează impozitele pentru a reduce deficitul bugetului de stat. Aplicând modelul IS-LM , arătaţi
grafic ce măsuri va întreprinde Banca Centrală pentru a menţine neschimbat:
• nivelul venitului;
• rata dobânzii.
21. Exportul de bunuri şi servicii minus importul de bunuri şi servicii este ______________
22. Ce politici ar trebui să aplice Guvernul pentru a reduce inflaţia cauzată de creşterea costurilor?
23. Ce politici ar trebui să aplice Guvernul pentru a reduce inflaţia cauzată de creşterea cererii agregate?
24. Explicati sensul economic al ecuatiei ofertei agregate în perioada scurtă.
25. Explicaţi sensul economic al ecuaţiei lui Phillips.

Adevărat / Fals
1. Ciclul afacerilor reprezintă un model de succesiune a etapelor de expansiune şi de recesiune a
activităţii economice în jurul lui PNB real.
2. Legea lui Okun reflectă legătura dintre creşterea economică şi rata inflaţiei.
3. Curba lui Phillips reflectă relaţia de compensare dintre creşterea economică şi şomaj.
4. În situaţia de echilibru, cererea agregată este parţial egală cu nivelul venitului.
5. Orice creştere a ratei impozitelor duce la o scădere a posibilităţilor de consum.

32
6. Modificările cheltuielilor guvernamentale (G) nu pot afecta nici cum starea bugetului public.
7. Termenul “economisire” este abordat identic de către persoana fizică şi antreprenor.
8. Cu reducerea înclinaţiei marginale spre consum creşte nivelul de echilibru al venitului.
9. Consumul de bunuri şi servicii este în funcţie doar de mărimea venitului.
10. Crucea lui Keynes reflectă interacţiunea dintre nivelul venitului şi cheltuielile planificate.
11. Punctele de pe dreapta IS reflectă combinaţiile ratei dobânzii şi venitului pentru care piaţa
mărfurilor este echilibrată.
12. Curba IS reflectă corelaţia dintre economiile interne şi investiţiile externe.
13. În cadrul economiei comunicarea şi dimensiunea valorică a activităţii economice se realizează
prin intermediul banilor.
14. Pentru a controla baza monetară Banca Naţională poate finanţa deficitele bugetare.
15. Băncile se deosebesc de alte instituţii financiare prin faptul că au posibilitatea de a crea bani.
16. În cazul in care curba LM este verticala atunci cererea de bani nu depinde de nivelul ratei
dobânzii. şi de nivelul venitului.
17. De-a lungul curbei LM oferta de bani este constantă.
18. Balanţa contului curent reflectă exclusiv relaţiile de import şi export de bunuri şi servicii.
19. Exportul de capital din ţară va influenţa pozitiv balanţa de plăţi.
20. Daca înclinaţia marginală pentru import este mică, atunci multiplicatorul fiscal creşte.
21. Excedentul balanţei de plăţi este egal cu excedentul contului curent plus excedentul contului
de capital.
22. Scăderea preţurilor la mărfurile străine comparativ cu preţurile mărfurilor autohtone va
deplasa cererea spre produsele de import.
23. Orice operaţie pe piaţa valutară va influenţa direct baza monetară.

Teste - grilă
1. Spre deosebire de microeconomie macroeconomia:
a) include teoria banilor;
b) nu face abuz de ipoteze;
c) utilizează în special noţiuni de agregare;
d) foloseşte termeni ai echilibrului economic.

2. Produsul Intern Brut constituie:


a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară
timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale produse într-o ţară
timp de 1 an;
c) valoarea activelor de care dispune ţara la un moment dat;
d) veniturile obţinute în economie.
33
3. Ce nu se include în PIB-ul pe anul 2007:
a) munca efectuata în gospodăria privată de o persoană plătită;
b) cheltuielile guvernului pentru reparaţia şcolilor în anul 2007;
c) cheltuielile întreprinderii „Lapte” SA pentru laptele achiziţionat de la menaje;
d) procurarea unui pix în schimbul celui pierdut.

4. Care din următoarele nu se includ în PIB:


a) bacşişul plătit şoferilor de taxi;
b) salariile profesorilor;
c) munca făcută în gospodăria proprie de o casnică;
d) cheltuielile menajelor pentru servicii de transport.

5. Transferurile sunt:
a) incluse în PIB, deoarece reprezintă venituri;
b) nu sunt incluse în PIB, deoarece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau servicii;
c) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă o parte a procesului de redistribuire a veniturilor;
d) sunt incluse în PIB, deoarece reprezintă plata unor produse vîndute sau servicii efectuate.

6. Produsul Intern Net se deosebeşte de Produsul Intern Brut prin mărimea:


a) exportului net;
b) plăţilor de transfer şi impozitelor indirecte;
c) investiţiilor nete;
d) amortizării.

7. Venitul Naţional Brut constituie:


a) totalitatea bunurilor şi serviciilor finale produse şi a amortizării plătite timp de 1 an;
b) valoarea bunurilor şi serviciilor finale care pot fi produse pe teritoriul ţării timp de 1 an;
c) veniturile obţinute de agenţii naţionali în interiorul şi exteriorul ţării pe parcursul unui an.

8. Evaluarea produsului naţional net poate fi efectuată în felul următor:


a) PNB plus amortizarea;
b) VN plus impozitele indirecte;
c) Consumul plus investiţiile;
d) PNB minus amortizarea.

9. Evaluarea venitului naţional poate fi efectuată în felul următor:


a) PNB la preţul factorilor minus amortizarea;
b) PNN la preţurile pieţei plus amortizarea;
c) suma cheltuielilor pentru cumpărarea de bunuri şi pentru economisire;
d) suma veniturilor factorilor de producţie angajaţi în producerea bunurilor şi serviciilor.

10. Venitul naţional nu poate depăşi:


a) PIB la preţul pieţei;
b) PNB la preţul pieţei;
c) PIB la preţul costului de producţie;
d) PNB la preţul costului de producţie.

11. Venitul Personal al menajelor reprezintă:


a) venit obţinut din moştenire;
b) venitul obţinut de menaje din activitate şi transferuri;
c) venitul destinat consumului;
d) economiile menajelor.

12. Venitul personal include:


a) profiturile societăţilor neindustriale;
b) b) impozite pe asigurări sociale;
c) dobânzi nete plătite de Guvern şi consumatori;
d) transferuri de la Guvern şi de la întreprinderi.

13. Venitul Personal Disponibil al menajelor reprezintă:


a) venitul personal rămas după plătirea impozitelor directe şi a taxelor;
34
b) suma salariilor, rentei şi a dobânzii;
c) venitul naţional după plătirea amortizărilor;
d) transferurile sociale.

14. VPD include:


a) venitul personal;
b) impozite personale;
c) consumul personal;
d) plata dobânzii.

15. Influenţa plăţilor de transfer asupra venitului disponibil este


a) negativă;
b) egală cu zero;
c) pozitivă.

16. Care din mărimile de mai jos nu se includ în PNB calculat după metoda cheltuielilor:
a) investiţii brute;
b) achiziţii guvernamentale;
c) consum;
d) exportul net de mărfuri şi servicii;
e) salariile.

17. PIB nominal reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor calculată :


a) la preţuri curente;
b) la preţurile unui an de referinţă;
c) la preţurile pieţei.

18. PIB real se va calcula ca:


a) raportul dintre PIB nominal şi deflator;
b) raportul dintre indicele preţurilor şi PIB nominal;
c) raportul dintre PIB nominal şi indicele preţurilor;
d) raportul dintre PIB nominal şi cheltuielile pentru amortizare.

19. Deflatorul reprezintă raportul dintre:


a) PNN şi PNB;
b) PNB nominal şi PNB real;
c) PNB şi PNN;
d) PNB şi rata inflaţiei.

20. Presupunem că PNB nominal a crescut de la 500 la 600; ml. lei, iar deflatorul PNB a crescut de la125 la
150. În aşa caz PNB real:
a) va creşte;
b) se va micşora;
c) va rămâne neschimbat;
d) nu poate fi calculat;
e) nu este corect nici un răspuns.

21. P.I.B. potenţial este definit prin:


a) valoarea producţiei finite calculată la preţuri curente;
b)valoarea producţiei finite în cazul utilizării depline a resurselor economice disponibile;
c) valoarea producţiei finite, eliberată de influenţa inflaţiei.

22. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă în:


fluctuaţiile periodice ale indicatorilor macroeconomici;
contracţiile periodice ale PIB;
creşterile periodice ale PIB.

23. Fazei relansării economice îi corespunde:


a) reducerea investiţiilor;
b) micşorarea colectărilor impozitare;
c) creşterea PIB-ului;
35
d) creşterea deficitului bugetar.

24. Care din procesele enumerate mai jos nu corespund fazei de creştere economică:
a) reducerea şomajului;
b) creşterea investiţiilor în sectorul privat;
c) reducerea preţurilor.

25. În perioada de recesiune economică, are loc creşterea:


a) investiţiilor private;
b) nivelului general al preţurilor;
c) ratei şomajului;
d) cheltuielilor de consum.

26. Care din procesele enumerate mai jos nu se referă la faza de recesiune:
a) reducerea indemnizaţiilor de şomaj;
b) reducerea profitului;
c) reducerea ratei dobânzii;
d) reducerea preţului acţiunilor.

27. Care din indicatori este prociclic?


a) profiturile firmelor;
b) mărimea exporturilor;
c) mărimea şomajului;
d) deficitul bugetului de stat.

28. Care din indicatori este contraciclic?


a) volumul vânzărilor de bunuri;
b) nivelul şomajului;
c) utilizarea capacităţilor de producţie;
d) mărimea profitului firmelor.

29. În condiţiile când muncitorii aşteaptă o inflaţie de 5% şi întreprinzătorii – de 10%, a fost încheiat un contract care
prevede o creştere a salariului cu 8%. Aceasta va aduce la:
a) creşterea ratei ocupaţiei;
b) scăderea ratei ocupaţiei;
c) nu va schimba gradul de ocupare;
d) va influenţa ocuparea în diferite moduri.

30. În perioada scurtă, cu creşterea preţurilor ocuparea va creşte în caz dacă:


a) preţurile cresc mai repede decât salariul nominal;
b) creşte salariul real;
c) productivitatea muncii creşte mai repede decât salariul real;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

31. Dacă Guvernul stabileşte un salariu minim ridicat, ce urmări va avea această decizie:
a) vor beneficia şomerii;
b) vor suferi indivizii care muncesc;
c) va scădea cantitatea cerută de muncă;
d) nu se vor produce schimbări.

32. Şomajul este rezultatul:


a) pierderii locurilor de muncă;
b) creşterii ofertei de muncă;
c) reducerii cererii de muncă.

33. Rata şomajului efectiv reprezintă:


a) raportul numărului celor neocupaţi la cei ocupaţi;
b) raportul numărului celor neocupaţi la populaţia activă;
c) raportul numărului şomerilor la populaţia totală;
d) raportul numărului şomerilor la populaţia activă.

34. Şomajul fricţional are loc în cazul când:


a) în economie se petrec schimbări tehnologice;
b) firmele disponibilizează lucrătorii în condiţiile recesiunii economice;

36
c) lucrătorul se disponibilizează pentru a căuta un nou loc de muncă mai favorabil;
d) răspunsul corect lipseşte.

35. Modificările în cererea consumatorilor şi retehnologizările majorează:


a) şomajul fricţional;
b) şomajul structural;
c) şomajul ciclic.

36. Cei care au pierdut locul de muncă în urma recesiunii economice se includ în categoria şomerilor:
a) fricţionali;
b) ciclici;
c) structurali;
d) voluntari.

37. Ocuparea deplină a forţei de muncă presupune:


a) lipsa totală a şomajului;
b) existenţa şomajului ciclic;
c) existenţa şomajului natural.

38. Rata naturală a şomajului caracterizează situaţia când:


a) există şomaj ciclic;
b) lipseşte şomajul fricţional;
c) şomajul natural este constant;
d) şomajul structural este de scurtă durată;
e) nici o variantă corectă.

39. Legea lui Okun reflectă dependenţa între şomaj şi:


a) PNB real;
b) PNB nominal;
c) devierea PIB-ului efectiv de la cel potenţial.

40. Curba lui Okun se deplasează în sus, dacă creşte:


a) rata naturală a şomajului;
b) rata şomajului ciclic;
c) venitul naţional al ocupării totale;
d) mărimea parametrilor curbei lui Okun.

41. Care din măsurile de politică economică pot servi direct la combaterea şomajului structural:
a) îmbunătăţirea condiţiilor de muncă;
b) mărirea transparenţei pieţii muncii;
c) recalificarea forţei de muncă pentru noile necesităţi ale economiei;
d) creşterea mărimii indemnizaţiei de şomaj.

42. În situaţia în care, într-o ţară, există un şomaj ciclic considerabil, guvernul acestei ţări poate adopta una
din următoarele măsuri de politică economică pentru reducerea lui:
a) majorarea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice;
b) reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice;
c) stimularea creşterii importurilor;
d) stimularea creşterii ratei dobânzii.

43. În care din situaţiile de mai jos se manifestă inflaţia?


a) când sporesc preţurile la unele bunuri alimentare;
b) când cresc preţurile bunurilor mai calitative;
c) când cresc preţurile la resursele energetice;
d) când are loc o creştere generalizată a preţurilor.

44. Indicatorul ratei inflaţiei reprezintă:


a) nivelul general al preţurilor anului curent raportat la nivelul general al preţurilor anului precedent;
b) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi nivelul general al preţurilor anului precedent;
c) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată la nivelul general al preţurilor
anului precedent;
d) diferenţa dintre nivelul general al preţurilor anului curent şi ale anului precedent raportată la nivelul general al preţurilor
anului curent.
37
45. Care din următoarele cauze ale inflaţiei se datorează cererii agregate şi care se datorează ofertei agregate:
a) o creştere a cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri şi servicii finanţate prin emisiune monetara;
b) o creştere a preţului petrolului;
c) o reducere a impozitului pe venitul personal;
d) o descreştere în înclinaţia marginală spre economisire a manajelor.

46. Stagflaţia este situaţia:


a) creşterii preţurilor şi creşterii volumului de producţie;
b) creşterii preţurilor şi stagnării/reducerii volumului de producţie;
c) reducerii preţurilor şi a volumului de producţie.

47. În corespundere cu efectul Fischer, un ritm mai înalt al inflaţiei determină creşterea:
a) stocurilor monetare ale populaţiei;
b) ratei nominale a dobânzii;
c) ratei reale a dobânzii.

48. Nivelul anual al inflaţiei este de 20%, banca acordă credite şi încasează 30%. Cu ce va fi egală rata
reală a dobânzii?
a) 10%;
b) 20%;
c) 30% .

49. Un student dispune de 1000 u.m. şi trebuie să decidă: să-i consume sau să facă economii. Dacă i-ar
depune la bancă, peste un an ar primi 1120 u.m. Rata inflaţiei constituie 14% anual.
Ce sfat îi veţi da studentului?
a) să cheltuie mijloacele de care dispune;
b) să facă economii.

50. Ce sfat îi veţi da studentului (vezi sarcina precedentă), dacă banca va achita la depuneri o dobîndă în mărime de 20%
anual, iar rata inflaţiei va rămînea neschimbată?
a) să cheltuie mijloacele de care dispune;
b) să le depună la bancă.

51. Care din următoarele afirmaţii referitoare la procesul inflaţionist este falsă:
a) afectează în mod negativ pe cei care dispun de venituri fixe;
b) afectează în mod negativ pe cei care economisesc;
c) afectează în mod negativ sectorul public, ducând la creşterea datoriei publice;
d) afectează în mod negativ proprietarii de bunuri imobiliare.

52. Curba lui Phillips este o metodă cu ajutorul căreia putem să prezentăm şi să analizăm:
a) a.) cererea agregată;
b) oferta agregată.

53. Curba Phillips pe termen scurt ilustrează:


a) dependenţa inversă dintre salariul real şi cel nominal;
b) dependenţa inversă dintre ritmul inflaţiei şi rata şomajului;
c) dependenţa directă dintre salariul nominal şi ritmul inflaţiei;
d) dependenţa directă dintre salariul real şi rata şomajului.

54. Curba Phillips pe termen lung este reprezentată de o curbă


a) verticală;
b) orizontală;
c) crescătoare;
d) descrescătoare.

55. Conceptul de cerere agregată utilizat în analiza macroeconomică şi cel al cererii utilizat în
microeconomie sunt noţiuni:
a) identice;
b) complementare;
c) substituibile;
d) nici un răspuns corect.
38
56. Prin cererea agregată se înţeleg cheltuielile:
a) a) planificate;
b) efective;
c) curente;
d) viitoare;
e) posibile;
f) necesare;
g) nici o variantă corectă.

57. Component al cererii agregate nu sunt:


a) achiziţiile publice;
b) cheltuielile investiţionale brute;
c) cheltuielile de consum;
d) impozitele;
e) exportul net.

58. Curba cererii agregate exprimă:


a) dependenţa directă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
b) dependenţa inversă dintre rata şomajului şi rata inflaţiei;
c) dependenţa inversă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional;
d) dependenţa directă dintre nivelul general al preţurilor şi venitul naţional.

59. Panta curbei cererii agregate devine mai lentă când:


a) există o mai mare sensibilitate a cheltuielii investiţionale la rata dobânzii;
b) există o mai mare sensibilitate a cererii de bani la rata dobânzii;
c) există o valoare mai mică a multiplicatorului cheltuielilor;
d) există o mai mare ofertă nominală de bani.

60. Care din următorii factori va provoca, în perioada lungă, o deplasare a curbei cererii agregate
spre dreapta :
a) o creştere a nivelului general al preţurilor;
b) o reducere a ofertei de monedă;
c) o creştere a cheltuielilor publice.

61. La micşorarea ofertei monetare curba cererii agregate se deplasează:


a) în stânga;
b) în dreapta.

62. Dacă în economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată atunci:


a) apare investiţia nedorită în stocuri;
b) dispare investiţia în stocuri;
c) investiţia în stocuri rămâne constantă.

63. Curba ofertei agregate exprimă raportul dintre:


a) nivelul preţurilor şi volumul consumat al PIB;
b)nivelul preţurilor şi volumul produs al PIB;
c) nivelul preţurilor şi volumul planificat al PIB.

64. În corespundere cu modelul keynesist, curba ofertei agregate:


a) posedă o pantă pozitivă;
b)posedă o pantă negativă;
c) este orizontală;
d)este verticală.

65. Dacă curba ofertei agregate este perfect inelastică, o creştere în cererea agregată va conduce la o
creştere în:
a) volumul de producţie;
b) venit;
c) preţuri.

39
66. Oferta agregată este direct proporţională cu nivelul preţului când:
a) există şomaj ciclic şi structural;
b) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la modificările ce apar în cererea de muncă;
c) curba cererii de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba ofertei de muncă nu
se ajustează imediat la nivelul preţului;
d) curba ofertei de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba cererii de muncă nu
se ajustează imediat la nivelul preţului.

67. Graficul funcţiei ofertei agregate se va deplasa în stânga când există:


a) aşteptări pentru o scădere a ratei inflaţiei;
b) creşterea ofertei de bani;
c) micşorarea parametrului funcţiei lui Okun;
d) micşorarea coeficientului, ce caracterizează modificarea salariului în dependenţă de nivelul
şomajului.

68. Cheltuielile de consum reprezintă:


a) partea venitului disponibil utilizată pentru cumpărarea bunurilor şi serviciilor în perioada curentă;
b) partea venitului disponibil destinată cumpărării bunurilor şi serviciilor în perioada viitoare;
c) partea venitului ce se acumulează pe conturile bancare;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

69. Consumul este condiţionat de creşterea:


a) venitului brut;
b) venitul disponibil;
c) înclinaţiei marginale spre consum;
d) achiziţiile guvernamentale.

70. Înclinaţia marginală spre consum semnifică:


a) raportul dintre sporul consumului şi sporul economiilor;
b) raportul dintre volumul consumului şi volumul venitului disponibil;
c) sporul consumului la o unitate de spor a venitului disponibil;
d) toate răspunsurile sunt greşite.

71. La o creştere a venitului disponibil, în abordare keynesistă:


a) consumul va creşte direct proporţional cu venitul;
b) economiile vor creşte direct proporţional cu venitul;
c) consumul va creşte într-o proporţie mai mică, iar economiile într-o proporţie mai mare în raport cu venitul
disponibil.

72. Funcţia de consum C=0,68Y s-a modificat peste o perioadă de timp si a devenit C=0,42Y, ca rezultat a avut loc:
a) micşorarea economiilor populaţiei;
b) creşterea economiilor populaţiei;
c) consumul a rămas la acelaşi nivel;
d) consumul a crescut;
e) nici una din cele anterioare.

73. Consumul autonom este cel care:


a) depinde de preţurile bunurilor de consum;
b) rezultă din preferinţele individuale ale consumatorului de a cheltui venitul pentru diferite bunuri;
c) nu depinde de venitul disponibil al menajelor.

74. Economiile, în sens macroeconomic, semnifică:


a) depozitele populaţiei în băncile comerciale;
b) suma tuturor activelor familiale;
c) venitul disponibil neutilizat pentru consum într-o perioadă determinată de timp;

75. Micşorarea economiilor ne arată că scade:


a) cererea pentru resursele de credit;
b) oferta pentru resursele de credit.

76. Înclinaţia marginală spre economisire este:


a) pozitivă;
40
b) negativă;
c) constantă;
d) nici o variantă corectă.

77. Sub aspect macroeconomic, investiţiile reprezintă:


a) parte a venitului neutilizat în perioada curentă;
b) cheltuielile legate de factorul capital;
c) cheltuielile legate de cumpărarea valutei şi a bunurilor imobiliare.

78. Investiţiile globale brute sunt:


a) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat;
b) cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat şi sporul de capital;
c) cheltuielile legate de cumpărarea bunurilor de consum.

79. Investiţiile nete includ:


a) construcţia depozitului pentru producţia finală;
b) procurarea unui automobil în gospodăria particulară;
c) înlocuirea utilajului defectat cu un utilaj nou;
d) achiziţionarea unui lot de pământ de către o firmă.

80. Micşorarea ratei dobânzii duce la:


a) creşterea investiţiilor;
b) diminuarea investiţiilor;
c) creşterea economiilor naţionale;
d) micşorarea economiilor naţionale.

81. Presupunem că volumul economiilor este constant, iar majorarea cererii investiţionale măreşte
rata dobânzii. Ce se întâmplă cu volumul investiţiilor?
a) se va micşora;
b) se va mări ;
c) nu se va schimba.

82. Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o creştere a investiţiilor:
a) o scădere în rata dobînzii;
b) o creştere în cheltuielile de consum;
c) o lichidare a stocurilor;
d) o creştere a importului;
e) progresele tehnologice.

83. O creştere a impozitelor presupune:


a) o deplasare în jos a funcţiei de consum;
b) o reducere a cererii aggregate;
c) o reducere a venitului de echilibru.

84. Micşorarea impozitelor duce la o creştere a:


a) investiţiilor;
b) economiilor private;
c) economiilor publice;
d) economiilor naţionale.

85. În perioada lungă o descreştere în taxe duce la:


a) creşterea nivelului preţului şi venitului real;
b) creşterea nivelului preţului, însă nu afectează venitul real;
c) creşterea venitului real, însă nu afectează nivelul preţului;
d) nu afectează nici nivelul preţului, nici venitul real.

86. Curba Laffer reflectă dependenţa dintre cota impozitării şi:


a) mărimea ofertei agregate;
b) mărimea cererii agregate;
c) masa impozitelor colectate în buget;
41
d) nici un răspuns nu este corect.

87. O schimbare în cheltuielile publice:


a) nu afectează curba cererii agregate;
b) schimbă înclinaţia curbei cererii agregate;
c) deplasează curba ofertei agregate;
d) deplasează curba cererii agregate.

88. Deficitul bugetului de stat se formează în cazul când:


a) suma cheltuielilor publice devansează suma veniturilor publice;
b) cheltuielile publice cresc;
c) veniturile publice scad;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

89. Datoria publică reprezintă suma anterioarelor:


a) cheltuieli publice;
b) deficite publice;
c) cheltuieli pentru apărarea naţională.

90. La stabilizatori automaţi se referă:


a) cheltuielile pentru ocrotirea mediului înconjurător;
b) impozitele pe venit şi indemnizaţii pentru şomaj;
c) taxele vamale şi accizele;
d) nici un răspuns nu este corect.

91. Nu reprezintă instrument al politicii fiscale:


a) modificarea achiziţiilor publice;
b) reglementarea ratei dobânzii;
c) reglementarea transferurilor;
d) modificarea cotelor impozitare.

92. Politica fiscală stimulatoare presupune:


a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.

93. Politica fiscală stimulativă este îndreptată spre:


a) majorarea volumului de producţie şi nivelului angajării în economie;
b) micşorarea ritmului inflaţiei;
c) stabilizarea ratei de schimb;
d) echilibrului dintre veniturile şi cheltuielile bugetului de stat.

94. La măsurile stimulative ale politicii fiscale se referă:


a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
b) procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
c) nici un răspuns nu este corect.

95. Politica fiscală restrictivă presupune:


a) majorarea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
b) reducerea achiziţiilor publice şi a impozitelor;
c) majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
d) reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.

96. Politica bugetar - fiscală restrictivă se realizează:


a) a) în condiţiile unei situaţii economice stabile;
b) cu scopul micşorării inflaţiei;
c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat;
d) toate răspunsurile sunt incorecte.

97. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu aceieaşi valoare – 120 mil.lei. Dacă
înclinaţia marginală spre consum este de 0,7, ce se va întîmpla cu economiile naţionale?
a) se vor micşora cu 36 mil.lei;
b) se vor micşora cu 84 mil.lei;
42
c) se vor micşora cu 120 mil.lei;
d) se vor majora cu 36 mil.lei;
e) se vor majora cu 84 mil.lei;
f) se vor majora cu 120 mil.lei.

98. Moneda reprezintă:


a) activ financiar utilizat pentru efectuarea tranzacţiilor;
b) mijloc de plată oficializat în ţara dată;
c) măsură de evidenţă, mijloc de circulaţie şi plată;
d) toate răspunsurile sunt corecte.

99. Prin cerere monetară se înţelege:


a) dorinţa persoanelor individuale de a fi mai bogate;
b) cererea de active financiare sub formă monetară;
c) un mijloc de control al ofertei monetare;
d) nici unul din răspunsurile de mai sus.

100. În condiţiile creşterii venitului naţional, cererea monetară:


a) creşte din motive de tranzacţie şi precauţie;
b) scade din motive de speculaţie;
c) scade din motive de tranzacţie şi speculaţie.

101. Cererea monetară creşte când:


a) PIB-ul real creşte;
b) PIB-ul real scade;
c) rata nominală a dobânzii creşte;
d) rata nominală a dobânzii scade.

102. Oferta monetară dintr-o economie este realizată de:


a) Ministerul finanţelor;
B) Banca Centrală şi băncile comerciale;
C) Instituţiile publice.

103. Oferta monetară depinde de:


a) rata dobânzii la credite bancare;
b) emiterea banilor în numerar şi a banilor scripturali;
c) dorinţele populaţiei de a păstra banii sub formă lichidă.

104. Principalele instrumente ale politicii monetare sunt:


a) cheltuielile publice, impozitele şi rata rezervelor obligatorii;
b) oferta monetară, achiziţiile publice şi impozitele;
c) rezervele bancare şi rata dobânzii;
d) operaţiunile pe piaţa deschisă, rata rezervelor obligatorii şi taxa rescontului.

105. Oferta de bani va creşte dacă:


a) BNM va mări rata rezervelor obligatorii;
b) BNM va reduce rata rezervelor obligatorii;
c) statul va emite obligaţiuni;
d) statul răscumpără obligaţiunile sale de pe piaţă.

106. Majorarea de către Banca Centrală a taxei rescontului determină:


a) extinderea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
b) restrângerea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
c) creşterea multiplicatorului bancar;
d) reducerea multiplicatorului bancar.

107. Creşterea ratei de refinanţare duce la:


a) creşterea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni;
b) creşterea preţurilor la acţiuni şi micşorarea preţurilor la obligaţiuni;
c) micşorarea preţului la acţiuni şi obligaţiuni.

108. La măsurile stimulative ale politicii monetare se referă:


43
a) vânzarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
b) procurarea de către Banca Centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
c) creşterea ratei dobînzii;
d) reducerea ratei dobînzii.

109. Creşterea masei monetare în economie este rezultatul:


a) majorării bazei monetare;
b) micşorării ratei rezervelor obligatorii;
c) micşorării rezervelor excedentare a băncilor comerciale;
d) toate cele enumerate mai sus.

110. Masa monetară se va reduce, dacă Banca Centrală:


a) reduce rata rezervei obligatorii;
b) vinde HVS;
c) ridică taxa rescontului;
d) toate răspunsurile sunt corecte;
e) sunt corecte răspunsurile b şi c.

111. Politica monetar-creditară restrictivă se realizează :


a) în condiţiile unei situaţii economice stabile;
b) cu scopul micşorării inflaţiei;
c) pentru stimularea activităţii de antreprenoriat;
d) toate răspunsurile sunt incorecte.

112. Panta curbei LM devine abruptă când:


a) politica monetară este eficientă;
b) politica monetară este ineficientă;
c) politica fiscală este eficientă;
d) politica fiscală este ineficientă.

113. Creşterea ofertei monetare va determina:


a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
b) deplasarea curbei LM la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.

114. Creşterea cheltuielilor publice va determina:


a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.

115. Majorarea impozitelor va determina:


a) deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
b) deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c) deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
d) deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.

116. Mica economie deschisă semnifică:


a) un teritoriu mic după suprafaţă;
b) o pondere mică a importului-exportului în PIB;
c) economia care nu poate influenţa deplasările internaţionale de capital şi rata dobânzii mondiale;
d) o populaţie cu un grad înalt de emigrare.

117. Totalitatea cheltuielilor efectuate de populaţie pentru cumpărarea bunurilor străine minus cheltuielile agenţilor
străini pentru cumpărarea bunurilor ţării date reprezintă:
a) consum naţional;
b) export net;
c) export;
d) import.

44
118. Care din cele de mai jos nu reprezintă rezultatul unei creşteri în exportul net :
a) deprecierea monedei naţionale;
b) stimularea activităţii principalilor parteneri comerciali;
c) deprecierea monedei străine;
d) partenerii comerciali străini ridică bariere tarifare.

119. Balanţa comercială reprezintă:


a) toate tranzacţiile rezidenţilor ţării date cu exteriorul;
b) exportul şi importul de bunuri şi servicii;
c) cumpărarea-vânzarea activelor financiare din exteriorul ţării;
d) diferenţa dintre valoarea exportului şi a importului.

120. Balanţa comercială a ţării este deficitară, dacă:


a) cheltuielile publice depăşesc veniturile publice;
b) capitalul exportat este mai mare decât cel importat;
c) ţara cumpără în străinătate bunuri cu valoare mai mare decât vinde în străinătate;
d) ţara vinde peste hotare bunuri cu valoare mai mare decât cumpără de acolo.

121. Creşterea deficitului balanţei de plăţi:


a) majorează rezervele valutare ale Băncii Centrale;
b) reduce rezervele valutare ale Băncii Centrale;
c) nu influenţează mărimea rezervelor valutare ale Băncii Centrale.

122. Aprecierea ratei de schimb valutar contribuie la:


a) scumpirea relativă a bunurilor de import;
b) scumpirea relativă a bunurilor autohtone;
c) creşterea exportului net.

45
PROBLEME

1. Analizaţi dependenţele dintre produs şi venit, completând următorul tabel


mld. u.m.
1. PNB 5000,0
2. Amortizarea 523,6
3. PNN ?
4. Impozite indirecte 410,2
5. Plăţi de transfer 28,3
6. Dotaţii (subvenţii) 2,5
7. Venitul naţional ?
8. Veniturile corporaţiilor 273,2
9. Plăţile nete pentru dividende 450,2
10. Plăţi pentru asigurarea socială 481,9
11. Transferuri de la Guvern 437,5
12. Venit personal In formă de dobândă 610,7
13. Dividende 112,3
14. Venit personal ?
15. Impozite pe venit personal şi plăţi neimpozabile 614,5
16. Venit personal disponibil ?

2. Analizaţi datele din tabel.


Indicatorii Mld. u.m.
1. Procente încasate pentru credite 17
2. Investiţii private brute 70
3. Salariile 290
4. Profiturile corporaţiilor 131
5. Impozite indirecte, plăţi de transfer, plăţi neimpozabile 34
6. Renta plătită proprietarilor bunurilor arendate 27
7. Exportul net 12
8. Achiziţii guvernamentale 98
9. Investiţii nete private 52
10. Venituri pe proprietate 32
11. Dotaţii întreprinderilor de stat 4
12. Transferuri către populaţie 25
13. Cheltuieli de consum 288
Calculaţi :
1) PIB după metoda veniturilor şi metoda cheltuielilor.
2) Produsul Naţional Net.
3) Venitul naţional.

3. Analizaţi datele din tabel.


Indicatorii u.m.
1. Salarii 800
2. Asigurarea socială plătită de întreprinderi 240
3. Asigurarea socială plătită de lucrători 32
4. Transferuri pe venit 24

46
5. Impozite pe venitul persoanelor fizice 40
6. Dividende nete 160
7. Beneficii nedistribuite 40
8. Subvenţii 4
9. Amortizarea 20
10. Impozite indirecte 80
Calculaţi:
1) Produsul Naţional Brut.
2) Venitul naţional.
3) Venitul Personal Disponibil.

4. Analizaţi datele din tabel.


Indicatorii u.m.
- PNB 6200
- investiţiile brute 750
- investiţiile nete 680 .
- dobânzi 210
- chirii 170
- salarii 4800
- dividende 610
- cheltuieli publice 1500
- transferuri publice 140
- exporturi nete 110
- impozite indirecte 330
- impozite pe veniturile persoanelor fizice 490
- subvenţii 60
Calculaţi:
1) Produsul Naţional Brut.
2) Venitul naţional.
3) Venitul Personal Disponibil.

5. Intr-o economie a fost creat un PNB în valoare de 8000 u.m., cheltuielile de consum au constituit 2600
u.m., cheltuielile guvernamentale -1500 u.m., exportul net - 125 u.m., exportul - 570 u.m., amortizarea -
370 u.m.
Determinaţi:
1) Produsul Naţional Net;
2) Mărimea investiţiilor;
3) Volumul importului.

6. În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit
2800 u.m., cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m., exportul 260 u.m., amortizarea
170 u.m.
Determinaţi:
1. PIN;
2. Volumul importului;
3. Investiţiile nete;
4. Investiţiile brute.

7. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile de consum au alcătuit 3000 u.m.,
cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile brute 1000 u.m., investiţiile nete 800 u.m., excedentul
bugetar 30 u.m.
Determinaţi:
1. PNN.
47
2. Exportul net.
3. Amortizarea.
4. Venitul disponibil al menajelor.
5. Economiile menajelor.

8. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit 4600
u.m., cheltuielile guvernamentale 2100 u.m., exportul net 125 u.m., exportul 570 u.m., amortizarea
270 u.m.
Determinaţi:
1. Mărimea investiţiilor.
2. Volumul importului.
3. PIN.

9. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia din ele pentru 2 perioade de
timp:
Bunurile Anul „n-1” Anul „n”
Cantitatea Preţul Cantitatea Preţul
A 15 1 20 1
B 5 1 8 2
C 10 2 11 4
D 1 10 2 10
Determinaţi:
1. PIB nominal pentru ambele perioade.
2. PIB real pentru anul „n”.
3. Indicele de deflaţie.

10. Completaţi tabelul:


Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u.m. Indicele de deflaţie
1 6720 6200
2 5200

11. Completaţi tabelul:


Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u. m. Indicele de deflaţie
1 3720 2200
2 2400

12. Completaţi tabelul:


Anul PNB nominal ml. u.m. PNB real ml. u..m. Indicele de deflaţie
1 4820 4200
2 4600

13. Populaţia în vârstă de muncă a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni, din care 8 mil. sunt apţi de muncă.
Populaţia ocupată reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată 3/4 caută un loc de muncă şi sunt
dispuşi să se angajeze imediat.
Determinaţi:
1. Gradul de ocupare a forţei de muncă;
2. Rata şomajului efectiv.

14. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii persoane):


2000 2009
Forţa de muncă 84889 95453
Angajaţi 80796 87524

48
Numărul şomerilor
Rata şomajului
Determinaţi:
1. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2009.
2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor?
3. Se poate de afirmat, că anul 2009 se caracterizează printr-o ocupare deplină a forţei de muncă?

15. Lunar sunt concediaţi 2% şi reangajaţi 4% din forţa de muncă. calculaţi rata şomajului.

16. Iniţial numărul celor ocupaţiconstituia 90 mil. persoane, iar numărul şomerilor 10 mil. persoane. După o
lună, din numărul celor ocupaţi 0,5 mil. persoane au fost eliberate, iar 1mil şomeri înregistraţi au încetat
să caute un loc de muncă.
Determinaţi:
1. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale;
2. Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună;
3. Numărul şomerilor peste 1 lună;
4. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii.

17. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6,6 % în 2005, 5,3 % în 2006, 5,0 % în 2007
şi 4,8 % în 2008, PIB efectiv în 2008 constituind 1479, 4 mil.u.m.
Determinaţi:
1. Devierea PIB efectiv de la cel potenţial pentru fiecare an;
2. PIB potenţial pentru anul 2008.

18. În tabel sunt prezentate date referitoare la PIB efectiv şi potenţial. În 2006 economia activă în condiţiile
ocupării depline, nivelul şomajului alcătuind 6%.
(mlrd.u.m.)
Anul PIB potenţial PIB efectiv
2006 3000 3000
2007 3800 3705
2008 4125 3712,5
Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007 şi 2008:
1. Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi potenţial;
2. Rata şomajului, aplicând legea lui Okun.

19. Nivelul şomajului natural a alcătuit, în anul curent , 6 % iar nivelul şomajului efectiv 10%.
Determinaţi:
1. Mărimea decalajului dintre PIB efectiv şi cel potenţial, dacă coeficientul de sensibilitate a
PIB faţă de şomajul ciclic este 2;
2. Care vor fi pierderile provocate de şomajul ciclic, dacă PIB efectiv a constituit 600 mil.u.m.?

20. Folosind datele din tabel calculaţi indicele preţurilor pentru 2009 (anul de bază – 2005)
Denumirea Q P (u. m.)
2005 2009
Rochii 1 10 25
Pantofi 25 0,55 2
Caiete 12 2 7
Manuale 6 12 30
Pantaloni 3 12 25
Ciorapi 5 0,20 1,2

49
21. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului 3.6%, şomajul natural 5,4%,
rata inflaţiei anticipate 4%, coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0,5. În baza ecuaţiei curbei lui Phillips,
calculaţi rata efectivă al inflaţiei.

22. O economie este descrisă de curba lui Phillips: π 1 = π -1 – 0,7 (U-0,05).


Determinaţi:
1. Rata naturală a şomajului;
2. Cu cât va creşte rata şomajului ciclic dacă rata inflaţiei se va reduce cu 4 puncte?
3. Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada scurtă şi lungă de timp.

23. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 – 3P, iar în anul curent Y= 3 270
– 3P. PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul 3 000 u.m.
Determinaţi:
1. PNB de echilibru în perioada scurtă;
2. Nivelul inflaţiei în perioada lungă;
3. Prezentaţi grafic situaţia dată.

24. Funcţia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referinţă la venitul disponibil sunt date în tabel:
Venitul Cheltuielile de Economiile Înclinaţia marginală
disponibil consum spre economii
600
800
1000
1200
1400
Determinaţi:
1. Cheltuielile de consum;
2. Economiile;
3. Înclinaţia marginală spre economii.

25. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0,7(Y -Т); I=245 mil. lei; G=420 mil. lei, impozitele =200 mil. lei. Calculaţi venitul
naţional.

26. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză prin următorii
parametri: C = 10 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; G = 100 mld. u.m..Să se calculeze PIN anticipat pentru anul
viitor.
27. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi a investiţiilor de mărimea PIB se reflectă în următoarele ecuaţii
(mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y; I = 0,2Y. Conform prognozelor, cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor alcătui 50 mld.
u.m., iar exportul net 5 mld. u.m. Determinaţi PIB prognozat pentru anul viitor.

28. Funcţia economiilor reprezentă S = 0,25Yd - 20. Volumul investiţiilor este egal cu 30 u.m.
Determinaţi:
1. Venitul naţional de echilibru;
2. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă, aşteptând o micşorare a veniturilor, gospodăriile vor
majora economiile cu 20 u.m.?

29. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0,3(Y–T)–300, bugetul de stat este echilibrat,
cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., iar investiţiile 600 u.m.
Determinaţi:
1. Funcţia de consum;
2. Venitul de echilibru;
3. Venitul disponibil;
4. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u.m.

50
30. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât venitul naţional
corespunzător ocupării depline. Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(Y-T), investiţiile I=
0,05Y+85,4, achiziţiile guvernamentale sunt egale cu impozitele, rata de impozitare pe venit este egală
cu 0,25. Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline.

31. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0,6 (Y-T).


Determinaţi:
1. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor micşora cu un 1 mil. u.m.?
2. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile guvernamentale vor creşte cu 1
mil.u.m.?

32. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu 60 u.m. guvernul a
reuşit să mărească PNB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi înclinaţia marginală
spre consum.

33. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0,8, iar înclinaţia
marginală spre import 0. Cum se modifică PIB de echilibru, dacă statul majorează cheltuielile
guvernamentale cu 2 mld. u.m., în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate?

34. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia marginală
spre consum 0,8; venitul de echilibru Y* = 3700 u.m..
1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii
rămânând constante) pentru ca economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)?
2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii rămânând
constante), pentru ca economia să atingă starea de echilibru?

35. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y–T); investiţiile constituie 1500 u.m.;
cheltuielile publice 1000 u.m., bugetul de stat este echilibrat.
Determinaţi:
Venitul de echilibru;
2. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cât ar trebui să crească cheltuielile
publice, dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică.

36. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1 000 + 0,9Yd; G = 600u.m.; I = 390u.m.; T = 400
u.m.
Determinaţi:
1. PIB de echilibru;
2. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;
3. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1 mil. lei.

37. Sunt cunoscute următoarele date: С=0,8(Y -Т), volumul investiţiilor 184,5 u.m., achiziţiile
guvernamentale 307,5 u.m., taxa impozitelor pe venit 0,25. Piaţa bunurilor şi serviciilor se afla în
echilibru, însă capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1,2 ori. Cum statul
trebuie să schimbe valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa impozitului pe venit ca să asigure
utilizarea deplină a capacităţilor de producţie, utilizând metoda bugetului echilibrat?

38. Se dă: C=0,8Yd, t=0,25, I=3000-100r, G=2000, Y=180N-N2 (funcţia de producţie). Să se afle rata
dobânzii de echilibru, venitul de echilibru, când N=100.

39. Considerăm o economie, în care există un sector public şi în care funcţia de consum este:
C=1500+0,75(Y-T). Investiţia constituie 1500 u.m., iar cheltuielile publice – 1000 u.m. cu bugetul
public echilibrat. Să se calculeze:
1) Venitul de echilibru;
2) Dacă venitul de echilibru constituie 20000 u.m., cu cît ar trebui să crească
cheltuielile publice, dacă acestea sunt finanţate în totalitate din datoria publică?
51
40. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.u.m. Calculaţi cererea monetară totală în baza datelor tabelului.
Rata anuală a Cererea de monedă Cererea
dobânzii, % pe motiv speculativ monetară totală
14 30
13 50
12 70
11 90
10 110
9 130
8 150
Oferta monetară alcătuieşte 510 mlrd.u.m. Determinaţi rata dobânzii de echilibru. Determinaţi rata dobânzii de echilibru
pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la 530 mlrd.u.m., se reduce până la 450 mlrd.u.m.

41. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:
a) cererea pentru bani ca avere scade;
b) impozitul pe venit creşte;
c) exportul ţării creşte.
Evenimentul Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se
este IS-LM este modifică modifică rata
influenţată influenţată venitul dobănzii
naţional
1 2 3 4 5
a
b
c

42. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:
a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii;
b) viteza de rotaţie a banilor scade;
c) oferta de bani creşte.
Evenimentul Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se
este IS-LM este modifică modifică rata
influenţată influenţată venitul dobânzii
naţional
1 2 3 4 5
a
b
c

43. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul de bunuri : 19650 u.m., importul de bunuri : 21758 u.m.,
venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior: 3621 u.m., venituri plătite investitorilor străini : 1394 u.m., cheltuielile
efectuate pentru turism în alte ţări : 1919 u.m., veniturile ţării din turism :1750 u.m., transferuri unilaterale în exterior : 2388
u.m., ieşirea de capital din ţară : 4174 u.m., intrarea de capital în ţară : 6612 u.m..
Determinaţi:
1. Soldul contului curent;
2. Soldul contului de capital şi financiar;
3. Soldul balanţei de plăţi.

52
44. Situaţia într-o economie este descrisă prin următoarele date (mil. u.m.):
Funcţia de consum C = 47,5 + 0,85Yd,
Investiţiile I = 100-5i,
Achiziţii guvernamentale G = 100,
Taxele T = 100
Exportul net Nx =50 - 0,1Y
Masa monetară M = 100
Cererea de monedă L = 0,2Y – 10i,
Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate a capitalului.
1) Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru.
2) Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului curent şi soldul contului de capital la nivelul de
echilibru al venitului?
3) Ce efect va avea o creştere de 10 u.m. în cheltuiala guvernamentalăasupra venitului de echilibru? Dar asupra
balanţei de plăţi?

45. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii:


C=50 + 0,8 Y
I = 200-10r
T = 0,25Y
G = 400
L = 0,4Y-8r
M=580
P=2
Determinaţi:
1. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
2. Consumul şi economiile
3. Soldul bugetar.
4. Dacă G creşte cu 100 u.m cum se va modifica nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru.

53

S-ar putea să vă placă și