Microeconomie Probleme Rezolvate

lOMoARcPSD|4051116
81618118 Microeconomie Probleme Rezolvate
Mathematical economics (University of Bath)
StuDocu is not sponsored or endorsed by any college or university

Downloaded by Maria Cîrna? (cirnat_maria@mail.ru)
lOMoARcPSD|4051116
Definiţii de bază necesare a fi cunoscute
1. Ştiinţă despre comportamentul uman din punct de vedere al corelaţiei dintre necesităţi şi mijloacele limitate
care pot avea utilizări diferite …teorie economică
2. Premisa conform căreia alţi factori, în afara celor utilizaţi la moment în analiză, se consideră invariabili…
ceteris paribus
3. Insuficienţa bunurilor necesare pentru satisfacerea necesităţilor umane …legea rarităţii/deficit
4. Combinaţiile alternative de producere a bunurilor în condiţiile utilizării depline a resurselor economice şi a
tehnologiilor constante …curba posibilităţilor de producţie
5. Costul folosirii resurselor pentru un anumit scop, măsurat prin avantajul la care s-a renunţat prin
nefolosirea lor în cea mai bună alternativă … cost de oportunitate
6. Cantitatea de bun pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au posibilitate să o achiziţioneze la un anumit preţ
într-o perioadă determinată de timp …cererea
7. Cantitatea de bun pe care vânzătorii sunt dispuşi să o propună pe piaţă la un anumit preţ într-o perioadă
determinată de timp …oferta
8. Piaţa pe care firmele vând, iar gospodăriule casnice procură bunuri economice …piaţa bunurilor şi
serviilor
9. Piaţa pe care gospodăriile casnice oferă resurse economice iar firmele manifestă cerere la ele …piaţa
factorilor de producţie
10. Bunurile pentru care creşterea preţului la unul din ele conduce la reducerea cererii din celălalt …bunuri
complementare
11. Bunurile pentru care creşterea preţului la unul din ele conduce la creşterea cererii din celălalt …bunuri
substituibile
12. Semnifică modificarea, sub influenţa preţului, ceteris paribus, a cantităţii bunului pe care cumpărătorii
doresc şi au posibilitate să o procure pe piaţă …legea cererii
13. Semnifică modificarea cauzată de alţi factori, în afară de preţ, a cantităţii bunului pe care vânzătorii doresc
şi au posibilitatea să o ofere pe piaţă …legea ofertei
14. O stare de egalitate între cerere şi ofertă …echilibrul pieţii
15. Exprimă modificarea relativă a volumului cererii dintr-un bun, cauzată de modificarea preţului bunului cu
un procent … elasticitatea cererii faţă de preţ
16. Preţul fixat la un nivel inferior preţului de echilibru pentru a proteja consumatorii … preţ-plafon
17. Preţul fixat la un nivel superior preţului de echilibru pentru a proteja unii producători …preţ-prag
18. Satisfacţia pe care consumatorul anticipează să o obţină din consumul bunurilor …utilitate
19. Sporul de utilitate totală obţinut din consumul unei unităţi suplimentare din bun …utilitate marginală
20. Legea care defineşte că fiecare unitate suplimentară consumată dintr-un bun reprezintă pentru consumator
o utilitate mai mică …legea utilităţii marginale descrescînde
21. Curbele care reflectă combinaţiile de bunuri de la care consumatorul tinde să obţină acelaşi nivel de
satisfacţie …curba de indiferenţă
22. Linia care reflectă combinaţiile de bunuri care pot fi cumpărate, date fiind venitul consumatorului şi
preţurile bunurilor …linia bugetului
23. Combinaţia de bunuri ce corespunde punctului în care linia bugetară este tangentă la una din curbele de
indiferenţă …echilibrul consumatorului
24. Curba care uneşte toate punctele de echilibru ale consumatorului ce corespund diferitor niveluri ale
venitului …curba venit consum (a lui Engel)
25. Proces de transformare a factorilor de producţie în bunuri economice …producere (activitate de
producţie)
26. Dependenţa dintre cantităţile utilizate ale factorilor de producţie şi volumul maximal posibil al producţiei
…funţia de producţie
27. Volumul producţiei calculat la o unitate a factorului de producţie variabil …produs mediu
28. Sporul producţiei obţinut prin utilizarea unei unităţi suplimentare a factorului de producţie variabil …
produs marginal
29. Legea care defineşte că pe măsura creşterii factorului variabil, productivitatea lui iniţial creşte, după care
scade în condiţiile caracterului neschimbat al celorlalţi factori de producţie …legea randamentelor
neproporţionale (descrescătoare)
30. Perioada de producţie în care firmele modifică cantităţile utilizate ale tuturor factorilor de producţie …pe
termen lung
31. Curbele care reflectă combinaţiile factorilor de producţie ce permit obţinerea aceluiaşi volum de producţie
…curba de izoproducţie (izocuanta)
lOMoARcPSD|4051116
32. Linia care reflectă toate combinaţiile de factori de producţie cărora le corespund aceleaşi costuri totale …
linia de izocost
33. Combinaţia de factori de producţie ce corespunde punctului în care linia izocost este tangentă la una din
izocuante …echilibrul producătorului
34. Situaţie care indică raportul dintre modificarea volumului de producţie şi modificarea cantităţilor utilizate
ale factorilor de producţie ..productivitate marginală
35. Costurile necesare pentru fabricarea întregului volum al producţiei …cost de producţie
36. Costurile calculate pe o unitate de produs …cost mediu, unitar
37. Costurile suplimentare necesare pentru majorarea volumului de producţie cu o unitate …cost marginal
38. Diferenţa dintre veniturile firmei încasate din vânzarea bunurilor şi costurile de producţie …profit
39. Modificarea veniturilor totale ale firmei cauzată de majorarea volumului vânzărilor cu o unitate …venit
marginal
40. Volumul producţiei la care firma nu înregistrează nici profit, nici pierderi …prag de rentabilitate
41. Piaţa pe care produsele omogene sunt oferite de un număr foarte mare de firme …concurenţă perfectă
42. Structură a pieţei ce există atunci când o industrie este reprezentată de un singur producător care produce
bunuri ce nu au substituenţi direcţi ......piaţă de monopol
43. Situaţie în care pe piaţă există un singur cumpărător de bunuri …monopson
44. Aplicarea de către firma monopolist a diferitor preţuri la acelaşi produs pentru diferiţi cumpărători …
discriminare prin preţ
45. Structură de piaţă în cadrul căreia activează un număr relativ mic de firme mari … oligopol
46. Modelul care presupune reducerea consecutivă a preţului de către fiecare din firmele care activează pe
piaţa oligopolistă …”războiul preţurilor” (oligopol cu comportament „noncooperant”)
47. Grup de firme oligopoliste care au încheiat un acord privind volumul producţiei în scopul exercitării
controlului asupra preţurilor …cartel
48. Firma care stabileşte preţul pe piaţa oligopolistă, în timp ce alte firme doar acceptă acest preţ … firma
lider (lider în fixarea preţurilor)
49. Curbă a cererii din producţia firmei oligopoliste bazată pe luarea în consideraţie nu numai a
comportamentului consumatorilor, dar şi al concurenţilor …curba cotită
50. Structură a pieţei pe care un număr mare de firme oferă bunuri diferenţiate ...piaţa monopolistică
Definiţii de bază necesare a fi cunoscute( macro)
1. Totalitatea tranzacţiilor ce au loc pe pieţele produselor, ale factorilor de producţie şi pe piaţa

financiară între totalitatea sectoarelor instituţionale circuit economic
2. Valoarea de piaţă a bunurilor si serviciilor finale produse de agenţii economici rezidenţi în decursul
unui an PIB
3. Veniturile obţinute de agenţii economici naţionali din activitatea efectuată în interiorul şi exteriorul
ţării PNB
4. Venit rămas după achitarea impozitelor directe in dispoziţia menajelor pentru a fi cheltuit şi
economisit venit personal disponibil
5. Produsul Intern Brut evaluat la preţuri curente PIB nominal
6. Produsul Intern Brut evaluat la preţurile unei perioade de referinţă PIB real
7. Valoarea maximală de bunuri şi servicii care pot fi produse în condiţiile utilizării depline a factorilor
de productie PIB potential
8. Succesiunea perioadelor de extindere şi contracţie a activităţii într-o economie fluctuatii
ciclica(ciclul afacerilor)
9. Faza ciclului economic caracterizată prin reducerea nivelului activităţii economice recesiune
economica
10. Dezechilibrul macroeconomic caracterizat prin excedentul fortei de muncă somaj
11. Tip de şomaj caracteristic perioadelor de recesiune economică somaj ciclic
12. Tip de şomaj apărut ca rezultat al neconcordanţei dintre abilităţile profesionale ale forţei de muncă şi
structura economiei somaj structural
13. Tip de şomaj asociat cu fluctuaţia normală a forţei de muncă somaj natural(frictional)
14. Rata şomajului care nu influenteaza nivelul preturilor si salariilor 3-6%
15. Lege, în conformitate cu care fiecare procent de creştere a şomajului efectiv peste cel natural
determină reducerea PIB efectiv faţă de cel potenţial cu 2-3 %. Legea lui Okun
16. Dezechilibrul macroeconomic caracterizat prin creşterea generalizata şi durabilă a preţurilor inflatie
lOMoARcPSD|4051116
17. Proces de reducere a nivelului general preţurilor deflatie

18. Proces de reducere a ritmului de creştere a nivelului general al preţurilor dezinflatie
19. Proces caracterizat prin îmbinarea recesiunii şi a inflaţiei stagflatie
20. Curba care caracterizeaza relaţia de compensare dintre nivelul şomajului şi nivelul inflaţiei curba lui
Filips
21. Venitul statului obtinut ca efect al emiterii de moneda suplimentare…
22. Cheltuielile efectuate pentru satisfacerea necesitatilor personale consum
23. O stare de stabilitate intre forte opuse astfel incit nu exista nici o tendinta de schimbare echilibru
24. Modificare cheltuielilor de consum generată de modificarea venitului disponibil cu o unitate
inclinarea marginala spre consum
25. Parte a venitului disponibil a menajelor neutilizată pentru cheltuieli de consum economie
26. Cheltuielile efectuate în scopul achiziţionării bunului-capital, a locativului şi formării stocurilor
investitie
27. Investiţiile necesare extinderii proporţiilor activităţii economice investitii nete
28. Modificarea investiţiilor autonome la modificarea venitului naţional cu o unitate accelerator
29. Mijloc de schimb acceptat în mod legal bani, moneda
30. Capacitatea cu care un activ poate fi convertit în numerar lichiditate
31. Avuţia pe care agenţii economici doresc să o deţină sub formă de active monetare depozite
32. Cantitatea de monedă în numerar şi scripturală care asigură circulaţia bunurilor si serviciilor în
întreaga economie masa monetara
33. Rata din depozite pe care băncile comerciale sunt obligate sa le deţina în banca centrală rezerve
obligatorii
34. Tip de politică economică orientat spre influenţarea masei monetare şi a nivelului ratei dobânzii
politica monetar creditara
35. Rata dobânzii nominală minus rata inflaţiei reprezintă rata dobinzii reale
36. Curba care reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii si venit naţional , pentru care investiţiile sunt
egale cu economiile cererea ys
37. Curba care reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii si venit naţional , pentru care cererea de
monedă este egală cu oferta de monedă cererea LM
38. Situaţie în care veniturile publice colectate sunt mai mici decât cheltuielile publice realizate deficit
bugetar
39. Situaţie în care venitule publice colectate depăşesc cheltuielile publice realizate exigent bugetar
40. Plăţile din partea statului care nu presupun un flux invers de bunuri şi servicii transfer
41. Tip de politică economică care foloseste modificarea cheltuielilor şi veniturilor publice în scopul
stabilizării situaţiei macroeconomice politica bugetar fiscala
42. Curba care ilustrează dependenta dintre rata de impozitare şi masa impozitelor colectate curba
Lafer
43. Economia încadrată în circuitul economic mondial mondoeconomie
44. Instrument economc contabil care reflecta inregistrarea sintetică a tranzacţiilor unei ţări ce tin de
plăţi şi încasări in devize balanta de plati
45. Valoarea exporturilor de bunuri şi servicii minus valoarea importurilor de bunuri şi servicii export
net
46. Cantitatea de moneda nationala necesara pentru obtinerea unei unitati dintr-o moneda straina curs
valutar
47. Reducerea puterii de cumparare a monedei interne în raport cu valutele străine depreciere
48. Curs de schimb in care monedele sunt definite prin raportare la un etalon curs de schimb fix
49. Curs de schimb determinat de cererea şi oferta agentilor economici care se exprima pe piata
schimburilor valutare curs de schimb flotant
50. Tendinţa de crestere a PIB real pe cap de locuitor pe termen lung crestere economica

lOMoARcPSD|4051116
Afirmaţii adevărate sau false (micro)
1. Teoria economică este ştiinţa care studiază istoria dezvoltării economiei naţionale. F
2. Analiza microeconomică neoclasică se bazează pe ipoteza că comportamentul oricărui subiect economic
este raţional. A
3. Curba posibilităţilor de producţie exprimă raportul dintre factorii de producţie.A
4. Un punct în exteriorul frontierei posibilităţilor de producţie semnifică utilizarea ineficientă a resurselor
economice.F
5. Serviciile nu pot fi considerate bunuri economice.F
6. Curba cererii permite determinarea preţului maxim pe care cumpărătorii sunt dispuşi şi au posibilitatea să îl
achite pentru o anumită cantitate a bunului.A
7. Curba ofertei denotă preţurile minime la care producătorii sunt dispuşi să producă şi să ofere bunul pe
piaţă.A
8. Dacă pentru un bun va fi stabilit „plafonul” preţului, pe piaţa respectivă volumul cererii va deveni egal cu
volumul ofertei.F
9. Majorarea veniturilor consumatorilor conduce la creşterea cererii la toate categoriile de bunuri.F
10. La un preţ superior preţului de echilibru apar excedente de bunuri.A
11. Modificarea preţului cauzează deplasări pe aceeaşi curbă a cererii, iar creşterea veniturilor – deplasări de
pe o curbă a cererii pe alta.A
12. Reducerea preţului unui bun duce la creşterea cererii bunurilor substituibile pentru acest bun.F
13. Coeficientul elasticităţii după preţ a cererii exprimă modificarea relativă a preţului bunului datorită
modificării cantităţii solicitate.A
14. Cu cât mai mulţi substituenţi există pentru bunul dat, cu atât este mai elastică cererea după preţ din el.A
15. Oferta perfect inelastică este reprezentată de o linie paralela cu axa cantitatii F
16. Corelaţia dintre două bunuri (substituibile sau complementare) poate fi stabilită, dacă este cunoscută
elasticitatea încrucişată a cererii pentru ambele bunuri . A
17. Teoria consumatorului raţional susţine că consumatorul alege varianta de consum cu cele mai mici costuri
de producţie.F
18. Utilitatea totală este minimală când utilitatea marginală devine egala cu zero.F
19. În starea de echilibru a consumatorului utilităţile marginale ale tuturor bunurilor sunt egale. F/A
20. Curbele de indiferenţă ale unui consumator raţional au înclinaţie pozitivă şi sunt convexe faţă de originea
sistemului de coordonate. F
21. Pentru un consumator rational combinaţiile de bunuri amplasate pe curbe de indiferenţă mai îndepărtate de
originea sistemului de coordonate sunt preferate celor amplasate pe curbe mai apropiate. A
22. În orice punct al curbei de indiferenţă rata marginală de substituire a bunurilor este egală cu raportul
preţurilor celor două bunuri.F
23. Orice modificare a preţurilor duce la modificarea înclinaţiei liniei bugetare.A
24. Curba cererii unui bun poate fi dedusă din curba „preţ-consum”.A
25. Aplicarea unei tehnologii de fabricare mai performante se va reflecta într-o nouă funcţie de producţie. A
26. Dacă produsul marginal al factorului variabil devine negativ, volumul total al producţiei se va reduce. A
27. Dacă produsul mediu al factorului variabil se reduce, volumul total al producţiei se va reduce. F
28. Acţiunea legii productivităţii marginale descrescânde se manifestă când se reduce cantitatea factorilor de
producţie utilizaţi.F
29. Costul economic, de regulă, depăşeşte costul contabil. A
30. Majorarea volumului producţiei conduce la creşterea costului fix total. F
lOMoARcPSD|4051116
31. Curba costului marginal este crescătoare la toate nivelurile producţiei. A

32. Costul marginal este egal cu costurile medii în cazul în care acestea din urmă înregistrează valori minime.
A
33. Costurile totale pe termen lung se formează din costuri fixe şi costuri variabile.A
34. Cererea la producţia firmei perfect concurenţiale este perfect inelastică. F
35. Pentru firmele în concurenţă perfectă venitul marginal este egal cu preţul produselor. A
36. Pe termen lung, dacă P ≥ AVC min, procesul de producţie este raţional a fi continuat. A
37. Firmele perfect concurenţiale obţin profit economic pozitiv atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. F
38. Cererea la producţia firmei monopolist este perfect inelastică.F
39. Deoarece firma monopolist nu are concurenţi pe piaţă, venitul ei marginal depăşeşte preţul produselor.F
40. Pentru a-şi majora profitul total firma-monopolist poate stabili preţuri diferite la unul şi acelaşi bun pe
diferite pieţe.A
41. Pentru ca profiturile unei firme-monopol să persiste pe termen lung, intrarea unor firme noi în activitatea
dată trebuie să fie stopată prin apelarea la bariere efective de intrare.A
42. Existenţa mai multor modele ale oligopolului se explică prin numărul relativ mare al firmelor pe piaţă. F
43. Firmele care acţionează într-o industrie oligopolistă vor obţine profituri mai mari dacă cooperează.A
44. Orice firmă oligopolistă poate realiza un profit mai mare dacă „dezertează” în timp ce altele cooperează. A
45. Exemple de comportament oligopolist concurenţial sunt modelul Bertrand şi modelul cartelului, iar de
comportament cooperant – modelul orientării la firma-lider şi modelul liniei frânte a cererii opligopolul lui
Sweezy. A
46. Pe piaţa oligopolistă firmele obţin permanent profit economic pozitiv. F
47. Cererea la produsele firmei cu concurenţă monopolistică este perfect elastică F
48. Pentru firmele care activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică venitul marginal este mai mic ca
preţul.A
49. Conform modelului de comportament al firmei, stabilind preţurile şi volumul vânzărilor, firmele care
activează pe piaţa cu concurenţa monopolistică iau în consideraţie reacţia posibilă a concurenţilor. A
50. În stare de echilibru pe termen scurt, firmele care activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică obţin un
profit mai mare de cât cel normal .A
51. Dacă pe piaţa cu concurenţa monopolistică cererea se va reduce după stabilirea echilibrului pe termen lung,
firmele vor fi nevoite să părăsească piaţa. A
Afirmaţii adevărate sau false (macro)
1. În economie în ansamblu totalitatea veniturilor este egală cu totalitatea cheltuielilor.F

2. PIB poate fi calculat ca sumă a valorii bunurilor finale şi intermediare.F
3. Majorarea pensiilor şi indemnizaţiilor nu conduce la creşterea PIB.A
4. Valoarea produselor create de cetăţenii R.Moldova în Italia este inclusa in PIB al R.Moldova.F
5. Valoarea produselor create de cetăţenii R.Moldova în Italia este inclusa in PNB al R.Moldova.A
6. Valoarea adăugată reprezintă diferenţa dintre veniturile din vânzări şi costurile totale.F
7. PIB real reprezintă valoarea bunurilor şi serviciilor finale calculată în preţurile anului curent.F
8. Dacă PIB nominal în 2008 a crescut faţă de anul 2007, aceasta semnifică o creştere a cantităţii bunurilor şi
serviciilor produse.F
9. Ciclul afacerilor reprezintă un model de succesiune a etapelor de expansiune şi de recesiune a activităţii
economice.A
10. În faza de recesiune economică preţurile cresc.F
11. Modificările nivelului de salarizare influenţează rata şomajului.A
12. Dacă PIB real corespunde celui potenţial, economia se caracterizează prin ocupare deplină .A
13. Nivelul şomajului poate fi calculat ca raport dintre numărul persoanelor neocupate şi cele ocupate.F
14. Curba lui Phillips reflectă relaţia de compensare dintre creşterea economică şi şomaj.F
15. Dacă PIB real depăşeşte PIB potenţial, nivelul general al preţurilor creşte, iar capacitatea de cumpărare a
monedei scade.A
16. Majorarea salariilor poate provoca atât inflaţia prin cerere, cât şi inflaţia prin costuri.A
17. Legea lui Okun reflectă legătura dintre creşterea economică şi rata inflaţiei.F
18. Reducerea nivelului inflaţiei semnifică, în toate cazurile, reducerea preţurilor .F
19. Cererea agregată reprezintă cheltuielile planificatepentru a fi efectuate de sectorul menaje şi sectorul
firme.A
20. Curba cererii agregate are o pantă descrescătoare datorită acţiunii legii cererii.A
lOMoARcPSD|4051116
21. Curba ofertei agregate în modelul keynesist este orizontală.A

22. Creşterea productivităţii factorilor de producţie deplasează curba ofertei agregate la dreapta.A
23. Modificările în consum deplasează curba ofertei agregate.A
24. Modificările în investiţii deplasează curba cererii agregate.A
25. Creşterea ratei de impozitare duce la o scădere a posibilităţilor de consum.A
26. Cu reducerea înclinaţiei marginale spre consum creşte nivelul de echilibru al venitului.A
27. Băncile se deosebesc de alte instituţii financiare prin faptul că au posibilitatea de a crea bani.F
28. Depunerea banilor la bancă reduce masa monetară.F
29. Teoria cantitativă a banilor presupune că creşterea ofertei monetare determină o creştere proporţională a
cantităţii de bunuri şi servicii produse.
30. Pentru a controla baza monetară Banca Naţională poate finanţa deficitele bugetare.A
31. Politica „banilor ieftini” corespunde unei politici monetare stimulative.F
32. Politica „banilor scumpi” poate fi aplicată în cazul măsurilor antiinflaţioniste.F
33. Crucea lui Keynes reflectă interacţiunea dintre nivelul venitului şi cheltuielile planificate.F
34. Curba IS reflectă corelaţia dintre economiile interne şi investiţiile externe.F
35. Punctele de pe curba IS reflectă combinaţiile dintre rata dobânzii şi nivelul venitului pentru piaţa bunurilor
si serviciilor care se află în echilibru.A
36. De-a lungul curbei LM oferta de bani este constantă.F
37. În cazul în care curba LM este verticală, politica monetar-creditară este ineficientă.
38. În cazul în care curba LM este orizontală, politica monetar-creditară este ineficientă.
39. Majorarea impozitelor deplasează la stânga şi curba cererii agregate, şi curba ofertei agregate.A
40. Efectul de multiplicare a impozitelor este mai mare decât efectul de multiplicare a achiziţiilor publice.A
41. Mărimea datoriei publice reprezintă suma achiziţiilor publice.F
42. Rezultat al politicii fiscale stimulative poate fi apariţia deficitului bugetar.A
43. Instrumentele politicii fiscale sunt utilizate atât la soluţionarea problemei şomajului , cât şi a problemei
inflaţiei.A
44. Excedentul balanţei de plăţi este egal cu excedentul contului curent plus excedentul contului de capital.A
45. Balanţa contului curent reflectă exclusiv relaţiile de import şi export de bunuri şi servicii.
46. Exportul de capital din ţară va influenţa pozitiv balanţa de plăţi.
47. Creşterea preţurilor la produsele autohtone nu influenţează balanţa de plăţi.F
48. Deficitul balanţei de plati nu depinde de rata de schimb.A
49. În condiţiile ratelor de schimb flexibile, o expansiune monetară va micşora iniţial producţia şi inflaţia.
50. Orice operaţie pe piaţa valutară va influenţa direct baza monetară.F

lOMoARcPSD|4051116
Teste-grilă (micro)
1. Cea mai exactă definire a obiectului de studiu al microeconomiei este:

a. studierea comportamentului economic al oamenilor bazat pe alegere în condiţiile rarităţii resurselor;
2. La nivel microeconomic sunt studiate:
a. producerea automobilelor şi dinamica preţurilor la ele;
3. Analiza funcţională presupune:
a. descrierea fenomenelor economice prin intremediul functiilor
4. Analiza marginală presupune că optimul economic se realizează în situaţia când:
a. beneficiile totale depăşesc costurile totale;
b. beneficiile marginale depăşesc costurile marginale;
c. costurile marginale depăşesc beneficiile marginale;
d. ? beneficiile marginale devin egale cu costurile marginale.
5. Problemele economice fundamentale (ce? cum? pentru cine?) necesită soluţionarea lor:
a. în totalitatea economiilor, indiferent de organizarea lor economică şi politică.
6. Alegerea economică este determinată de soluţionarea problemei:
a. resurse limitate – nevoi nelimitate;
7. Curba posibilităţilor de producţie ilustrează:
a. cantitatea maximală de bunuri care pot fi produse cu resursele economice disponibile.
8. Curba posibilităţilor de producţie reprezintă diferite combinaţii de bunuri în cazul:
a. utilizării depline a tuturor resurselor economice in cadrul tehnologiilor existente ;
9. Pe curba posibilităţilor de producţie, pentru a spori producţia unui bun, producţia celuilalt bun
trebuie:
a. redusă;
10. Costul alternativ este costul determinat de:
a. cheltuielile pentru obţinerea sau producerea celei mai bune variante la care trebuie să renunţăm pentru a obţine
sau produce bunul dat.
11. Costul de oportunitate al unui centru comercial construit recent include:
a. valoarea bunurilor a căror producere a fost sacrificată pentru a construi centrul comercial;
b. ? costurile aferente remunerării personalului angajat;
c. impozitele care vor fi achitate din veniturile viitoare ale centrului comercial;
d. costurile aferente amenajării teritoriului adiacent.
12. Cererea solvabilă pentru un bun presupune:
a. dorinţa cumpărătorului urmată de posibilitatea de a cumpăra bunul dat;
13. Cererea pentru un bun nu este influenţată de:
a. preţurile la resursele economice;
14. Legea generală a cererii exprimă:
a. dependenţa inversă dintre preţ şi cantitatea cerută;
15. Cererea bunului A, care se referă la categoria bunurilor normale, va creşte, dacă:
a. vor creşte veniturile consumatorilor;
16. Curba cererii unui bun s-a deplasat la dreapta. O astfel de modificare poate fi cauzată de:
lOMoARcPSD|4051116
a. reducerea preţurilor la bunurile complementare pentru bunul dat;

17. Care din factorii de mai jos vor modifica oferta unui bun?
a. toate variantele de răspuns sunt corecte.
18. Legea generală a ofertei determină că:
a. producătorii vor produce mai mult dacă preţurile vor creşte, ceteris paribus.
19. Care din următorii factori nu influenţează oferta individuală ?
a. numărul vânzătorilor pe piaţă;
20. Apariţia unor firme noi în ramura rentabilă se va reflecta, grafic, în:
a. deplasarea curbei ofertei la dreapta;
21. Cererea şi oferta pot fi utilizate pentru explicarea funcţiei coordonatoare a preţurilor:
a. pe orice tip de piaţă.
22. Piaţa unui bun se află în echilibru dacă:
a. cererea este egală cu oferta;
23. Pe piaţa concurenţială, preţul de echilibru:
a. este preţul la care consumatorii cumpără toate bunurile pe care producătorii doresc să le vândă la acest pret .
24. Dacă cererea şi oferta pe piaţa unui bun se majorează în aceeaşi proporţie:
a. preţul de echilibru va rămâne nemodificat, iar cantitatea de echilibru va creşte;
25. Creşterea simultană a preţului şi cantităţii pe piaţa congelatoarelor este cauzată de:
a. creşterea cererii la congelatoare, oferta lor rămânând nemodificata.
26. Cererea unui bun este elastică dupa pret când:
a. în urma reducerii preţului bunului venitul de la realizarea lui creşte considerabil;
27. Dacă preţul este fixat la un nivel mai mare decât preţul de echilibru, piaţa bunului respectiv se va
caracteriza prin:
a. excedent de bunuri;
28. Dacă preţul este fixat la un nivel mai mic decât preţul de echilibru, piaţa bunului respectiv se va
caracteriza prin:
a. deficit de bunuri;
29. Coeficientul elasticităţii cererii în funcţie de preţ fiind egal cu -2, semnifică următoarele:
a. dacă preţul bunului va creşte cu 1%, volumul cererii se va reduce cu 2%.
30. Dependenţa cererii dintr-un bun de venitul cumpărătorilor este descrisă prin funcţia Qd = 3 x I. Care
este coeficientul elasticităţii cererii după venit?
a. 3;(9-6/3-2)
31. Elasticitatea după preţ a cererii dintr-un bun se află într-o dependenţă invers proporţională fată de:
a. utilitatea bunului pentru consumatori;
32. Producătorii de produse agricole au majorat volumul vânzărilor, dar ca urmare veniturile lor s-au
redus. O astfel de situaţie poate fi explicată prin:
a. oferta perfect elastică a produselor agricole;
b. cererea relativ inelastică la produsele agricole;
c. cererea relativ elastică la produsele agricole;
d. intermediarii care activează pe piaţă şi prejudiciază interesele agricultorilor.
33. Dacă reducerea preţului cu 5% provoacă reducerea ofertei cu 8%, oferta va fi:
a. elastică;
b. inelastică;
c. perfect elastică;
d. perfect inelastică.
34. Dacă coeficientul elasticităţii cererii încrucişate a bunul X faţă de preţul bunului Y este negativ:
a. bunul X este complimentar bunului Y;
35. Teoria comportamentului consumatorului presupune că orice consumator tinde să maximizeze:
a. utilitatea totală din consumul bunurilor;
36. Utilitătea totala atinge maximul când:
b. utilitatea marginală devine zero;
37. Conform legii utilităţii marginale descrescânde:
a. fiecare unitate suplimentară consumată dintr-un bun prezintă pentru consumator o utilitate mai mică;
38. Care din şirurile de valori ale utilităţii totale ilustrează legea utilităţii marginale descrescânde?
a. 100, 200, 280, 340, 380;
39. Echilibrul consumatorului semnifică:
a. egalitatea veniturilor şi a cheltuielilor consumatorului;

lOMoARcPSD|4051116
40. Merele şi perele se vând pe piaţă la acelaşi preţ. Consumând un măr consumatorul obţine o utilitate
suplimentară mai mare decât în cazul când consumă o pară. Cum va proceda consumatorul pentru a
maximiza utilitatea de care beneficiază?
a. va consuma mai multe mere;
41. Curba de indiferenţă semnifică:
a. utilitate egală din consumul combinaţiilor de bunuri;
42. Curbele de indiferenţă a unui consumator rational :
a. plasate mai departe de originea axelor de coordonate sunt preferabile ;
43. Rata marginală de substituţie a bunului A cu bunul B semnifică:
a. la câte unităţi din bunul B consumatorul este gata să renunţe în schimbul obţinerii unei unităţi suplimentare din
bunul A, utilitatea totală rămânând constantă;
44. Rata marginală de substituire a două bunuri este egală cu 5, indiferent de cantităţile consumate ale
acestora. În acest caz se poate afirma că:
a. bunurile sunt strict complementare;
b. ? curba de indiferenţă este convexă faţă de originea sistemului de coordonate;
45. Un consumator consideră echivalente pentru el 8 ziare şi 3 reviste, sau 6 ziare şi 4 reviste. Care este, în
acest caz, rata marginală de substituţie a ziarelor prin reviste?
a. 2;(8-6/4-3)
46. Linia bugetară semnifică:
a. cantitatea maximală de bunuri posibilă a fi cumpărată cu venitul disponibil.
47. Venitul consumatorului este de 8 u.m. Preţul bunului A alcătuieşte 1 u.m., preţul bunului B – 0,5 u.m..
Care din combinaţiile de bunuri se va plasa pe linia bugetară ?
a. 5A, 6B.(5*1+6*0.5)
48. Înclinaţia liniei bugetare a consumatorului este determinată de:
a. raportul dintre preţurile bunurilor pe care consumatorul le poate cumpăra.
49. Preţul bunului X este egal cu 50 u.m., preţul bunului Y – 25 u.m. Care este cantitatea bunului Y pe
care consumatorul raţional o poate cumpăra dacă va renunţa la o unitate a bunului X ?
a. 2;
50. Majorarea venitului consumatorului grafic se manifestă prin:
a. deplasarea paralelă a liniei bugetare la dreapta;
51. În cazul când bugetul consumatorului şi preţurile la bunurile X şi Y se dublează, linia bugetului:
a. rămâne neschimbată;
52. Corelaţia dintre cantităţile utilizate ale factorilor de producţie şi volumul producţiei obţinute se
exprimă prin:
a. funcţia de producţie;
b. curba ofertei pe piaţa respectivă;
c. curba costului total suportat de firmă;
d. curba posibilităţilor de producţie.
53. Funcţia de producţie semnifică:
a. cantitatea maximală de bun care poate fi obţinută utilizând diferite combinaţii de factori de producţie;
54. Care din enunţurile de mai jos exprimă productivitatea marginală a unui factor de producţie?
a. creşterea volumului producţiei cauzată de creşterea cantităţii utilizate a factorului variabil cu o unitate.
55. Legea randamentelor neproporţionale postulează:
a. pe măsura creşterii factorului variabil productivitatea lui, iniţial, creşte, după care scade în condiţiile
caracterului neschimbat al celorlalţi factori de producţie;
56. Legea randamentelor neproporţionale acţionează:
a. pe termen scurt;
57. Care din următoarele afirmaţii referitoare la produsul total (Q), mediu (AP) şi marginal (MP) al
factorului de producţie variabil este incorectă?
a. Q are valoare maximă atunci când MP=0;
58. Izocuantele ilustrează:
a. volumul dat de producţie care poate fi obţinut prin combinarea diferitor cantităţi ale factorilor de producţie;
59. Care din relaţiile de mai jos exprimă rata marginală de substituţie tehnologică a factorilor de
producţie (MRTSLK) ?
a. produsul marginal al factorului substituit raportat la produsul marginal al factorului care substituie (MPL /
MPK);
60. Dreapta izocost semnifică:
a. multitudinea combinaţiilor de preţuri ai factorilor de producţie;
lOMoARcPSD|4051116
b. combinaţiile factorilor de producţie accesibili producătorului în funcţie de preţ (mijloace băneşti

disponibile);
c. combinaţiile factorilor de producţie utilizaţi la producerea unui bun;
d. combinaţiile factorilor de producţie utilizaţi la producerea a două sau mai multe bunuri.
61. Echilibrul producătorului este atins în punctul:
a. de tangenţă a uneia din izocuante cu dreapta izocost;
62. În cazul randamentului de scară descrescător, dublarea producţiei este asigurata prin :
a. creşterea într-o proporţie mai mare a cantităţii factorilor de producţie utilizaţi;
63. Costul contabil include:
a. cheltuielile explicite;
64. Costul economic include:
a. cheltuielile explicite şi implicite, inclusiv profitul normal;
65. Care din afirmaţii este corectă ?
a. profitul economic = profitul contabil – costurile implicite;
66. Conform modelului clasic (neoclasic) scopul activităţii antreprenoriale este maximizarea
a. profitului economic;
67. Costurile fixe sunt acelea care:
a. nu se modifică la modificarea cantităţii produse.
68. Costurile variabile sunt acelea care:

a. se modifică în acelaşi sens cu cantitatea de producţie;
69. Costurile medii sunt:
a. cheltuielile pe o unitate de produs;
70. Care din enunţurile de mai jos definesc costul marginal?
a. sporul de cheltuieli necesare pentru creşterea producţiei cu o unitate;
71. Care din următoarele relaţii poate fi aplicată pentru determinarea costului marginal al producţiei ?
a. ∆VC : ∆Q;
72. Costul total mediu este minim, când:
a. MC = AC;
73. Pe termen lung:
a. toate costurile sunt variabile;
b. toate costurile sunt fixe;
c. costurile variabile cresc mai rapid decât cele fixe;
d. acţionează legea randamentelor neproporţionale.
74. Care din următoarele relaţii poate fi aplicată pentru determinarea venitului marginal al firmei?
a. ∆ ( P x Q ) : ∆Q.
75. Pe piaţa cu concurenţă perfectă producătorii au capacitatea de a determina în mod suveran:
a. cantitatea produsă şi oferită;
76. Dacă una din firmele care activează pe piaţa cu concurenţă perfectă va majora oferta proprie:
a. oferta globală pe piaţa respectivă va creşte;
77. Dacă MR > MC, firma maximizatoare de profit din cadrul pieţei cu concurenţă perfectă:
a. va reduce cantitatea de producţie;
78. Volumul optimal de producţie al unei firme perfect concurențiale
a. MR = MC = P;
79. Pe termen scurt firma concurentă maximizatoare de profit îşi va întrerupe activitatea dacă:
a. P < ATCmin;
b. P < AVCmin;
c. P < MC;
d. TR < TC.
80. Pe termen lung firma ce activeaza în concurența perfectă obţine:
a. profit economic;
b. profit normal;
c. pierderi din activitate;
d. subvenţii de la stat.
81. . Care din pieţele enumerate posedă caracteristici mai apropiate de concurența perfectă ?
a. hârtiilor de valoare;
82. Modelul monopolului pur presupune că:
a. panta curbei cererii la producţia firmei este negativă.
lOMoARcPSD|4051116
83. Spre deosebire de firma în concurenta perfectă, firma-monopolist:

a. la un nivel dat al cererii, poate alege combinaţia „preţ – cantitate de producţie” care îi va asigura profit
maximal;
84. În condiţiile monopolului:
a. veniturile marginale sunt mai mici decât preţul;
85. Firma-monopolist reduce preţul pentru a majora volumul vânzărilor. Care din următoarele afirmaţii
referitoare la veniturile firmei este justă?
a. venitul total creşte până la o limită, după care se reduce;
86. Discriminarea prin preţ presupune:
a. aplicarea diferitor preţuri la acelaşi produs pentru diferiţi cumpărători;
87. Dacă pe piaţă interacţionează un singur producător cu un singur consumator, asemenea situaţie se
numeşte:
a. monopol bilateral;
88. Pieţele cu concurenţă perfectă şi monopolistică posedă următoarea caracteristică comună:
a. număr mare de producători.
89. Concurenţa monopolistică se caracterizează prin:
a. producerea bunurilor diferenţiate;
90. Concurenţa monopolistică apare pe pieţele bunurilor, unde elasticitatea cererii după preţ:
a. este perfect inelastică.
91. Echilibrul pe termen lung pe piaţa cu concurenţă monopolistică presupune că:
a. preţul coincide cu valoarea minimă a costului mediu pe termen lung;
92. Oligopolul reprezintă tipul de structură de piaţă, caracterizat prin:
a. interdependenţa acţiunilor firmelor concurente;
93. Stabilind preţul care ar servi drept barieră de patrundere pe piaţă a firmelor noi, firmele oligopoliste
vor reieşi din:
a. necesitatea maximizării profitului propriu;
94. Care din condiţii este necesară pentru crearea cartelului ?
a. producătorii semnează acord privind nivelul preţurilor şi cantitatea produselor;
95. Cartelul maximizează profitul impunând un preţ egal cu:
a. preţul de monopol;
96. Oligopson reprezintă structura de piaţă caracterizată prin:
a. număr mic de mari cumpărători.
97. Care din pieţele enumerate corespund mai bine condiţiilor oligopolului ?
a. autovehiculelor
TESTE –GRILĂ (MACRO)

1. Spre deosebire de microeconomie, macroeconomia:
c. utilizează în special noţiuni de agregare;
2. Produsul Intern Brut constituie:
a. valoarea bunurilor şi serviciilor finite produse într-o economie timp de 1 an;
3. Care din următoarele nu se include în P.I.B ?
c. lucrările domestice îndeplinite de stăpâna gospodăriei;
4. Transferurile:
b. nu sunt incluse în PIB, deoarece nu reprezintă contravaloarea unor bunuri sau servicii
5. Care din componentele de mai jos nu se includ în PIB calculat după metoda cheltuielilor?
e. salariile lucrătorilor.
6. P.I.B va creşte, ceteris paribus, dacă:
a. vor creşte importurile;
b. se vor reduce exporturile;
c. vor creşte cheltuielile de consum;
d. se vor reduce cheltuielile cu caracter militar.
7. Care din afirmaţii denotă deosebirea dintre PIB nominal şi PIB real ?
b. PIB real este evaluat în preţurile unui an de referinţă, iar PIB nominal - în preţurile curente;
8. Dacă volumul produsului naţional rămâne constant, iar preţurile se dublează:
c. PIB real rămâne constant, iar PIB nominal se dublează;
9. Deflatorul reprezintă raportul dintre:
b. PIB nominal şi PIB real;
10. Dacă PIB nominal a crescut de la 27823,5 mii. MLD până la 32056,8 mii. MLD, iar deflatorul PIB a diminuat de la
114,5 până la 108,3 PIB real:
lOMoARcPSD|4051116
a. a crescut;
11. Dacă PIB nominal a crescut de la 500 mii. u.m. la 600 u.m., iar deflatorul PIB s-a majorat de Ia 125 la 150, PIB real:
c. va rămâne neschimbat;
12. P.I.B potenţial este definit prin:
b. valoarea producţiei finite în cazul utilizării depline a resurselor economice;
13. Venitul Naţional Brut reprezintă:
c. veniturile obţinute de agenţii naţionali în interiorul şi exteriorul ţării pe parcursul 1 an;
14. Evaluarea Produsului Intern Net poate fi efectuată în felul următor:
b. PIB minus amortizarea;
15. Evaluarea Venitului Naţional Net poate fi efectuată în felul următor:
a. VNB la preţul factorilor de producţie minus amortizarea;
16. Care din indicatorii de mai jos nu sunt incluse în Venitul Naţional ?
a. transferurile sociale;
17. Venitul Personal reprezintă:
b. venituri obţinute din activitate şi transferuri;
18. Venitul Personal Disponibil reprezintă:
a. venitul personal rămas după plătirea impozitelor directe şi a taxelor;
19. Indicele preţurilor de consum (IPC) măsoară:
d. dinamica preţurilor la bunurile de consum şi de producţie.
20. Caracterul ciclic al evoluţiei activităţii economice se manifestă în:
a. fluctuaţii periodice ale indicatorilor macroeconomici;
21. Faza relansării economice se caracterizează prin:
b. diminuarea colectărilor impozitare;
c. creşterea nivelului general al preţurilor;
22. Faza recesiunii economice se caracterizează prin creşterea:
c. ratei şomajului;
23. Încurajarea cheltuielilor de consum şi investiţionale, în condiţii de recesiune se realizează prin:
c. reducerea fiscalităţii;
24. Şomajul este rezultatul:
d. cataclismelor naturale.
25. Şomajul fricţional are loc în cazul când:
c. lucrătorii se disponibilizează pentru a căuta un loc de muncă mai favorabil;
26. Restructurările şi retehnologizările pot majora:
b. şomajul structural;
27. Cei care au pierdut locul de muncă în urma recesiunii economice se includ în categoria şomerilor:
b. ciclici;
28. Ocuparea deplină a forţei de muncă semnifică:
a. existenţa şomajului natural;
29. Rata reală a şomajului reprezintă:
d. raportul numărului şomerilor la populaţia activă.
30. Legea lui Okun reflectă dependenţa dintre:
d. modificarea PIB real şi modificarea nivelului şomajului.
31. Dacă Guvernul fixează un nivel al salariu minim ridicat, ce urmări va avea această decizie ?
c. cererea fortei de muncă se va reduce;
32. în perioada scurtă, creşterea preţurilor va antrena creşterea gradului de ocupare, dacă:
c. productivitatea muncii va creşte mai rapid decât salariile reale;
33. Care din măsurile de politică economică pot fi aplicate pentru reducerea şomajului structural ?
c. reconversia profesională a forţei de muncă;
34. In situaţia în care, într-o ţară, există un şomaj ciclic, guvernul poate adopta una din următoarele măsuri de politică
economică:
b. reducerea impozitelor şi majorarea cheltuielilor publice;
35. Inflaţia reprezintă o tendinţă de creştere a:
d. nivelului general al preţurilor.
36. Creşterea cererii agregate conduce la inflaţie, dacă:
c. economia se află pe curba posibilităţilor de producţie;
37. Când şomajul se află sub nivelul ratei naturale, iar inflaţia creşte, este o dovadă a:
c. stagflaţiei;
38. Dacă creşterea nivelului general al preţurilor este determinată de creşterea preţurilor la resursele energetice, este
cazul:
b. inflaţiei ofertei;
39. In corespundere cu efectul Fischer, un ritm mai înalt al inflaţiei determină creşterea:
b. ratei nominale ale dobânzii;
40. Dacă inflaţia anticipată creşte de la 4% la 8%, rata nominală a dobânzii:
lOMoARcPSD|4051116
d. va creşte cu 4%.
41. Rata inflaţiei se calculează ca:
b. diferenţa dintre indicele preţurilor şi 100;
42. Stagflaţia se caracterizează prin:
b. creşterea preţurilor şi reducerea volumului de producţie;
43. Stagflaţia este rezultatul:
b. inflaţiei ofertei;
c. hiperinflaţiei;
44. Care din următoarele afirmaţii referitor la procesul inflaţionist este falsă ?
c. afectează în mod negativ sectorul public, contribuind la creşterea datoriei publice;
45. Curba Phillips ilustrează:
b. dependenţa inversă dintre ritmul inflaţiei şi rata şomajului;
46. Inflaţia galopantă poate fi atenuată prin:
c. indexarea veniturilor;
47. Hiperinflaţia poate fi stopată prin:
d. toate răspunsurile sunt corecte.
48. Cererea agregată semnifică cheltuielile:
b. efective;
49. Curba cererii agregate exprimă:
d. raportul direct dintre nivelul preţurilor şi venitul national.
50. Panta curbei cererii agregate devine mai lentă când:
a. există o mai mare sensibilitate a cheltuielilor investiţionale la rata dobânzii;
51. Care din următorii factori va provoca, în perioadă lungă, deplasarea curbei cererii agregate spre dreapta ?
d. creşterea cheltuielilor publice.
52. In corespundere cu modelul keynesist, curba ofertei agregate:
c. este orizontală;
53. Dacă oferta agregată este perfect elastică, o creştere în cererea agregată va conduce la o creştere:
a. a volumului de producţie;
b. a nivelului şomajului;
c. a nivelului preţurilor;
d. nici un răspuns corect.
54. In modelul clasic, panta curba ofertei agregate:
d. este verticală.
55. Pe termen lung, mărimea ofertei agregate va fi determinată de:
b. cantitatea factorilor de producţie utilizaţi şi tehnologia aplicată;
56. Dacă oferta agregată este perfect inelastică, o creştere în cererea agregată va conduce la o creştere:
c. a nivelului preţurilor;
57. Oferta agregată se află în dependenţă directă cu nivelul preţului când:
a. există şomaj ciclic şi structural;
b. curba ofertei de forta de muncă se ajustează imediat la modificările ce apar în cererea de forta de muncă;
c. curba cererii de forta de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba ofertei de forta de muncă nu se ajustează
imediat la nivelul preţului;
d. curba ofertei de forta de muncă se ajustează imediat la nivelul preţului, dar curba cererii de forta de muncă nu se ajustează
imediat la nivelul preţului.
58. Curba ofertei agregate se va deplasa la stânga în cazul:
a. anticipării unei reduceri in rata inflaţiei;
b. creşterii ofertei de bani;
c. micşorarii parametrului funcţiei lui Okun;
d. micşorarii coeficientului ce caracterizează modificarea salariului în funcţie de nivelul şomajului.
59. Consumul este condiţionat de mărimea:
b. venitului disponibil;
60. înclinaţia marginală spre consum semnifică:
c. raportul dintre modificarea cheltuielilor de consum şi modificarea venitului disponibil cu o unitate;
61. In abordare keynesistă, la o creştere a venitului disponibil:
c. consumul va creşte într-o proporţie mai mică, iar economiile într-o proporţie mai mare în raport cu venitul
disponibil.
62. Consumul autonom este cel care:
d. nu depinde de venitul disponibil al consumatorilor.
63. Economiile semnifică:
c. venitul disponibil, neutilizat pentru consum într-o perioadă determinată de timp;
64. Economiile naţionale pot fi calculate ca diferenţă:
a. dintre venitul disponibil şi cheltuielile de consum;
b. dintre venitul global şi cheltuielile de consum;
lOMoARcPSD|4051116
c. dintre mărimea impozitelor şi a achiziţiilor publice;

d. dintre venitul global şi suma cheltuielilor de consum şi a achiziţiilor publice.
65. Consumul este reprezentat prin următoarea ecuaţie: C = 150 + 0,8 Y. Dacă Y creşte cu o unitate,
economiile:
a. vor creşte cu 0,8;
66. Guvernul majorează impozitele şi achiziţiile guvernamentale cu aceeaşi valoare : 120 mii. lei. Dacă înclinaţia
marginală spre consum este de 0,7, ce se va întâmpla cu economiile naţionale ?
a. se vor micşora cu 36 mii. lei;
b. se vor micşora cu 84 mii. lei;
c. se vor micşora cu 120 mii. lei;
d. se vor majora cu 36 mii. lei;
e. se vor majora cu 84 mii. lei;
f. se vor majora cu 120 mii. lei.
67. Sub aspect macroeconomic, investiţiile reprezintă:
b. cheltuielile legate de factorul capital;
68. Investiţiile brute sunt:
b. cheltuielile legate de înlocuirea capitalului uzat şi sporul de capital;
69. Investiţiile nete includ:
a. construcţia depozitului pentru producţia finită;
70. Dacă în economie nivelul producţiei depăşeşte cererea agregată:
b. dispare investiţia în stocuri;
71. Micşorarea ratei reale a dobânzii determină:
a. creşterea investiţiilor;
72. Care din următoarele este cel mai puţin probabil să stimuleze o creştere a investiţiilor ?
c. creşterea importurilor;
73. Cererea monetară reprezintă:
b. dorinţa de a deţine active financiare sub formă monetară;
d. nici unul din răspunsurile de mai sus.
74. In abordare keynesistă, în condiţiile creşterii veniturilor, cererea monetară:
a. creşte pe motive de tranzacţie şi precauţie;
75. Cererea de bani creşte când:
a. PIB-ul real creşte;
d. rata nominală a dobânzii scade.
76. Baza monetară reprezintă:
a. banii în numerar plus rezervele bancare;
77. Creşterea masei monetare în economie este rezultatul:
b. micşorării ratei rezervelor obligatorii;
78. Principalele instrumente ale politicii monetar-creditare sunt:
d. operaţiunile pe piaţa deschisă, rata rezervelor obligatorii şi rata dobanzii.
79. Oferta de bani va creşte, dacă:
b. BNM va reduce rata rezervelor obligatorii;
80. Dacă coeficientul de depozitare creşte, iar rata rezervelor şi baza monetară rămân nemodificate:
a. oferta de bani se reduce;
81. Majorarea ratei de refinanţare determină:
a. extinderea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
b. restrângerea capacităţilor de creditare ale băncilor comerciale;
c. creşterea multiplicatorului monetar;
d. reducerea multiplicatorului monetar.
82. Creşterea ratei de refinanţare contribuie Ia:
a. creşterea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni;
b. creşterea preţurilor la acţiuni şi micşorarea preţurilor la obligaţiuni;
c. micşorarea preţurilor la acţiuni şi obligaţiuni;
83. Vinderea de către banca centrală a HVS băncilor comerciale:
d. reduce rezervele băncilor comerciale pe care acestea le pot acorda în credit.
84. Măsură stimulativă a politicii monetar-creditare este:
b. procurarea de către banca centrală a obligaţiunilor pe piaţa deschisă;
85. Politica monetar-creditară restrictivă se realizează:
b. cu scopul reducerii nivelului inflaţiei;
86. Un student dispune de 1000 u.m. Dacă i-ar depune la bancă, peste 1 an ar primi 1120 u.m. Rata inflaţiei constituie
14% anual. Ce decizie va fi raţională ?
a. a cheltui mijloacele monetare disponibile pentru consum;
lOMoARcPSD|4051116
87. Panta curbei LM devine abruptă când:

b. politica monetară este ineficientă;
88. în punctul de intersecţie a curbelor IS - LM:
c. nivelul venitului şi al ratei dobanzii satisfac condiţia de echilibru pe piaţa bunurilor şi cea monetară;
89. Creşterea ofertei monetare va determina:
d. deplasarea curbei LM la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii.
90. Creşterea cheltuielilor publice va determina:
a. deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
b. deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c. deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
91. Majorarea impozitelor va determina:
a. deplasarea curbei IS la stânga şi reducerea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
b. deplasarea curbei IS la dreapta şi creşterea ratei dobânzii şi a nivelului venitului;
c. deplasarea curbei IS la dreapta, creşterea nivelului venitului, dar reducerea ratei dobânzii;
92. In perioada lungă de timp, o reducere a fiscalităţii generează:
a. creşterea nivelului preţurilor şi a venitului real;
93. O schimbare în cheltuielile publice:
c. deplasează curba cererii agregate;
94. Curba Laffer reflectă dependenţa dintre cota impozitării şi:
c. masa impozitelor colectate în buget;
95. Creşterea impozitelor are ca efect:
a. diminuarea veniturilor disponibile;
b. deplasarea curbei economiilor private la stânga;
c. creşterea ratei reale a dobânzii;
d. reducerea investiţiilor;
e. toate răspunsurile sunt corecte.
96. Dacă guvernul cheltuieşte mai puţin decât încasează:
d. toate răspunsurile sunt corecte.
97. Efect negativ al datoriei externe este:
c. transferarea unei părţi din venitul naţional peste hotarele ţării;
98. In stabilizatori automaţi se includ:
a. cheltuielile pentru ocrotirea mediului ambiant;
b. impozitele pe venit şi indemnizaţiile pentru şomaj;
c. taxele vamale şi accizele;
99. Politica fiscală stimulativă presupune:
c. majorarea achiziţiilor publice şi reducerea impozitelor;
100. Politica fiscală restrictivă presupune:
d. reducerea achiziţiilor publice şi majorarea impozitelor.
101. Politica fiscală stimulativă este orientată spre:
a. majorarea volumului de producţie şi a nivelului de ocupare a forţei de muncă:
b. reducerea ritmului inflaţiei;
c. stabilizarea ratei de schimb;
d. atingerea echilibrului bugetar.
102. Economia mică deschisă semnifică:
c. economia care nu poate influenţa deplasările internaţionale de capital şi rata dobânzii mondiale;
103. Care din cele de mai jos nu reprezintă rezultatul unei creşteri în exportul net:
a. deprecierea monedei naţionale;
b. stimularea activităţii principalilor parteneri comerciali;
c. deprecierea monedei străine;
d. partenerii comerciali străini ridică bariere tarifare.
104. În condiţiile ratelor de schimb flexibile:
a. în condiţiile creşterii ofertei monetare o sporire a ratei inflaţiei va avea un efect de
contracţie asupracererii agregate;
b. o expansiune monetară va eroda oferta reală de monedă ;
c. politica monetară este ineficientă;
d. toate răspunsurile corecte.
105. Aprecierea ratei de schimb contribuie Ia:
a. scumpirea relativă a bunurilor de import;
b. scumpirea relativă a bunurilor autohtone;
c. creşterea exportului net;
lOMoARcPSD|4051116
d. toate răspunsurile corecte.

106. Creşterea deficitului balanţei de plăţi:
b. reduce rezervele valutare ale băncii centrale;
107. Aprecierea ratei de schimb:
a. acţionează în sensul reducerii surplusului de cont curent;
b. ieftinirea relativă a bunurilor autohtone;
c. creşterea surplusului de cont curent;
d. generează un flux de capital către exterior.
e. corect a şi d
PROBLEME
1. Informaţia privind posibilităţile de producţie este prezentată în următorul tabel:

Bunuri Variante alternative
A B C D E
Cafetiere (mln.) 0 4 8 16 32
Costume 50 45 35 25 0
1. Reprezentaţi
grafic curba posibilităţilor de producţie. Ce semnifică punctele de pe această curbă?
R-ns: Punctele A, B, C, D reprezintă diferite variante de producţie a celor 2 bunuri ec-ce, pornindu-se de la
utilizarea unui anumit volum de resurse ec-ce disponibile (financiare, matriale, umane, etc.)
2. Indicaţipunctul M în interiorul curbei posibilităţilor de producţie şi punctul N în exteriorul ei. Ce

semnifică aceste puncte?
R-ns: Punctul M indica faptul că fermierul nu şi-a utilizat toate posibilităţile de producţie.
Punctul N corespunde unei canităţi de bunuri mai mari, este o variantă imposibilă pe TS, deoarece resursele
disponibile nu st suficiente pt a mări şi canittatea de produse de cafiterie şi costume, deaceea trebuie să se tindă
spre majorarea productivităţii.
3. Reprezentaţi curba posibilităţilor de producţie pentru cazul când tehnologia producerii cafetierelor a fost
perfecţionată, tehnologia costumelor rămânând fără schimbări.
R-ns: panta curbei posibilităţilor de producţie se va modifica ( dreapta AF)
4. Ce trebuie de făcut ca economia să atingă nivelul producţiei reprezentat de punctul N?
R-ns: trebuie sa-şi perfecţioneze tehnologiile pe viitor de producere a produselor de cofetărie şi a costumelor sau
sa-şi măreasca resursele disponibile pt fabricarea acestora.
2. Analizaţi informaţiile din tabel cu referinţă la bunurile care pot fi produse într-o gospodărie
ţărănească:
lOMoARcPSD|4051116
Grâne Carne
(kg, anual) (kg, anual)
1000 0
800 900
600 1200
400 1400
200 1450
0 1500
1. Trasaţi curba posibilităţilor de producţie a gospodăriei ţărăneşti.
2. Pot fi produse în cadrul aceste gospodării: a) 500 kg grâne şi 500 kg carne? b) 800 kg grâne şi 1200 kg?
Explicaţi.
R-ns: A) Pot fi fabricate 500 kg de grine şi 500 kg de carne, doeoarece sunt sufieciente resurse pentru fabricarea
acestora (punctul K e situat in interiorul curbei posibilităţilor de producţie)
B) nu – deoarece punctul M ce reflecta aceasta combinatie se afla in exteriorul curbei posibilitatii de productie.
3. Dacă stăpânul gospodăriei ţărăneşti decide să mărească producerea de carne de la 900 la 1200 kg
anual,care va fi costul alternativ al acestei realocări a resurselor?
R-ns: Acesta va trebui în schimb să reducă producerea de grîne de la 800 la 200 kg, adică ku 200 kg.
4. Dacă stăpânul gospodăriei ţărăneşti decide să mărească producerea de grâne de la 400 kg la 600 kg
anual, care va fi costul alternativ al acestei realocări a resurselor?
R-ns: Acesta va trebui să reducă prioducerea de carne cu 200 kg.
5. Dacă anual în cadrul gospodăriei se produc 400 kg grâne şi 1300 kg carne, resursele economice sunt
utilizate pe deplin? Argumentaţi răspunsul.
R-ns: Nu sunt utilizate pe deplin resursele ec-ce, deoarece combinaţia respectivă (punctul N e situat în interiorul
curbei posibilităţilor de producţie)
3. Analizaţi informaţiile din tabel cu referinţă la cantităţile cerute şi oferite de lapte (litri pe zi):
Preţul 1 l Cantitatea cerută Cantitatea oferită
(u.m.) (l) (l)
1,00 200 110
1,25 175 130
1,50 150 150
1,75 125 170
2,00 100 190
1. Daţi reprezentarea grafică a echilibrului de pe piaţă. Care sunt coordonatele punctului de

echilibru?

lOMoARcPSD|4051116
Coordonatele punctului de echilibru sunt (110, 1,5)

2. Cu ce situaţie se va confrunta piaţa laptelui la preţul de 1,75 u.m.? Care va fi mecanismul
restabilirii echilibrului pe piaţa dată?
R-ns: La preţul de 1,75 se va înregistra un excedent de ofertă, cererea va fi mai mare ca oferta (punctul F).
Mecanismul restabilirii echilibrului pe piaţă – reducerea preţului. ↓ cererea de lapte, piata este in excedent de lapte,
↓ pretului
3. O creştere a costurilor de producţie a laptelui reduce cantitatea oferită de lapte pentru toate
preţurile cu 45 litri pe zi. Care va fi noul echilibru pe piaţă şi cum se va stabili el? Daţi
reprezentarea grafică a solutiei problemei.
(u.m.) (l) (l)redusa cu 45 l
1,00 200 65 (110-45)
1,25 175 75 (130 – 45)
1,50 150 105 (150-45)
1,75 125 125 (170-45)
2,00 100 145 (190-45)
Curba ofertei se va deplasa spre stînga, iar noul echilibru se va stabuili în punctul cu coordonatele E1 (125; 1,75).
4. O campanie publicitară ridică popularitatea consumului de lapte, cantitatea cerută crescând
pentru toate preţurile cu 5 litri. În plus, o mai bună alimentaţie a bovinelor majorează cantitatea
oferită de lapte cu 50 litri la orice nivel al preţurilor. Care va fi noul echilibru de pe piaţă şi cum
poate fi el atins? Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.
(u.m.) majorata cu 5 l (l)majorata cu 50 l
(l)
1,00 205 (200+5) 160 (110+50)
1,25 180 (175+5) 180 (130 +50)
1,50 155 (150+5) 200 (150+50)
1,75 130 (125+5) 220 (170+50)
2,00 105 (100+5) 240 (190+50)

lOMoARcPSD|4051116
Noul preţ de echilibru se va stabili în punctul E (180; 1,25). Unde mărimea preţului este de 1,25 lei/l, iar cantitătea
oferită=canitatea ceruta=180 l.
Odata cu majorarea majorarea ofertei se micşorează şi preţul, din acesta beneficiind şi consumatorul.
4. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 300 – 1,5P, iar oferta acestuia – prin
funcţia Qs = 200 + 4P.
1. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru.
Qd=Qs; 300-1,5P=200+4P; 100=5,5P; P=18,18;
Q=300-1,5*18,18=272,73
2. Ce cantitate din acest bun vor solicita cumpărătorii, dacă el va fi oferit gratis?
P=0; Qd=300-1,5*0=300
3. La ce preţ al bunului cumpărătorii vor renunţa la procurarea acestuia?
Qd=0; 0=300-1,5P; 1,5P=300; P=200
5. Curba cererii pentru biletele la un meci de fotbal se prezintă astfel:
P Determinaţi funcţia care descrie cererea pentru

1.
biletele la meciul de fotbal.
Qd=a-bP; 0=5000-b*100 <=> b=50
Qd=5000-b*100 <=>
Qd=5000-50P
100 2. Câţi spectatori vor veni la stadion, dacă preţul
biletului va constitui 60 u.m.?
5000 Q Qd=5000-50*60=2000
6. Funcţia ofertei unui bun este liniară. La preţul 40 u.m. pe piaţă au fost oferite 50 unităţi din bun.
Creşterea preţului până la 90 u.m. a determinat vânzătorii să majoreze cantitatea oferită până la 300
unităţi.
1. Determinaţi funcţia ofertei.
Qs=a+bP
50=a+b*40 a=50-40b a=50-40b a= -150
300=a+b*90 300=50-40b+90b 250=50b b=5
Qs= -150+5P; Qs1= -150+5*40=50; Qs2= -150+5*90=300
2. Ce cantitate de bun va fi oferită pe piaţă dacă preţul acestuia va constitui 120 u.m.?
Qs= -150+5*120=450
7. Preţul minim la care un bun poate fi oferit pe piaţă de către vânzători constituie 600 u.m., iar preţul
maxim pe care cumpărătorii sunt dispuşi să-l plătească pentru acesta – 500 u.m.
1. Care este cantitatea de bun echilibrat de pe piaţa respectivă?
Nu exista un pret de echilibru, din acest motiv nu exista nici Q acceptata si de consumator si de producator.
2. Prezentaţi grafic cererea şi oferta pentru situaţia descrisă.

P

lOMoARcPSD|4051116
3. Cum perfecţionarea tehnologiei de fabricare va influenţa conjunctura de pe piaţa bunului?

Perfectionarea tehnologiei de fabricare va influenta pe viitor la ↓ consumatorilor de productie => la ↓
pretului => aparitia pretului de echilibru => aparitia Q de echilibru. Va contribui la ↑ calitatii bunului =>
competitivitate =>la acceptarea cumparatorului, a pretului de 600u.m. si, respectiv, la existenta Q de
echilibru.
8. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia Qd = 600 – 2P, iar oferta acesteia – prin funcţia Qs = 300 + 4P.
1. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru pe piaţa respectivă. Qd=Qs; 600-2P=300+4P;
300=6P; P=50; Q=600-2*50=500.
2. Calculaţi parametrii cantitativi ai situaţiei care se va crea pe piaţă, dacă „plafonul” preţului va fi
stabilit la nivelul de 10 u.m. Qd=600-2*10=580 (M); Qs=300+4*10=340 (N)
3. Daţi reprezentarea grafică a soluţiei problemei.
9. Cererea dintr-un bun X este descrisă prin funcţia Qd=3000–1,5P, iar oferta acestuia – prin funcţia Qs=3,5P –
600.
1. Determinaţi preţul şi cantitatea de echilibru al bunului X. Qd=Qs; 3000-1,5P=3,5P-600; 3600=5P;
P=720; Q=3000-1,5*720=1920.
2. Cum se va schimba preţul de echilibru după aplicarea unui impozit în mărime de 200 u.m. pe
fiecare unitate vândută plătit de vânzători ? 3000-1,5P=3,5(P-200)-600; 3000-1,5P=3,5P-700-600;
4300=5P; P=860.
3. Ce cantitate din bunul X va fi vândută pe piaţă la noul preţ? Q=3000-1,5*860=1710.
4. Care va fi mărimea încasărilor la buget? 1710*200=342000 lei
5. Cum va fi repartizată povara fiscală între cumpărător şi vânzător?
Povara fiscala= la cumparator, 1-0,7=0,3 la producator

10. Cererea dintr-un bun este descrisă prin funcţia: Qd = 450 – 2 P, iar oferta acestuia – prin funcţia Qs = 3 P –
300. Producătorii bunului beneficiază de o subvenţie în mărime de 100 u.m. pentru fiecare unitate vândută.
1. Determinaţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru până la acordarea subvenţiei.
Qd=450-2P; Qs=3P-300; Qd=Qs; 450-2P=3P-300; 450+300=3P+2P; 750=5P; P=150;
Qd=450-2*150=150; Qs=3*150-300=150; P=150; Q=150
2. Determinaţi preţul de echilibru şi cantitatea de echilibru după acordarea subvenţiei.
Qd=450-2P; Qs=3(P+100)-300; Qd=Qs; 450-2P=3(P+100)-300; 450=3P+2P; 450=5P; P=90;
lOMoARcPSD|4051116
Qd=450-2*90=270; Qs=3*(90+100)-300=270; P=90; Q=270

3. Ce sumă de bani trebuie să fie alocată din buget pentru acordarea subvenţiei?
270*100 lei=27000 lei
50 100 150 200 250 300 350
11. Pe piaţa bunului X sunt prezenţi 5 producători. Oferta individuală a fiecăruia fiind qs = 500 + 3P.
1. Determinaţi funcţia ofertei globale de pe piaţa bunului X. Qs=2500+15P
2. Daţi reprezentarea grafică a curbei ofertei individuale şi a celei de pe piaţa bunului X.

lOMoARcPSD|4051116
Fie P=5; Qs1=515; Qs2=2575

Fie P=10; Qs1=530; Qs2=2650
Fie P=15; Qs1=545; Qs2=2725
12. Funcţia ofertei pe piaţa băuturilor nealcoolice este Qs = 120 + 5P. Determinaţi:
1. Elasticitatea ofertei după preţ, preţul alcătuind 10 u.m. Qs=120+5*10; Qs=170; s=Q’(P)*(P/Qs);
Q’(P)=5; s=5*(10/170)=0,29
2. Tipul elasticităţii ofertei după preţ şi sensul lui economic. 0,29 < inelastica (% ∆ ofertei e/e < decit % ∆
pretului)
Cum se va modifica oferta firmei dacă preţul va creşte cu 10%? P=10*(10% / 100%)+10=11 Qs=120+5*11=175;
s=Q’(P)*(P/Qs)=5*(11/175)=0,31→elasticitatea creste;
13. Cererea la bunul X este reprezentată prin funcţia Qdx = 200 – 2Px + 5Py – 0,01I. Px = 25 u.m.; Py = 35 u.m.;
I - venitul consumatorului, alcătuieşte 20 000 u.m.. Determinaţi:
3. Coeficientul de elasticitate după preţ, după venit, elasticitatea încrucişată.
Qdx=200-2*25+5*35-0,01*20000=125
dupa pretul x: dx=Q’(Px)*(Px/Qdx)= -2*(25/125)= -2*0,2= -0,4;
dupa pretul y: dx=Q’(Py)*(Py/Qdx)= 5*(35/125)= 5*0,28= 1,4;
dupa venit: dx=Q’(I)*(I/Qdx)= -0,01*(20000/125)= -0,01*160= -1,6;
elasticitatea incrucisata: dx=Q’(Py)*(Py/Qdx)= 5*(35/125)= 5*0,28= 1,4;
4. Se referă bunul X la categoria bunurilor „normale” sau „inferioare”? Inferioare Epx<0
5. Bunul X este bun substituibil sau complementar pentru bunul Y? Substituibil Exy>0
14. În tabel sunt prezentate date cu privire la preţul şi cantitatea ceruta dintr-un bun:
Preţul u.m. Cantitatea Elasticitatea cererii după Veniturile
cererii un. preţ vânzătorilor u.m.
0 1000 0 0
20 900 0,052 =0.111 inelastica 18000
40 800 0,176 =0.25 inelastica 32000
60 700 0,333 =0.428 inelastica 42000
80 600 0,538 =0.666 inelastica 48000
100 500 0,818 =1.0 inel / unitar 50000
120 400 1,222 =1.5 elastica 48000
140 300 1,857 =2.333 elastica 42000
160 200 3,0 =4.0 elastica 32000
180 100 5,666 =9 elastica 18000
200 0 19,0=0 elastica/perfect inel 0
1. Calculaţi coeficienţii elasticităţii cererii după preţ şi prezentaţi rezultatele obţinute în tabel.
= -(Q1-Q0)/(P1-P0) * (P1+P0)/(Q1+Q0) sau = -(Q1-Q0)/(P1-P0) * P1/Q1
2. Determinaţi preţurile pentru care cererea este elastică, inelastică şi cu elasticitate unitară. in tabel
3. Calculaţi veniturile vânzătorilor si prezentaţi-le în tabel. in tabel
4. Analizaţi dinamica veniturilor în dependenţă de preţ. Veniturile cresc pina la limita pretului unitar
de 100 lei, cind elasticitatea cererii este este inelastica, dupa care veniturile incep sa scada.
15. Pe piaţa unui bun coeficientul elasticităţii cererii după preţ este egal cu -3. Cum se va modifica cantitatea
ceruta dacă preţul bunului va creşte cu 10%? =|∆Q%| / |∆P%| ; -3=|∆Q%| /10% ; |∆Q%| = -3*10%= -30%

lOMoARcPSD|4051116
16. Pentru un bun coeficientul elasticităţii cererii după preţ este egal cu -1,5. Cum se vor modifica veniturile
vânzătorilor dacă ei vor majora cantitatea oferită a bunului? =|∆Q%| / |∆P%|; -1,5= + / |∆P%|;
|∆P%|= + / -1,5= -… ↓P=↑Qs=↑Qd=↑Vt
17. Un întreprinzător a stabilit că pentru produsele pe care le oferă pe piaţă elasticitatea cererii după preţ este
egală cu -0,75. Cum va proceda el într-o astfel de situaţie pentru a-şi maximiza veniturile? Ed= -0,75 => ca
avem elasticitate inelastica. In acest caz pentru maximizarea Vt este nevoie de cresterea preturilor si
reducerea cantitatii, pina cind elasticitatea cererii in f-tie de pret va atinge nivelul de 1.
18. Completaţi tabelul pentru cererea reprezentată prin funcţia Qd = 20 – 2P.

P 10 9 8 7 6 5 4 3 2 1 0
Qd 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20
Incasari din vinzari 0 18 32 42 48 50 48 42 32 18 0
Determinaţi:
1. Coeficientul elasticităţii cererii într-un punct dat pentru valorile preţului : 2; 6; 5.
=b*(P/Q); =Q’(P)*P/Q; (2)= -2*2/16= -0,25; (6)= -2*6/8= -1,5; (5)= -2*5/10= -1.
2. Coeficientul elasticităţii cererii în arc pentru următoarele intervale a preţului: 2 şi 0; 6 şi 4; 9 şi 7.
= -(Q1-Q0)/(P1-P0) * (P1+P0)/(Q1+Q0)
(2;0)= -(16-20)/(2-0) * (2+0)/(16+20)=4/2 * 2/36=4/36=0,11
(6;4)= -(8-12)/(6-4) * (6+4)/(8+12)=4/2 * 10/20=20/20=1
(9;7)= -(2-6)/(9-7) * (9+7)/(2+6)=4/2 * 16/8=32/8=4
3. Încasările din vânzări.
4. Ce tip de elasticitate a cererii avem în punctul în care încasările din vânzări sunt maximale? E(5)=1 =>
elasticitate unitara
19. În baza datelor din tabel:

A B C
TU MU TU MU TU MU
1 16 16 20 20 15 15
2 26 10 32 12 25 10
3 31 5 39 7 33 8
4 33 2 42 3 38 5
5 33 0 43 1 40 2
6 31 -2 43 0 41 1
1. Calculaţi valorile utilităţii totale şi marginale care lipsesc.

MU=∆TU/∆X
∆TU=MU*∆X
2. Trasaţi curbele utilităţii totale şi marginale pentru bunurile A, B şi C.
3. Ce legitate economică şi care principiu de maximizare reflectă datele obţinute din calcule?
TU este maximal atunci cînd Mu=0 –legea utilităţii marginale descrescînde.

lOMoARcPSD|4051116
20. Un consumator procură 20 unităţi din bunul X şi 15 unităţi din bunul Y. Funcţia utilităţii are
forma: U = Qx x 6Qy .
1. Determinaţi utilitatea totală de care beneficiază consumatorul.
U=Qx*6Qy
Ut=20*6*15=1800
2. Calculaţi utilităţile marginale ale celor două bunuri
Um(X)=Ut/Qx=188/20=90
Um(Y)=Ut/Qz=1800/15=120
21. Este dată funcţia utilităţii TU = 130Q – 2,5Q2. Determinaţi punctul de saţietate în care utilitatea totală este
maximală.
22. Un consumator procură doar bunurile X şi Y. Datele privind utilităţile marginale ale acestora sunt
prezentate în tabel:
Cantitatea bunului Utilitatea marginală Utilitatea marginală
(unităţi) a bunului X a bunului Y Determinaţi, în baza
1 60 360
legii II a lui Gössen,
2 51 270
3 45 180 combinaţia optimă de
4 40 135 bunuri pentru
5 36 105 consumator, dacă
6 33 90 venitul acestuia
7 30 75 constituie 180 u.m., iar
8 27 60 preţurile bunurilor X şi
Y st, respectiv, 20 u.m. şi 30 u.m..
Legea II a lui Gossen: MUx/Px=MUy/Py

Venit consum=Qx*Px+Qy*Py
Cantitatea bunului Utilitatea marginală Utilitatea marginală Utilitatea marginală Utilitatea marginală
(unităţi) a bunului X a bunului X pe unit a bunului Y a bunului Y pe unit
de cost de cost
1 60 3 360 12
2 51 2,55 270 9
3 45 2,25 180 6
4 40 2 135 4,5
5 36 1,8 105 3,5
6 33 1,65 90 3
7 30 1,5 75 2,5
8 27 1,35 60 2
Deci din tabel rezultă ca combinaţia optima va constitui consumul 1 unit din bunul X şi 6 unit din bunul Y
(1*20+6*30=200 u.m)
23. Un consumator doreşte să achiziţioneze cu un venit de 3000 u.m. bunurile A şi B. Preţul fiecărui bun
este de 1000 u.m./bucata, iar utilitatea totală se prezintă conform tabelului:
Unităţi 0 1 2 3 4 5
TUA 0 20 30 35 37 37
TUB 0 10 15 18 18 15
Să se determine:
1. Utilitatea marginală a fiecărei unităţi.
Unit TUa MUa Mua/Pa TUb MUb Mub/Pb
0 2 0 0 0 0 0
1 20 20 0,02 10 10 0,01
2 30 10 0,01 15 5 0,005
3 35 5 0,005 18 3 0,003
4 37 2 0,002 18 0 0
5 37 0 0 15 -3 -0,003
lOMoARcPSD|4051116
2. Programul de consum în condiţiile restricţiei bugetare.

Combinaţia optimă va constitui consumul de 2 bunuri X şi 1 bunuri Y (2*1000+1*1000)
3. Utilitatea totală obţinută de la consumul combinatiei optimale de bunuri.
Ut=1000*1+2*1000=3000
4. Programul de consum în condiţiile în care preţul bunului A se dublează.
Pa=2000; Pb=1000
Unit TUa MUa Mua/Pa TUb MUb Mub/Pb
0 2 0 0 0 0 0
1 20 20 0,01 10 10 0,01
2 30 10 0,005 15 5 0,005
3 35 5 0,0025 18 3 0,003
4 37 2 0,001 18 0 0
5 37 0 0 15 -3 -0,003
Combinaţia optima: 1 bunX şi 1 bun Y.
5. Utilitatea totală de la consumul combinatiei optimale de bunuri în condiţiile când preţul bunului A se
dublează.
TU= 1*2000+1*1000=3000
24. Pentru consumator utilitatea marginală a untului este reprezentată de funcţia MUm= 40 – 5Qm , iar
utilitatea marginală a pâinii – de funcţia MUx= 20 – 3Qx . Preţul untului Pm= 5, preţul pâinii Px= 1. Venitul
disponibil pentru a cumpăra aceste bunuri este 20 u.m. Calculaţi cantităţile de unt si pâine consumate in
echilibru de către consumatorul dat.
Mum/Pm=Mux/Px
(40-5Qm)/5=(20-3Qx)/1;
40-5Qm=5(20-3Qx)
40-5Qm=100-15Qx
Totodata trebuie sa ne încadrăm în valoparea venitului disponibil, deci trebuie sa aiba lok relaţia:
Venit ddispon=Qx*Px+Qy*Py
20=Qm*5+Qx*1
20= 5Qm+Qx Qx=5
-60=5Qm-15Qx Qy=3
25. Calculaţi şi prezentaţi grafic linia bugetară şi modificările ei pentru următoarele condiţii:
1. Venitul = 200 u.m. Px = 50 u.m. Py = 50 u.m.
V=X*Px+Y*Py – ecuaţia liniei bugetului

Venit Px X* Py Y*
200 50 4 50 4
200 50 4 100 2
200 100 2 50 4
200 50 6 50 6
Formule de aflare a punctelor de intersecţie: X*=V/Px; Y*=V/Py
În cazul 2 are lok creşterea preţului bun Y, deci curba bugetului se va deplasa la stînga

lOMoARcPSD|4051116
În cazulm 3 creşte pretul bunului X şi panta liniei bugetare se modifica, fiind m mare ca panta celei iniţiale, curba
se deplaseazăî spre stînga
În cazul 4 se înregistrează o creştere a venitului disponibil deci curba se va deplasa paralel (faţă decazul1) spre
dreapta, panta ramînînd aceeaşi
26. Pentru procurarea îngheţatei şi vizionarea filmelor un student cheltuie săptămânal 40 u.m.
1. Reprezentaţi linia bugetară a studentului, dacă preţul unei îngheţate este 4 u.m., iar a unui bilet la film 10
u.m.
Punctele dfe intersecţie vor fi: X*=V/Px=40/4=10; Y*=V/Py=40/10=4

lOMoARcPSD|4051116
2. Cum reducerea cheltuielilor săptămânale până la 20 u.m. va influenţa linia bugetară a studentului?
Reprezentaţi grafic.
Aceasta reprezintă reducerea venit disponibil, se schimba punctele de intersecţie şi curba se va deplasa paralel spre
stînga, panta ramînînd aceeaşi
3. Care, în situaţia iniţială, este efectul majorării preţului unui bilet la film până la 20 u.m.? Reprezentaţi
grafic.
Aceasta va duce la modif punctelor de intersecţie cu Oy şi curba bugetară se va deplasa spre stînga, micşorîndu-se
panta acesteia
Y*1=V/Py1=20/20=1
27. Conform liniei bugetare reprezentate calculaţi:

1. Venitul consumatorului, dacă preţul bunului Y este 50
u.m.
X*=V/Px; Y*=V/Py
Y V=Y*×Py=30*50=1500
2. Preţul bunului X.
30 Px=V/X*=1500/50=30
50 X
28. Funcţia utilităţii este U = 4Qx x Qy . Venitul rezervat de către un consumator pentru procurarea celor două
bunuri constituie 240 u.m. În starea de echilibru consumatorul procură 20 unităţi din bunul X şi 30 unităţi din
bunul Y.
1. Determinaţi preţurile bunurilor X şi Y.
2. Calculaţi rata marginală de substituire a bunului X.
U=4*20*30=2400
Mux=4Qx=4*20=80
Muy=Qy=30*1=30
80/Px=30/Py=240
80/Px=240; Px=3
30/Py=240; Py=8
lOMoARcPSD|4051116
8/Px=3/Py: 3Px=8Py
29. Pentru un consumator funcţia utilităţii este U = 2Qx x 3Qy , iar linia bugetară este descrisă prin ecuaţia 15Qx +
30Qy = 1200. Determinaţi combinaţia de bunuri care maximizează utilitatea consumatorului.
U=2Qx*3Qy
2Qx/Px=3Qy/Py=1200 2Qx/15=3Qy/30 60Qx=45Qy
15Qx+30Qy=1200 15Qx+30Qy=1200 15Qx+30Qy=1200
4Qx =3Qy Qy=4Qx/3 Qy=4Qx/3

15Qx+30Qy=1200 15Qx+30*4Qx/3=1200 15Qx+40Qy=1200
4Qx =3Qy Qy=4Qx/3 Qy=4Qx/3

15Qx+30Qy=1200 15Qx+30*4Qx/3=1200 15Qx+40Qy=1200
Qy=4Qx/3 Qy=4Qx/3 Qy=4Qx/3

Qx+2Qy=80 Qx+2*4Qx/3=80 11Qx/3=80
Qy=4Qx/3 Qx=3Qy/4 Qx=3Qx/4

3Qy/4+2Qy=80 (8+3)Qy/4=80 11Qy/4=80 Qy=220
30. Analizaţi datele din tabel.

Numărul de Numărul de Produsul total Produsul mediu Produsul marginal
lucrători utilaje (TPL) al muncii al muncii
(L) (K) (APL)=3/1 (MPL)
1 3 100 100 100
2 3 220 110 120
3 3 450 150 230
4 3 640 160 190
5 3 780 156 140
6 3 720 120 -60
7 3 560 80 -160
1. Calculaţi indicatorii care lipsesc (produsul mediu al muncii şi produsul marginal al muncii).
2. Trasaţi curbele produsului total, produsului mediu şi produsului marginal.
3.
4. Ce legitate economică şi care principiu de maximizare reflectă datele obţinute prin calcule?
Legea randamentelor neproportionale. Produsul total este maxim cind produsul marginal=0
31. Completaţi tabelul
Numărul Produsul total Produsul mediu Produsul
lucrătorilor (TPL) (APL) marginal
(L) (MPL)
1 0 6 6
2 18 9 12
3 33 11 15
4 40 10 7
5 45 9 5
6 48 8 3
7 19 7 1
8 40 5 -9
1.Trasaţi curbele produsului total, produsului mediu şi produsului marginal.

12=x-6; x=12+6
lOMoARcPSD|4051116
2. Ce legitate economică şi care principiu de maximizare reflectă datele din tabel?

Legea randamentelor neproportionale. Produsul total este maxim cind produsul marginal=0
32. Pentru o firmă factorul-muncă este unicul factor variabil. Dependenţa cantităţii de producţie de numărul
persoanelor angajate se prezintă astfel:
Numărul muncitorilor 0 1 2 3 4 5 6
Cantitatea de producţie, 0 40 90 126 150 165 1740
unităţi 0 0 0 0 0
1. Care este produsul marginal al celui de al 6-lea muncitor?produsul marginal = 1740-1650=90

2. La angajarea cărui muncitor produsul marginal al muncii va începe să descrească?
La angajarea celui de al treilea muncitor (1=400; 2=500; 3=360)
3. Câţi muncitori trebuie angajaţi pentru ca produsul mediu al muncii să înregistreze valoare maximă?
400/1=400; 900/2=450; 1260/3=420; 1500/4=375. trebuie sa fie angajati doar 2 muncitori
33. În cadrul unei întreprinderi activează 50 de salariaţi.Lunar se produc 1000 unităţi. Angajând suplimentar 4
salariaţi, întreprinderea reuşeşte să obţină o producţie totală de 1200 unităţi. Care este productivitatea medie si
marginală a muncii în acest caz?
50...1000 productivitaatea medie:1000/50=20
54....1200 APL2=1200/54=22.22
Produsul marginal=1200-1000/54-50=50
34. Produsul marginal al muncii este 20 de unităţi, iar produsul marginal al capitalului – 30 unităţi. Preţul muncii
PL= 4 u.m., iar preţul capitalului PK = 3 u.m. Combinarea factorilor de producţie este optimală? Dacă nu, ce este
necesar de făcut pentru a ameliora situaţia?
20/4=30/3 nu este optimala combinarea factorilor de productie
5=10
MRTSLK=20/30=2-3
MRTSKl=30/20=3/2=1.5 cu atit mai putin capital este necesar pentru substituirea muncii
35. În tabel sunt prezentate date cu privire la producţia obţinuta din diferite combinaţii ale factorilor de producţie:
Cantitatea de muncă Cantitatea de capital (maşini-ore)
(oameni-ore) K1 = 10 K2 = 20 APL MPL K3 = 30 K4 = 40
10 400 600 60 6 700 760
20 600 1700 85 1.5 3000 4200
30 1100 3000 100 1.5 4200 5400
35 1200 3500 100 0 4700 5900
40 1300 3800 95 -1 5000 6300
50 1440 4200 84 -1.1 5400 6400
1. Utilizând datele din tabel reprezentaţi izocuanta pentru volumul de producţie de 4200 unităţi.
2. Calculaţi produsul total, mediu şi marginal, dacă, pe termen scurt, cantitatea de capital este 20 maşini-ore.
Reprezentaţi grafic curba produsului total, mediu şi marginal al muncii. APL=600/10=60; MPL=15/10=1.5
36. Managerul unei firme a stabilit că produsul marginal al factorului-muncă constituie 5 unităţi, iar al factorului-
capital – 10 unităţi. Calculaţi rata marginală de substituţie tehnologică.
1. a factorului-capital prin factorul-muncă;
MPL=5; MPK=10
MRTSKl= MPK/ MPL=10/5=2
2. a factorului-muncă prin factorul-capital.
MRTSLK= MPL/ MPK=5/10=0.5
37. Interacţiunea factorilor de producţie este descrisă prin funcţia de producţie Q = 30 K1/3 L1/2.
lOMoARcPSD|4051116
1. Calculaţi producţia totala şi produsul mediu al muncii în cazul în care cantitatea utilizată zilnic a factorului-
capital constituie 27 ore, iar a factorului-muncă 25 ore.
Qtotal=30* * =30* * =30*3*5=450
Produsul mediu al muncii=450/25=18
2. Să presupunem că cantitatea utilizată a factorului-capital creşte cu 10%, iar a factorului-muncă se reduce
cu 20%. Cum se va modifica producţia? 27+10%=29,7 ore; 25-20%=20 ore.
Q=30* * =30*3,0968 * 4,472=415,47 s-a redus.
38. Firma majorează consumul factorului-muncă de la 200 la 220 unităţi, iar a factorului-capital de la 200 la 300
unităţi. Ca urmare volumul producţiei creşte cu 30%. Care este efectul extinderii la scară a producţiei?
L creste cu 10% (220-200)/200*100%=10%
K creste cu 50% (300-200)/200*100%=50%
Productia creste cu 30%, randamente de scara constante
39. În anul 2007 firma a produs 2000 unităţi din bunul A, efectuând următoarele cheltuieli: materii prime – 50000
u.m., materiale auxiliare – 11000 u.m., amortizarea – 5000 u.m., salariu – 20000 u.m., din care 10% pentru
remunerarea lucrătorilor administrativi, alte cheltuieli (de arenda, iluminare, încălzire) – 5000 u.m. În anul
2008 firma a triplat volumul de producţie, costurile variabile fiind direct proporţionale cu volumul de
producţie. Determinaţi:
1. costurile totale medii în anul 2007;
AC(07)=TC/Q=(FC+VC)/Q=(50000+11000+5000+20000+5000)/2000=91000/2000=45,5
2. costurile totale medii în anul 2008. 20000-10%=18000
AC(08)=TC/Q=(FC+VC)/Q=(50000*3+11000*3+5000+18000*3+2000+5000)/6000=249000/6000=41,5
40. Datele cu privire la producţia şi costurile totale ale unei intreprinderi sunt prezentate în tabel:
Volumul producţiei Costurile totale Costurile medii Costurile marginale
(unitati.) (u.m.) (u.m.) (u.m.)
1 2 3=2/1 4=∆2/∆1
0 0 0 0
10 320 32 32
20 480 24 16
30 820 27,33 34
40 1400 35 58
50 2280 45,6 88
60 3520 58,67 124
1. Determinaţi costurile medii şi marginale pentru fiecare volum de producţie.
2. Reprezentaţi grafic curbele costurilor totale, medii şi marginale a producerii bunului.
3. Pentru ce cantitate de producţie costurile medii sunt minime? Costuri=24 la Q=20

4. Determinaţi producţia care reflectă randamente de scară crescătoare.
41. Costurile producerii unui bun sunt date in tabel :

Cantitatea Costurile totale Costurile totale Costurile totale Costurile medii Costurile
produselor (u.m.) fixe variabile (u.m.) marginale
(unitati) (u.m.) (u.m.) (u.m.)
1 2 3=100 4=2-3 5=2/1 6=∆2/∆1
0 100 100 0 0 0
5 180 100 80 36 16
10 220 100 110 22 8
15 300 100 200 20 16
20 400 100 300 20 20
25 550 100 450 22 30
lOMoARcPSD|4051116
1. Calculaţi costurile( totale) fixe, (totale) variabile, medii şi marginale.

2. Ce legităţi reflectă modificarea diferitor tipuri de costuri?
3. Dati reprezentarea grafică a costurilor din tabel.
42. Pentru o firmă costul total este descris prin funcţia TC = (5 + 2Q)3.
1. Deduceţi funcţiile costurilor totale, fixe, variabile, medii totale, medii fixe, medii variabile şi
marginale.
f(CT)=(5 + 2Q)3 f(CMT)= (5 + 2Q)3/Q
f(CF)= =125; f(CMV)=8 /Q=8
f(CV)=(2 =8 f(CMg) ?
2. Calculaţi aceste costuri pentru cazul când volumul producţiei constituie 50 unităţi.
f(CT)= (5 + 2Q)3=(5 + 2*50)3=1.157.625;
f(CF)= =125;
f(CV)=(2 =8 =8* =8*12500=1.000.000;
f(CMT)= (5 + 2Q)3/Q=1.157.625/50=23.152,5;
f(CMF)=125/Q=125/50=2,5;
f(CMV)=8 /Q=8 =8* =8*2500=20.000
f(CMg)=∆CT/∆Q ?
3. Determinaţi cantitatea de productie pentru care costul total este minim.
CT=CF+CV; 0=125+8 ; -125=8 ; = -125/8=15,625; Q= -2,5
0=(5+2Q)3=125+3*52*2Q+3*5*4Q2+8Q3=125+150Q+60Q2+8Q³
43. În cadrul unei firme activează trei muncitori, produsul mediu zilnic al cărora constituie 25 unităţi. Dacă
întreprinderea ar mai angaja un muncitor, produsul mediu al muncii s-ar majora până la 30 unităţi. Costul fix al
producţiei este 600 u.m., iar salariul zilnic al fiecărui muncitor – 60 u.m.
Determinaţi costul total, costul fix mediu, costul variabil mediu şi marginal pentru cazul când vor activa 4
muncitori.
Cost total, Produs Cost fix Cost mediu CMT CMg
CT total mediu, CMF variabil, CMV=
(CT-CF)/Q
Produsul 600+60*3 25*3=75 600:75=8 (780-600):75=2,4 780:75=10, 0
mediu =780 4
(3)=25
Produsul 600+60*4 30*4=120 600:120=5 (840-600):120=2 840:120=7 (840-780):
mediu =840 (120-75)= 1,33
(4)=30
CF=600
Salariu/zi/1m=60
44. Pentru o firmă dependenţa venitului total şi costului total de volumul producţiei fabricate este prezentată în
următorul tabel:
Cantitatea de producţie, 0 10 20 30 40 50
unităţi 1
Venitul total, u.m. 2 0 100 160 200 220 210
lOMoARcPSD|4051116
Costul total, u.m. 3 40 80 100 140 200 280

Costul mediu, u.m. 4 0 8 5 4,67 5 5,6
Profit, u.m. 5=2-3 0 20 60 60 20 -70
Ce cantitate de producţie va alege firma pentru a-şi maximiza profitul?
Va alege Q=30, deoarece aici obtine cel mai mare profit cu cel mai mic cost mediu de 4,66, fata de acelasi
profit, dar cu cost mediu de 5u.m.
45. Un întreprinzător cunoaşte că preţul unitar al bunurilor pe care le produce este de 100 u.m. Costurile fixe
constituie 60000 u.m., iar costurile variabile pe unitate de produs – 20 u.m.
Ce cantitate trebuie să producă şi să vândă acest întreprinzător pentru:
1. a obţine un profit total în mărime de 80000 u.m.;
P=V-C=100Q-(60000+20Q); 80000=100q-60000+20Q; 140000=80Q; Q=1750
2. a-şi recupera costurile suportate?
Profit=0;0=V-C=100Q-60000-20Q;60000=80Q; Q=75

lOMoARcPSD|4051116
46. Dependenţa dintre cantitatea produsa, încasările totale şi costurile totale ale firmei ce activeaza in
conditii de concurenta perfecta sunt prezentate în tabel:
Cantitatea de producţie, unităţi 1 0 10 20 30 40 50
Încasările totale, u.m. 2 0 100 160 200 220 210
Costurile totale, u.m. 3 40 80 100 140 200 280
Venit marginal, u.m. 4=∆2/∆1 0 10 6 4 2 -1
Cost marginal, u.m. 5=∆3/∆1 0 4 2 4 6 8
Determinaţi volumul de producţie care va asigura maximizarea profitului firmei.
P/u maximizarea profitului e nevoie ca Vmg=Cmg, ceea ce se obtine la producerea a 30 unitati.
47. Pe piaţa cu concurenţă perfectă activează 1000 firme. Pentru fiecare din ele dependenţa costului
marginal de volumul producţiei fabricate se prezintă astfel:
Cantitatea de producţie, un. 5 6 7
Costul marginal, u.m. 20 30 50
P=30 Inc=30 Cost=30 Oferta=6000

Cost marginal = Pret = Incasarea marginala
Care va fi oferta globala pe piaţa respectivă, dacă preţul va constitui 30 u.m.?
Incasarile 150 180 210
Vmg 30 30
Cmg = Vmg = 30
Oferta totala = 1000*6 = 6000unit
48. Pentru un agent economic dependenţa venitului total şi costului total de (volumul) producţia
fabricata se prezintă astfel:
unităţi
Venitul total, mii u.m. 0 100 190 270 340 400
Costul total, mii u.m. 50 110 185 260 350 450
Venit marginal 10 9 8 7 6
0 6 7.5 7.5 9 10
Aplicând analiza marginală, determinaţi:

1. Venitul marginal
2. Costul marginal
3. Producţia care maximizează profitul agentului economic.
1. Venit marginal = Incasari/ Q

2. Costul marginal = TC/ Q
3. nu exista
49. Firma activează în condiţiile concurenţei perfecte. Funcţia TC=40Q+Q2 defineşte costurilor totale.
Preţul unitar al bunurilor pe care le produce firma este 280 u.m. Ce cantitate de producţie
maximizeaza profitul firmei?
TC=40Q+Q2
Punit=280unit
pe termen lung
Punit=Costul total mediu=Cost marginal
280=TC/Q=40Q+Q2/Q=Q(40+Q)/Q=280
40+Q=280
Q=240
33

lOMoARcPSD|4051116
50. Firma se află în condiţii de concurenţă perfectă. Raportul dintre costurile totale şi cantitatea de
bunuri este prezentat în tabel.
un.
Costurile totale, u.m. 10 14 16 20 27 35
Să se determine:
1. cantitatea optimală de producţie, dacă bunurile se vând la preţul de 7 u.m.
2. La ce nivel al preţului firma îşi va înceta activitatea?
3. Care este pragul de rentabilitate a firmei ?
4. In perioada lungă firmele vor părăsi piaţa, vor dori să pătrundă pe piaţă ?
Incasarile 0 7 14 21 28 35
Costul marginal 0 4 2 4 7 8
Venit marginal 0 7 7 7 7 7
Costurile Costul 0 14 8 6.67 6.75 7
mediutotale, u.m.
Profit=0=Venit-Cost
0=5*Pret-35 la pretul de 7 lei
4bucati la cate 7 lei
51. Costurile totale ale unei firme ce activează in condiţii de concurenţă perfectă sunt reprezentate prin
funcţia TC=10Q3–80Q2+196Q+50.
1. Care trebuie să fie preţul ca firma să-şi continue activitatea în perioada scurtă de timp?
2. Care trebuie să fie preţul ca firma să-şi continue activitatea în perioada lungă de timp?
52. Datele privind producţia unei firme-monopolist sunt prezentate în tabel:

Preţul Cantitatea oferită Costul fix mediu Costul variabil mediu
(u.m.) (unităţi) (u.m.) (u.m.)
500 10 300 250
402 20 150 200
360 30 100 150
310 40 75 100
270 50 60 100
240 60 50 150
210 70 43 200
180 80 38 250
150 90 22 300
1. Ce cantitate de producţie va alege firma-monopolist pentru a-şi maximiza profitul?

2. Ce preţ va stabili monopolistul pentru a-şi maximiza profitul?
3. Calculaţi mărimea profitului de monopol.
53. În domeniul său de activitate firma este monopolist. Cererea globală din produsul ei poate fi
descrisă prin funcţia P = 140 – 5Q, iar costurile totale – prin funcţia TC = 80 + 20Q.
1. Ce volum al producţiei va alege şi ce preţ va stabili firma pentru a-şi maximiza profitul?
2. Care este venitul marginal al firmei în cazul când profitul total este maxim?
54. Unele informaţii cu privire la activitatea firmei sunt prezentate în tabel:

Q VC TC ATC MC P TR MR
0 150 200
1 110 175
2 320 300
3 366 135
4 250 480
5 445 105
6 360 90
34

lOMoARcPSD|4051116
1. Completaţi tabelul cu datele care lipsesc.

2. Firma activează pe piaţă cu concurenţă perfectă sau pe piaţă de monopol? Argumentaţi.
3. Determinaţi cantitatea de producţie şi preţul care maximizează profitul firmei.
4. Determinaţi mărimea profitului (pierderilor) firmei.
55.Situaţia unei firme este descrisă prin următoarele funcţii: TR = 1000Q + 10Q2; MC = 100 + 10Q.
Ce volum al producţiei va alege firma şi ce preţ va accepta, dacă:
1. ea activează în condiţiile concurenţei perfecte?
2. ea este monopolist în domeniul său de activitate?
56. Pe piaţa oligopolistă activează 5 firme care oferă produse omogene. Toate au aceeaşi pondere în
volumul total al vânzărilor pe piaţă şi stabilesc acelaşi preţ. Datele privind cererea, volumul producţiei
şi costul total pentru firma-tip sunt prezentate în următorul tabel:
Preţul Cererea firmei Producţia firmei Costul total
(u.m.) (unităţi) (unităţi) (u.m.)
100 50 50 4500
90 60 60 4700
80 70 70 5000
70 80 80 5500
60 90 90 6500
Ce preţ se va stabili şi ce cantitate de produse va fi oferită pe piaţă în situaţia în care fiecare firmă va fi
convinsă că, dacă ea reduce preţul:
1. concurenţii vor reacţiona la fel, deci vor stabili acelaşi preţ;
2. concurenţii nu vor reacţiona.
57. În ramură activează doi producători care produc bunuri omogene. Cererea la bun poate fi
reprezentată prin funcţia P = 206 – 3Q, unde Q = (Q 1 + Q2) - producţia totală a celor doi producători.
Costurile marginale sunt constante şi alcătuiesc 26 u.m pentru fiecare firma.
1. Determinaţi cantităţile oferite de către fiecare firmă, preţurile şi cantităţile ce se vor
stabili pe piaţă in cazul echilibrului tip Cournot (dublu satelism), Stackelberg
(asimetric), Bertrand (cooperant) , punctul lui Bowley (dublă dominaţie).
2. Reprezentaţi grafic soluţia problemei prin intermediul funcţiilor de reacţie şi a
echilibrului de pe piaţă.
58. Firma activează pe piaţa cu concurenţă monopolistică. Curba cererii individuale a firmei este
descrisă prin funcţia P = 200 – Q, iar dependenţa costului total de producţie – prin funcţia TC = 6Q +
100.
Ce preţ va stabili şi ce cantitate va oferi firma pe piaţă în perioada lungă? Dati
reprezentarea grafica a soluţiei problemei .
PROBLEME (MACRO)
1. În anul curent economia s-a caracterizat prin următorii parametri: impozitele nete 10 mil.u.m.,
cheltuielile de consum 30 mil.u.m., cheltuielile administraţiilor publice 12 mil.u.m., investiţiile
15 mil.u.m. şi exporturile nete 3 mil.u.m..
35

lOMoARcPSD|4051116
Determinaţi :
1. Cheltuielile globale;
2. Venitul global;
3. PIB.
2. Tabelul de mai jos cuprinde unele date din conturile naţionale ale unei ţări:
Indicatori Mlrd.u.m.
Salarii şi alte venituri din muncă 592
Cheltuieli de consum 601
Impozite indirecte 139
Dobânzi 48
Profituri corporative 148
Venituri în gospodăriile ţărăneşti şi întreprinderile 74
individuale
Amortizarea 156
Investiţii nete 227
Export net 59
Determinaţi:
1. Valoarea PIB;
2. Ce metodă de calcul poate fi utilizată: a fluxului de cheltuieli sau a fluxului de
venituri?
3. Evaluaţi cheltuielile guvernamentale?
3. În economia naţională a fost creat un PIB în valoare de 6000 u.m.. Cheltuielile de consum au
constituit 2800 u.m., cheltuielile guvernamentale 800 u.m., exportul net -80 u.m., exportul
260 u.m., amortizarea 170 u.m.
Determinaţi:
1. PIN;
2. Volumul importului;
3. Investiţiile nete;
4. Investiţiile brute.
4. În economie a fost creat un PNB în valoare de 5000 u.m.. Cheltuielile de consum au alcătuit
3000 u.m., cheltuielile guvernamentale 960 u.m., investiţiile brute 1000 u.m., investiţiile
nete 800 u.m..
Determinaţi:
1. PNN;
2. Exportul net;
3. Amortizarea;
5. Intr-o economie a fost creat un PIB în valoare de 9000 u.m.. Cheltuielile de consum au constituit
4600 u.m., cheltuielile guvernamentale 2100 u.m., exportul net 125 u.m., exportul 570 u.m.,
amortizarea 270 u.m.
Determinaţi:
1. Mărimea investiţiilor;
2. Volumul importului;
3. PIN.
6. O economie închisă se caracterizează prin următoarele date: cheltuielile de consum 1500 u.m.,
investiţii private brute 400 u.m., impozite colectate 400 u.m., cheltuieli publice 420 u.m., din
ele
80 u.m. fiind îndreptate la plătirea pensiilor şi burselor. Să se calculeze valoarea P.I.B.
36

lOMoARcPSD|4051116
7. Se cunosc următoarele date cu referinţă la menaje: salarii 1600 u.m.; plăţi de transfer 300 u.m.;
impozite directe 200 u.m.; cheltuieli de consum 1200 u.m. Să se calculeze mărimea
economiilor
menajelor.
8. Fie că o economie produce numai 4 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul fiecăruia
din ele pentru 2 perioade de timp:
Bunurile Anul „n-1” Anul „n”
Cantitatea Preţul Cantitatea Preţul
A 15 1 20 1
B 5 1 8 2
C 10 2 11 4
D 1 10 2 10
Determinaţi:
1. PIB nominal pentru ambele perioade;
2. PIB real pentru anul „n”;
3. Indicele de deflaţie .
9. Fie că o economie produce numai 3 bunuri. În tabel sunt prezentate cantitatea şi preţul
fiecăruia din ele pentru două perioade de timp:
Bunurile Anul 2008 Anul 2005
Preţul Cantitatea Preţul Cantitatea
A 10 10 15 8
B 27 6 24 7
C 655 3 425 5
Determinaţi:
1. Indicele Laspeyres;
2. Indicele Paasche;
3. Indicele Fischer.
10. Populaţia totală a unei ţări este de 15 mil. cetăţeni, din care 8 mil. sunt apţi de muncă.
Populaţia
ocupată reprezintă 6 mil. persoane. Din populaţia neocupată 3/4 caută un loc de muncă şi
sunt
dispuşi să se angajeze imediat.
Determinaţi:
1. Gradul de ocupare a forţei de muncă;
2. Rata şomajului real.
11. Următoarele date caracterizează situaţia de pe piaţa muncii (mii persoane):

2000 2007
Forţa de muncă 84889 95453
Angajaţi 80796 87524
Determinaţi:
1. Numărul şomerilor şi rata şomajului în 2000 şi 2007.
2. Cum poate fi explicată creşterea simultană a numărului celor angajaţi şi şomerilor?
3. Se poate de afirmat, că anul 2007 se caracterizează printr-o ocupare deplină a forţei de
muncă?
37

lOMoARcPSD|4051116
12. Iniţial numărul celor angajaţi constituia 90 mil. persoane, iar numărul şomerilor 10 mil.
persoane.
După o lună, din numărul celor angajaţi 0,5 mil. persoane au fost eliberate, iar un 1mil şomeri
înregistraţi au încetat să caute un loc de muncă.
Determinaţi:
1. Rata şomajului pentru condiţiile iniţiale;
2. Numărul celor angajaţi rămaşi peste 1lună;
3. Numărul şomerilor peste 1 lună;
4. Rata şomajului după schimbările intervenite pe piaţa muncii.
13. Într-o economie rata şomajului a evoluat în felul următor: 6,6 % în 2005, 5,3 % în 2006, 5,0
% în
2007 şi 4,8 % în 2008, PIB real în 2008 constituind 1479, 4 mil.u.m.
Determinaţi:
1. Devierea PIB real de la cel potenţial pentru fiecare an;
2. PIB potenţial pentru anul 2008.
14. În tabel sunt prezentate date referitoare la PIB efectiv şi potenţial. În 2006 economia activa
în
condiţiile ocupării depline, nivelul şomajului alcătuind 6%.
mlrd.u.m.
Anul PIB potenţial PIB efectiv
2006 3000
2007 3800
2008 4125
Determinaţi cu referinţă la datele pentru anul 2007:
Diferenţa absolută şi relativă dintre PIB efectiv şi potenţial;
Rata şomajului.
15. Nivelul şomajului natural a alcătuit, în anul curent , 6 % iar nivelul şomajului efectiv 10%.
Determinaţi:
1. Mărimea decalajului dintre PIB real şi cel potenţial, dacă coeficientul de sensibilitate a
PIB
faţă de şomajul ciclic este 2;
2. Dacă PIB real a constituit 600 mil.u.m., care vor fi pierderile provocate de şomajul ciclic?
16. În tabel sunt prezentate datele ce ţin de IPC în anii 2005 – 2007:
Anii IPC
2005 225
2006 274
2007 310
Determinaţi:
1. Rata inflaţiei pentru anul 2006;
2. Rata inflaţie pentru anul 2007;
3. Nivelul preţurilor în 2007 a crescut sau a scăzut?
4. Rata inflaţiei în 2007 a crescut sau a scăzut?
17. În baza datelor din tabel:
38

lOMoARcPSD|4051116
Anul IPC Rata Rata nominală a Rata reală

inflaţiei, % dobânzii, % a dobânzii, %
1 100
2 112 12
3 134 17
4 120 15
5 150 18
Determinaţi:
1. Rata inflaţiei pentru fiecare an (în baza IPC);

2. Care din situaţii se caracterizează prin inflaţie şi care – prin dezinflaţie;
3. Rata reală a dobânzii pentru anii indicaţi..
18. Economia se caracterizează prin următoarele date: rata efectivă a şomajului 3.6%, şomajul
natural
5,4%, rata inflaţiei anticipate 4%, coeficientul reacţiei inflaţiei la şomaj 0,5.
În baza ecuaţiei curbei lui Phillips, calculaţi rata reală al inflaţiei.
19. O economie este descrisă de curba lui Phillips: π 1 = π -1 – 0,7 (U-0,05).

Determinaţi:
1. Rata naturală a şomajului;
2. Cu cât va creşte rata şomajului dacă rata inflaţiei se va reduce cu 4 puncte?
3. Reprezentaţi grafic dependenţa dintre inflaţie şi şomaj în perioada scurtă şi lungă de
timp.
20. Consumul autonom alcătuieşte 100 u.m., venitul disponibil al menajelor constituie 700 u.m.,
iar
înclinaţia marginală spre consum 0,8.
Determinaţi:
1. Cheltuielile destinate consumului în baza funcţiei consumului.
2. Cum se vor modifica ele în cazul unor transferuri suplimentare din partea statului (cu 50 u.m.)?
21. Cheltuielile unei familii pentru procurarea bunurilor şi serviciilor necesare sunt descrise prin
funcţia C = 123+0,8(Y-T).
Determinaţi valoarea economiilor private dacă venitul disponibil este egal cu 1220 u.m.
22. Funcţia de consum este C = 100 + 0,8Y. Datele cu referinţă la venitul disponibil sunt date în
tabel:
Venitul Cheltuielile de Economiile Înclinaţia marginală
disponibil consum spre economii
600
800
1000
1200
1400
Determinaţi:
1. Cheltuielile de consum;
2. Economiile;
3. Înclinaţia marginală spre economii.
23. Într-o economie, funcţia consumului reprezintă C = 5 + 0,7Y. Investiţiile autonome alcătuiesc
I = 22 mil.u.m., iar valorile venitului disponibil sunt redate în tabel.
39

lOMoARcPSD|4051116
Yd mil.u.m. C I AD
80
90
100
Determinaţi:
1. Cheltuielile de consum;
2. Mărimea cererii agregate la diferit nivel al venitului disponibil;
3. Multiplicatorul investiţional.
24. Se cunosc următoarele date: С = 225 + 0,7(Y -Т); In=245 mil. lei; G=420 mil. lei, impozitele
=200
mil. lei. Calculaţi venitul naţional.
25. Economiştii anticipează că peste un an situaţia economică în ţară se va caracteriză prin

următorii
parametri: C = 10 + 0,8Y ; I = 60 mld. u.m.; G = 100 mld. u.m..
Să se calculeze PIN anticipat pentru anul viitor.
26. Economiştii presupun că dependenţa cheltuielilor de consum şi a investiţiilor de mărimea PIB

se
reflectă în următoarele ecuaţii (mlrd.u.m.) C = 8 + 0,5Y; I = 0,2Y. Conform prognozelor,
cheltuielile guvernamentale în anul viitor vor alcătui 50 mld. u.m., iar exportul net 5 mld.
u.m.
Determinaţi PIB prognozat pentru anul viitor.
27. Ecuaţia ce descrie curba cererii agregate în anul de bază este Y = 3 300 – 3P, iar în anul
curent
Y = 3 270 – 3P. PNB potenţial nu s-a modificat şi a rămas la nivelul 3 000 u.m.
Determinaţi:
1. PNB de echilibru în perioada scurtă;
2. Nivelul inflaţiei în perioada lungă;
3. Prezentaţi grafic situaţia dată.
29. Funcţia economiilor reprezentă S = 0,25Yd - 20. Volumul investiţiilor este egal cu 30 u.m.
Determinaţi:
1. Venitul naţional de echilibru;
2. Cu cât va fi egal venitul naţional dacă, aşteptând o micşorare a veniturilor, gospodăriile
vor
majora economiile cu 20 u.m.?
30. Într-o economie închisă funcţia de economisire este S = 0,3(Y–T)–300, bugetul de

stat este echilibrat, cheltuielile guvernamentale constituie 300 u.m., iar investiţiile 600 u.m.
Determinaţi:
1. Funcţia de consum;
2. Venitul de echilibru;
3. Venitul disponibil;
4. Noul venit de echilibru dacă investiţiile cresc cu 100 u.m.
31. Cunoaştem, că în economie venitul naţional de echilibru este mai mic cu 153 u.m. decât
venitul
naţional corespunzător ocupării depline. Consumul menajelor este С = 151,3+0,8(Y-T),
investiţiile
40

lOMoARcPSD|4051116
I= 0,05Y+85,4, achiziţiile guvernamentale sunt egale cu impozitele, rata de impozitare pe

venit este egală cu 0,25.
Determinaţi venitul naţional corespunzător ocupării depline.
32. Dacă în economie impozitele autonome alcătuiesc 50 mln.u.m., veniturile agregate 4000
mln.u.m., cota impozitară 15%, suma colectărilor impozitare va fi:
a. 400 mln.u.m.;
b. 550 mln.u.m.;
c. 607,5 mln.u.m.;
d. 650 mln.u.m..
33. Dacă achiziţiile publice cresc cu 100 mln.u.m., înclinaţia marginală spre consum este 0,75,
atunci PIB va creşte cu:
a. 75 mii u.m.;
b. 100 mii u.m.;
c. 175 mii u.m.;
d. 400 mii u.m.
34. Funcţia consumului este reprezentată de ecuaţia C=100 + 0,6 (Y-T).

Determinaţi:
1. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă impozitele se vor micşora cu un
1 mil. u.m.?
2. Cum se va modifica venitul de echilibru dacă cheltuielile guvernamentale vor
creşte cu 1 mil.u.m.?
35. În anul trecut PNB a constituit 1000 u.m., G = 100 u.m.. Majorând cheltuielile cu 60 u.m.
guvernul
a reuşit să mărească PNB cu 200 u.m., deficitul bugetului constituind 0. Determinaţi
înclinaţia
marginală spre consum?
36. Economia se află în stare de echilibru. Înclinaţia marginală spre consum alcătuieşte 0,8, iar
înclinaţia marginală spre import 0.
Cum se modifică PIB de echilibru, dacă statul majorează cheltuielile guvernamentale cu 2
mld.
u.m., în timp ce încasările impozitare rămân neschimbate?
37. Economia ţării se caracterizează prin următoarele: venitul efectiv Y = 3500 u.m.; înclinaţia
marginală spre consum 0,8; venitul de echilibru Y* = 3700 u.m..
1. Cum trebuie să se modifice cheltuielile guvernamentale (celelalte condiţii
rămânând constante) pentru ca economia să atingă starea de echilibru (Y* = 3700)?
2. Cum trebuie să se modifice încasările impozitare (celelalte condiţii
rămânând constante), pentru ca economia să atingă starea de echilibru?
38. Într-o economie, funcţia de consum este C = 500 + 0,75 (Y–T); investiţiile constituie 1500
u.m.;
cheltuielile publice 1000 u.m., bugetul de stat este echilibrat.
Determinaţi:
Venitul de echilibru;
2. Dacă venitul de echilibru devine egal cu 10000 u.m., cu cât ar
trebui să crească cheltuielile
publice, dacă acestea vor fi finanţate în totalitate din datoria publică.
41

lOMoARcPSD|4051116
39. Următoarele date caracterizează o economie: C = 1 000 + 0,9Yd; G = 600u.m.; I = 390u.m.;
T = 400 u.m.
Determinaţi:
1. PIB de echilibru;
2. Multiplicatorul cheltuielilor guvernamentale;
3. Influenţa asupra PIB a majorării cheltuielilor guvernamentale cu 1
mil. lei.
40. Sunt cunoscute următoarele date: С=0,8(Y -Т), volumul investiţiilor 184,5 u.m., achiziţiile
guvernamentale 307,5 u.m., taxa impozitelor pe venit 0,25. Piaţa bunurilor şi serviciilor se
afla
în echilibru, însă capacitatea de producţie permite majorarea venitului naţional de 1,2 ori.
Cum statul trebuie să schimbe valoarea achiziţiilor guvernamentale şi taxa impozitului pe
venit ca
să asigure utilizarea deplină a capacităţilor de producţie, utilizând metoda bugetului
echilibrat?
41. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 400 mlrd.u.m. Oferta monetară este de
510 mlrd.u.m.
Rata anuală a Cererea de monedă pe motiv Cererea monetară totală
dobânzii, % speculativ
14 30
13 50
12 70
11 90
10 110
9 130
8 150
Determinaţi:
1. Cererea monetară totală;
2. Rata dobânzii de echilibru;
3. Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară creşte până la 530
mlrd.u.m.;
4. Rata dobânzii de echilibru pentru condiţiile când oferta monetară se reduce până la 450
mlrd.u.m..
42. Cererea de monedă pe motiv tranzacţional alcătuieşte 10% din PIB nominal, oferta monetară este
de 350 mlrd.u.m., iar cererea pe motiv speculativ este reflectată în tabel:
r Ls
16 100
14 150
12 200
10 250
Determinaţi:
1. Rata dobânzii de echilibru pentru PIB nominal egal cu 2000 mlrd.u.m.;
2. Cum se va modifica rata dobânzii de echilibru dacă oferta monetară va creşte de la 350 la 400
mlrd.u.m.?
42

lOMoARcPSD|4051116
43. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele
financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:
a) cererea pentru bani ca avere scade;
b) impozitul pe venit creşte;
c) exportul ţării creşte.
Evenimentul Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se

este IS-LM este modifică modifică rata
influenţată influenţată venitul dobănzii
naţional
1 2 3 4 5
a
b
c
44. În economie s-a stabilit echilibrul simultan pe piaţa bunurilor şi serviciilor şi pe pieţele
financiare.
Completaţi tabelul indicând consecinţele apariţiei în economie a următoarelor evenimente:
a) reducerea înclinaţiei marginale spre economii;
b) viteza de rotaţie a banilor scade;
c) oferta de bani creşte.
Evenimentu Care piaţă Ce curbă in Cum se Cum se

l este IS-LM este modifică modifică
influenţată influenţată venitul rata
naţional dobânzii
1 2 3 4 5
a
b
c
45. Economia unei ţări este caracterizată prin următoarele date: exportul de bunuri : 19650 u.m.,
importul de bunuri : 21758 u.m., venituri obţinute din investiţiile efectuate în exterior: 3621 u.m.,
venituri plătite investitorilor străini : 1394 u.m., cheltuielile efectuate pentru turism în alte ţări :
1919 u.m., veniturile ţării din turism :1750 u.m., transferuri unilaterale în exterior : 2388 u.m.,
ieşirea de capital din ţară : 4174 u.m., intrarea de capital în ţară : 6612 u.m..
Determinaţi:
1. Soldul contului curent;
2. Soldul contului de capital şi financiar;
3. Soldul balanţei de plăţi.
46. Presupunem că funcţia exportului net este Nx = 50 – 0,1Y, iar curba respectivă o notăm cu Nx.
a) Cînd exportul net este zero (export = import) cît de mare este venitul?
b) Cînd exportul net autonom creşte cu 10 u.m., deoarece a crescut activitatea în străinătate, care
este funcţia exportului? Notaţi acestă curbă cu Nx'.
c) Cînd funcţia exportului este Nx = 60 – 0,1Y şi exportul net este zero, cît de mare este output-ul?
d) Dacă valoarea monedei naţionale creşte, făcînd ca importurile autonome să crescă cu 15 u.m, pe
cind exporturole autonome scad cu 5 u.m., care va fi funcţia exportului? (notaţi această curbă cu
Nx'').
43

lOMoARcPSD|4051116
e) Pentru funcţia Nx = 40 – 0,1Y, dacă exportul net este zero, care este nivelul output-ului
agregat?
f) Reprezentaţi grafic rezultatele obţinute în punctele a-e.
47.Dacă funcţia exportului net este Nx = 100 - 0,2Y, exportul net va fie gal cu zero pentru un venit
egal cu :
a) 300 u.m.
b) 400 u.m.
c) 500 u.m.
d) 600 u.m.
48. Folosiţi următoarele date pentru a elabora balanţa comerţului cu mărfuri, balanţa contului curent,
balanţa contului de capital şi balanţa de plăţi a unei ţări. Presupunem că nu există modificări în
rezervele de valori ale guvernului şi organismelor oficiale.
Indicatori Suma, u.m.

Exportul de mărfuri 19 650
Importul de mărfuri 21 758
Venitul din dobînzi încasate de locuitorii ţării 3 621
Venitul din dobînzi plătit străinilor 1 394
Cheltuieli pentru călătorii în străinătate ale cetăţenilor ţării 1 919
Cheltuieli pentru călătorii ale cetăţenilor străini în ţară 1 750
Transferurile unilaterale ale ţării 2 388
Fluxurile ieşirilor de capital din ţară 4 174
Fluxurile întrărilor de capital în ţară 6 612
49. Calculaţi în baza datelor din tabel soldul contului curent, soldul contului de capital şi soldul
balanţei de plăţi externe.
Indicatori Mln. u. m.
Export de bunuri şi servicii 145
Import de bunuri şi servicii 167
Venituri din exterior 20
Venituri către exterior 15
Transferuri externe nete 5
Import de capital 24
Export de capital 18
50. Situaţia într-o economie este descrisă prin următoarele date (mil. u.m.):
Funcţia de consum C = 47,5 + 0,85Yd,

Investiţiile I = 100-5i,
Achiziţii guvernamentale G = 100,
Taxele T = 100
Exportul net Nx =50 - 0,1Y
Masa monetară M = 100
Cererea de monedă L = 0,2Y – 10i,
Rada dobînzii i = 5% şi există o mobilitate a capitalului.
a) Determinaţi venitul de echilibru şi rata dobînzii de echilibru.
b) Este balanţa de plăţi echilibrată? Cît constituie soldul contului curent şi soldul contului de
capital la nivelul de echilibru al venitului?
44

lOMoARcPSD|4051116
c) Ce efect va avea o creştere de 10 u.m. în cheltuiala guvernamentalăasupra venitului de

echilibru? Dar asupra balanţei de plăţi?
51. Calculaţi pe baza datelor din tabel soldul contului curent.
Indicatori Mln. u. m.
Export de bunuri şi servicii 240,5
Import de bunuri şi servicii 120,5
Venituri din exterior 20
Venituri către exterior 15
Transferuri externe nete -5
52.. Figura de mai jos prezintă piata valutară intre două ţări Molodva şi SUA.:
a. explicaţi semnificaţia celor două curbe?

b. care este nivelul de echilibru al cursului de schimb în cazul unui sistem de cursuri flotante?
c. presupunem un regim de curs fix cu rata stabilita la nivelul OA. Ce masuri se asteapta din
partea Bancii Nationale? Care este situatia balantei de plati in acest caz?
d. nivelul cursului de schimb este stabilit la nivelul OF. Ce masuri se asteapta din
partea Bancii Nationale? Care este situatia balantei de plati in acest caz?
e. Ce masuri ar fi necesare daca Guvernul ar dori sa mentina pe termen lung nivelul OF al cursului?
rata deschimb$/leu
S
F-----------------G--------H
N------------------- E
A-------------B---------C
D
Cantitatea de lei
53. Presupunem ca pretul unei lire sterline este 2$ , iar pretul uneui EURO este 0,4 $.
a. Care ar trebui sa fie pretul lirei sterline exprimat in EURO ?
b. Daca piata ar plati 6 EURO pentru o lira sterlina , cum ar putea un englez
sa obtina profituri pe urma unei activitati de arbitraj ?
54. Presupunem ca cursul de schimb este 80 lei / $. Inflatia in Moldova este 5%, iar in SUA este
zero.Cat ar trebui sa fie cursul de schimb dupa un an, tinand cont de teoria paritatii puterii de
cumparare.
55. Fie următoarele date referitoare la două ţări A şi B, intr-o anumită perioadă de timp :
Perioada Curs de schimb Indicele preţurilor Indicele preţurilor Curs de schimb Curs de schimb
nominal în ţara A în ţara B real calculat în funcţie de
45

lOMoARcPSD|4051116
PPP
1. 1340 73.0 81.9
2. 1430 75.1 84.0
3. 1620 80.4 86.6
4. 1750 83.5 92.4
5. 1610 90.8 98.8
6. 1780 100.0 100.0
7. 1770 104.9 105.4
8. 1770 108.7 108.2
9. 1510 110.6 111.7
10. 1540 113.8 113.8
11. 1590 116.5 115.1
12. 1570 122.4 120.9
a. să se calculeze curs de schimb real in fiecare an din perioada respectiva.

b. sa se calculeze curs de schimbin functie de PPP.
56. În figura de mai jos este prezentat echilibrul intern şi extern al balanţei de plăţi.
a. descrieţi ce se întâmplă în cadranele 1,2,3,4.

b. În care cadran avem excedent al plăţilor şi în care deficit.
c. În care cadran avem inflaţie.
d. În care cadran avem subocupare.
Rata dobanzii interne

3 BP= 0
4
1 2
0 Y* venitul Y
57. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii:

C = 170 + 0,75Yd
I = 350 - 20r
G = 500
T = 0,2Y
Nx = 280
L = 0,6Y -10r
M/P=400
Calculaţi:
1. Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
2. Venitul disponibil, consumul, economiile personale, investiţiile
3. Veniturile din impozite şi soldul bugetar
46

lOMoARcPSD|4051116
4. Cererea de monedă
58. O economie este caracterizata prin urmatoarele ecuatii:

C=50 + 0,8 Yd
I = 200-10r
T = 0,25Y
G = 400
L = 0,4Y-8r
M=580
P=2
Determinaţi:
- Nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru
- Consumul şi economiile
- Soldul bugetar.
- Dacă G creşte cu 100 u.m cum se va modifica nivelul venitului şi rata dobânzii de echilibru.
47

Microeconomie Probleme Rezolvate

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Microeconomie Probleme Rezolvate

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

lOMoARcPSD|4051116

81618118 Microeconomie Probleme Rezolvate

Mathematical economics (University of Bath)

StuDocu is not sponsored or endorsed by any college or university

Definiţii de bază necesare a fi cunoscute

Definiţii de bază necesare a fi cunoscute( macro)

1. Totalitatea tranzacţiilor ce au loc pe pieţele produselor, ale factorilor de producţie şi pe piaţa

17. Proces de reducere a nivelului general preţurilor deflatie

Downloaded by Maria Cîrna? (cirnat_maria@mail.ru)

Afirmaţii adevărate sau false (micro)

31. Curba costului marginal este crescătoare la toate nivelurile producţiei. A

Afirmaţii adevărate sau false (macro)

1. În economie în ansamblu totalitatea veniturilor este egală cu totalitatea cheltuielilor.F

21. Curba ofertei agregate în modelul keynesist este orizontală.A

Downloaded by Maria Cîrna? (cirnat_maria@mail.ru)

1. Cea mai exactă definire a obiectului de studiu al microeconomiei este:

a. reducerea preţurilor la bunurile complementare pentru bunul dat;

Downloaded by Maria Cîrna? (cirnat_maria@mail.ru)

b. combinaţiile factorilor de producţie accesibili producătorului în funcţie de preţ (mijloace băneşti

68. Costurile variabile sunt acelea care:

83. Spre deosebire de firma în concurenta perfectă, firma-monopolist:

TESTE –GRILĂ (MACRO)

c. dintre mărimea impozitelor şi a achiziţiilor publice;

87. Panta curbei LM devine abruptă când:

d. toate răspunsurile corecte.

1. Informaţia privind posibilităţile de producţie este prezentată în următorul tabel:

2. Indicaţipunctul M în interiorul curbei posibilităţilor de producţie şi punctul N în exteriorul ei. Ce

1. Trasaţi curba posibilităţilor de producţie a gospodăriei ţărăneşti.

1. Daţi reprezentarea grafică a echilibrului de pe piaţă. Care sunt coordonatele punctului de

Downloaded by Maria Cîrna? (cirnat_maria@mail.ru)

Coordonatele punctului de echilibru sunt (110, 1,5)

Downloaded by Maria Cîrna? (cirnat_maria@mail.ru)

5. Curba cererii pentru biletele la un meci de fotbal se prezintă astfel:

P Determinaţi funcţia care descrie cererea pentru

2. Prezentaţi grafic cererea şi oferta pentru situaţia descrisă.

Downloaded by Maria Cîrna? (cirnat_maria@mail.ru)

3. Cum perfecţionarea tehnologiei de fabricare va influenţa conjunctura de pe piaţa bunului?

Povara fiscala= la cumparator, 1-0,7=0,3 la producator

Qd=450-2*90=270; Qs=3*(90+100)-300=270; P=90; Q=270

50 100 150 200 250 300 350

Downloaded by Maria Cîrna? (cirnat_maria@mail.ru)

Fie P=5; Qs1=515; Qs2=2575

Downloaded by Maria Cîrna? (cirnat_maria@mail.ru)

18. Completaţi tabelul pentru cererea reprezentată prin funcţia Qd = 20 – 2P.

19. În baza datelor din tabel:

1. Calculaţi valorile utilităţii totale şi marginale care lipsesc.

Downloaded by Maria Cîrna? (cirnat_maria@mail.ru)

Legea II a lui Gossen: MUx/Px=MUy/Py

2. Programul de consum în condiţiile restricţiei bugetare.

V=X*Px+Y*Py – ecuaţia liniei bugetului

Downloaded by Maria Cîrna? (cirnat_maria@mail.ru)

Downloaded by Maria Cîrna? (cirnat_maria@mail.ru)

27. Conform liniei bugetare reprezentate calculaţi:

4Qx =3Qy Qy=4Qx/3 Qy=4Qx/3

4Qx =3Qy Qy=4Qx/3 Qy=4Qx/3

Qy=4Qx/3 Qy=4Qx/3 Qy=4Qx/3

Qy=4Qx/3 Qx=3Qy/4 Qx=3Qx/4

30. Analizaţi datele din tabel.

1.Trasaţi curbele produsului total, produsului mediu şi produsului marginal.

2. Ce legitate economică şi care principiu de maximizare reflectă datele din tabel?

1. Care este produsul marginal al celui de al 6-lea muncitor?produsul marginal = 1740-1650=90

3. Pentru ce cantitate de producţie costurile medii sunt minime? Costuri=24 la Q=20

41. Costurile producerii unui bun sunt date in tabel :

Qd=450-290=270; Qs=3(90+100)-300=270; P=90; Q=270

V=XPx+YPy – ecuaţia liniei bugetului