ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

FACULTATEA DE RELAŢII ECONOMICE INTERNAŢIONALE

Piețe financiare internaționale

Curs opțional
 Timp:
• 11 săptămîni
• 30 ore prelegeri
• 30 ore seminare
• 60 ore lucru individual

• Evaluare finală – examen scris

• 4 puncte credite
 Obiectivele cursului:
• Înţelegerea de către studenţi a proceselor şi mecanismelor financiare la scară globală,
• Identificarea conţinutului şi importanţei pieţei financiare internaţionale,
• Evidenţierea principalelor caracteristici ale mediului financiar global,
• Aplicarea conceptelor relevante piețelor financiare și instituțiilor financiare, cum ar fi
fluxul de fonduri, nivelurile ratelor dobânzii, prețului, riscului, rentabilității pentru diverse
instrumente financiare.
• Înțelegerea mecanismului burselor de valori și modului în care se calculează valoarea
acțiunilor, obligațiunilor și valutelor.
• Analiza efectelor internaţionalizării pieţelor de capital,
• Analiza fluxurilor de capital internaţional, evoluţia acestor fluxuri, în contextul crizei
actuale.
 Cerințe și standarde de evaluare pe
parcursul studiului

Se efectuează pe parcursul cursului, prin intermediul: testelor de cunoştinţe şi

abilităţi, referatelor de seminar, etc.
Reușita curentă 20%
Evaluare formativă
sau de progres (curentă) Evaluarea I (Testul nr. 1) 15%
Evaluarea I (Testul nr. 2) 15%
Portofoliul disciplinei
Realizări de proiecte şi aplicații 10%
Activitatea individuală

40%
Evaluare finală Se face prin examen în formă scrisă și constă în realizarea unui test combinat
Structura cursului

Conceptul, structura și importanța pieței financiare internaționale

Intermedierea pe piețele financiare internaționale

Centre financiare internaționale

Structura piețelor financiare internaționale și a sistemului financiar internațional

(piețele de acțiuni, piețele de titluri cu venit fix; piețele valutare etc.)
Operațiuni pe piețele financiare internaționale (arbitraj, speculație și hedging)

Echilibrul pe piețele financiare internaționale. Condițiile internaționale de paritate

Integrarea piețelor financiare internaționale

Crizele financiare și contagiunea financiară

 Literatura recomandată
• ANGHELACHE G. - Piaţa de capital în context european, Editura Economică, Bucureşti, 2009.
• ANGHELACHE G. Piaţa de capital. Caracteristici, evoluţii, tranzacţii. Bucureşti: Editura Economica, 2004
• PĂUN, C. Finanțe internaționale. București: Universitatea Româno-Americană din București, 2010. 129 p. (PDF) Suportul de curs FI
Paun Cristian FR | Laura Zamfir - Academia.edu
• PAUN, C. Aspecte financiare şi monetare ale relaţiilor economice internaţionale, Editura Luceafărul, Bucureşti, 2003.
• PRISACARIU, M. Pieţe şi instrumente financiare. Iaşi: Editura Universităţii "Al. I. Cuza", 2008. 445 p.. ISBN978-973-703-391-8
• Hîncu R. Iordachi V., Munteanu N., Roşca M., Baxan T., Conencov O. Bazele funcţionării pieţei de capital. (manual), Chişinău:
Editura ASEM, 2012. – 340 p.
• ISBN 978-9975-75-634-1.
• SUHOVICI Ana (coordonator), Munteanu Nina, Roşca Marcelina. Bazele funcţionării pieţei de capital. Sinteze şi aplicaţii. Chişinău:
ASEM, 2010
• Global capital markets: Entering a new era, McKinsey Global Institute, 2009, Statele Unite ale Americii
• MADURA J. Financial Markets and Institutions. USA: Florida Atlantic University, South – Western College Publishing, 2001
• MISHKIN F.S. The Economics of Money, Banking and Financial Markets. USA: Columbia University, Addison Wesley Publisher,
2002
• Bursa de Valori a Moldovei. Buletin informativ. Disponibil: www.bvm.md
• Comisia Naţională a Pieţei Financiare. Activitatea CNPF și funcționarea pieței financiare nebancare. Raport Anual 2018. Disponibil:
www.cnpf.md
Unitatea de curs 2:
Conceptul, structura și importanța
pieței financiare internaționale
1. Noţiuni generale privind sistemele şi pieţele financiare internaționale
2. Structura PFI
3. Tipuri de piețe
4. Funcțiile PFI
5. Dinamica PFI
4 ore prelegeri
4 ore seminare
7
Termeni cheie: sistem financiar internațional, piață financiară,
piață primară, piață secundară, piață monetară, active financiare,
acțiuni, obligațiuni etc.

După ce ați studiat această temă, ar trebui să :

• Caracterizați sistemele financiare internaționale

• Definiți piața financiară
• Numiți tipurile de piețe financiare
• Caracterizați principalele segmente ale pieței financiare
• Descrieți funcțiile pieței financiare
• Distingeți între piața de capital primară și secundară
• Confirmați rolul pieței financiare pentru dezvoltarea economiei
naționale în ansamblu
8
Ce sunt finantele?
Finanțe = Bani
Banii – orice este general acceptat ca mijloc de plată
pentru achiziția de bunuri și servicii, dar și pentru
rambursarea datoriilor. (Funcții – mijloc de schimb și
plată, etalon al valorii, mijloc de economisire etc.)
Finanțe – știința gestiunii prolemelor legate de piețele
financiare și sistemul financiar

9
Fluxurile economice internaţionale

10
Active reale vs active financiare
Active reale, constituite din bunuri materiale care, introduse în circuitul economic,
produc venituri (profituri, chirii etc.) şi
Active financiare care conferă drepturi băneşti deținătorului, rezultate din valorificarea
lor ulterioară (dobânzi, dividende, comisioane).
Activele financiare sunt constituite din trei mari categorii:
active bancare sunt activele rezultate ca urmare a operațiunilor bancare ce produc
dobânzi, nu sunt negociabile şi conferă un grad ridicat de siguranță,
active de capital, rezultate din operațiuni de investiți, plasamente pe termen lung şi
mediu care se materializează în titluri de valoare, negociabile şi care includ risc;
active monetare, rezultate din plasamente pe termen scurt, negociabile, cu un grad
mare de lichiditate, adică uşor transformabile în fonduri băneşti.
In practică, aceste categorii de active financiare nu sunt strict delimitate, unele dintre
acestea conținînd caracteristici din mai multe categorii.
11
Piata financiară
reprezintă conjunctura prin care activele financiare sunt constituite şi
introduse în circuitul economic.
este o piață specializată a economiei unei țari unde se întâlnesc si se
reglează fluxurile cererii şi ale ofertei de active financiare.
Aici se stabilesc astfel circuite financiare între mulțimea ofertanților de
fonduri (investitori) şi mulțimea utilizatorilor de fonduri, în scopul realizării
unui profit.

12
Fluxurile de resurse în cadrul sistemului
financiar

13
Circuitul fondurilor pe piața financiară
Un prim circuit financiar se stabileşte de la posesorii de resurse
financiare (băncı, societăți financiare, case de economi, fonduri mutuale
etc.) către utilizatori de active financiare (agenți economici, instituții
întreprinderi, persoane fizice etc.).
Al doilea circuit financiar ia naştere în sens invers, după utilizarea
activelor financiare, şi reprezintă distribuirea de profituri sau diminuarea
de active rezultate din actul economic de utilizare (dividende, dobânzi,
din comisioane, pierderi etc.) către investitorii inițiali.
Sunt organizate şi dirijate de intermediari specializați. Activează atît în
interesul investitorilor, cât şi al utilizatorilor.
Mişcarea fondurilor în economie poate avea loc:

fie prin finanţare indirectă (prin concentrarea

fondurilor disponibile în bănci şi utilizarea acestor
resurse pentru creditarea utilizatorilor de fonduri);
fie prin finanţare directă (prin emisiuni de titluri
financiare de către utilizatorii de fonduri). Se
stabileste o reţea între emitenţii de titluri (cererea
de fonduri) şi investitori (oferta de fonduri)
Cererea de capital pe PF
Cererea de capital provine de la câteva mari categorii de agenţi economici,
cum ar fi:

Statul şi colectivităţile locale, a căror principală motivaţie pentru cererea de

fonduri o constituie finanţarea cheltuielilor deficitului bugetar, care apar pe piaţă
prin emisiunea de obligaţiuni.
Firmele de stat, care fac apel la fondurile disponibile pentru nevoile lor de
investire în diferite sectoare ale economiei.
Societăţile economice private, care fac apel la PC atât în momentul
constituirii, cât şi în timpul dezvoltării afacerilor, emiţând acţiuni, pentru
finanţarea capitalului propriu, şi obligaţiuni, pentru finanţarea capitalului de
împrumut.
Societăţile financiare, inclusiv băncile, care fac apel la fondurile investitorilor
pentru finanţarea activelor proprii, rolul principal al acestora fiind facilitarea
circulaţiei capitalului, asigurând astfel lichiditatea PF.
Exponenţii cererii sunt debitori pe piaţa financiară.
Aceştia pot fi grupaţi astfel:
după activitatea desfăşurată (administraţia centrală şi
locală; întreprinderile publice şi particulare fără profil
financiar; băncile comerciale şi alte instituţii financiare;
instituţiile monetare centrale etc.);
după scopul urmărit (finanţarea industriei şi gospodăriei
comunale; finanţarea transportului şi serviciilor publice;
finanţarea băncilor; finanţarea organizaţiilor
internaţionale etc.).
 Oferta de capital:
provine din economisire, adică din tot ceea ce rămâne în
posesia deţinătorilor de venituri, după ce îşi satisfac
necesităţile de consum.
Persoanele fizice şi juridice, care dispun de astfel de
economii, pot efectua investiţii reale (achiziţionarea de
bunuri, utilaje etc.) şi/sau investiţii financiare
(achiziţionarea titlurilor de valoare, operelor de artă,
crearea unor depozite bancare etc.).
Economiile devin ofertă pe PC, numai în cazul în care
piaţa asigură rentabilitatea cerută de investitori.
Oferta de capital pe PF vine de la investitori

20
Ce este piața financiară
Este un mecanism prin intermediul căruia are loc transferul de resurse
financiare de la deținătorii lor către utilizatori.
Piața financiară este o platformă, fie fizică sau virtuală, pe care se
crează și tranzacționează active financiare.
Bani
Valută
Valori mobiliare
Riscuri
Drepturi/promisiuni viitoare

Piata financiara reprezinta mecanismul prin care activele financiare sunt

emise si introduse în circuitul economic.
Piața financiară este o piață în care instrumentele financiare sunt
tranzacționate atât la nivel național, cât și la nivel global.
21
Internaționalizarea PF
Repartiția mondială a resurselor, precum şi diviziunea internaționala a activității umane obligă, atât pe
solicitanții de active, cât și pe posesorii acestora la relații economice transnaționale.
In acest mod se formează piața financiară internațională care, spre deosebire de piața financiară națională,
are parteneri din diferite țări sau chiar din aceeași tară, dar reprezentând instituții sau întreprinderi cu
interese mondiale.
Pe piața financiară internațională, tranzacțiile se fac în valută, indiferent de moneda țării în care acestea au
loc.
Piața financiară internațională nu este supusă restricțiilor financiare ale tării în care este plasată, dar are
propriile ei reguli, respectă uzanțele internaționale, precum şi indicațiile organismelor financiare
internaționale.
Pe piețele financiare internaționale s-au acumulat fonduri importante datorită fie împrejurărilor economice
istorice, fie amplasării lor geografice favorabile. Ca urmare a acestei acumulări, au apărut mari instituții de
credit şi de reglementare a creditului, adică bănci internaționale, consorții financiare, sindicate bancare,
precum şi unele organisme financiare internaționale, cum ar fi: Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional
etc.
Lucru individual – sarcinile FMI, BM altor instituții în contextul PFI
22
Sistemul Financiar Internaţional

Sistemul Financiar Internaţional reprezintă ansamblul de pieţe, instituţii,

instrumente şi fluxuri financiare menit să asigure deplasarea în timp şi în
spaţiu a resurselor de capital de la cei care le deţin (creditorii sau investitorii
internaţionali) către cei care au nevoie de acestea (debitorii sau beneficiarii
finanţării).
Sistemul Financiar Internaţional poate fi definit generic ca fiind ansamblul de
norme şi tehnici, convenite şi acceptate pe baza unor reglementări
instituţionalizate menite să coordoneze şi să organizeze comportamentul
ţărilor membre în domeniul fluxurilor financiare şi monetare internaţionale
generate de derularea unor operaţiuni comerciale sau necomerciale
internaţionale.

23
Sistemul Financiar Internaţional – premisele
dezvoltării
Dezvoltarea SFI a fost potenţată de:
Dezvoltarea fluxurilor comerciale internaţionale;
Globalizarea pieţelor;
Avansul tehnologic;
Expansiunea monetară;
Necesitatea alocării riscurilor (a dus la dezvoltarea unor instrumente şi
operaţiuni specifice);
Variaţia temporală a consumului (raportul consum / venituri variază în timp);
Separarea administrării afacerii de proprietatea asupra capitalurilor

24
 Datorita evoluției cu caracter istoric, corelată
cu evoluția socială și economică, s-au
dezvoltat mai multe sisteme financiare:
 sistemul financiar Anglo-Saxon,
 sistemul financiar Continental European,
 sistemul financiar Japonez,
 sistemul financiar Islamic.

activitățile financiare fiind influențate de mulți alți factori, incluzând structura economiei, modul de
evoluție si diferențele tehnice si culturale care il afectează.

25
Sistemul financiar de tip anglo-saxon
are la baza piata de capital.
prin intermediul acestei piețe, capitalurile disponibile si răspândite la nivelul unei
economii sunt direcționate către agenții economici naționali sau de pe piețele altor tari,
acolo unde necesarul de capital depășește posibilitățile necesare interne de acoperire
sau autoritățile monetare restricționează accesul la resursele financiare interne.
Specific sistemului este că agentul economic își investește resursele financiare prin
intermediul piețelor de capital prin cumpărarea de acțiuni sau obligațiuni.
Acest sistem impune un tratament corect al acționarilor, deoarece apariția unui eșec pe
aceasta piata determina investitorii sa nu mai pună la dispoziție resursele financiare
disponibile. Pe aceasta piata, întreprinderile se preocupa in detaliu pentru a furniza
informații cat mai relevante.
Piețele financiare care se încadrează si pot fi caracterizate prin trăsăturile sistemului
financiar de tip anglo-saxon sunt, de exemplu cele din S.U.A, Marea Britanie, Canada.
26
Sistemul financiar continental
are la baza sistemul bancar.
Aici, persoanele cu un excedent de resurse financiare transmit resursele
lor către investitorii in investiții reale.
Băncile au o influenta semnificativa asupra pietei financiare, iar la randul
lor, angajații influențează felul cum vor fi alocate resursele financiare.
In acest sistem, nu este importanta piata de capital acordând-se o mare
atenție sindicatelor care se îmbina in luarea deciziilor cu managementul
întreprinderilor.
Piețele financiare incluse in acest sistem pot fi, de exemplu cele din
Germania, Belgia, Italia, Finlanda, Danemarca, Austria.
27
Locul Pieței Financiare

28
Structura Pieței Financiare

29
In RO, R.M. practica pune în evidență opțiunea pentru
concepția anglo - saxonă

30
Piața monetară
este locul în care se intalnește cererea cu oferta de monedă, unde agenții economici
care au nevoie de bani intalnesc alți agenti economici care au excedent de resurse
financiare. Prețul tranzactiilor il reprezinta dobînda la care se imprumută.
In această relatie, operaţiunile de piaţă monetară (operaţiuni open market) reprezintă
cel mai important instrument de politica monetara al unei Banci Centrale, având funcţii
de ghidare a ratelor de dobândă, gestionare a condiţiilor lichidităţii de pe piaţa
monetară şi semnalizarea orientării politicii monetare.
Piața monetară internațională se intelege un sistem de relatii financiar-monetare prin
care se desfasoara vanzarile si cumpararile atat in valuta (efectiva si in cont) cat si cele
de instrumente de plata internationale (trate, bilete la ordin, cecuri etc.) exprimate in
moneda straina.

31
Piața valutară internațională
• reprezintă un sistem de relaţii băneşti, de reglementări şi instituţii care au
ca obiectiv principal transformarea unei monede naţionale în altă monedă
naţională prin intermediul vânzărilor/cumpărărilor de valute în diverse
scopuri;
• este constituită dintr-un sistem de relaţii ce iau naştere între bănci, precum
şi între bănci şi clienţii acestora, prin intermediul cărora se efectuează
vânzările/cumpărările de valute, în scopul reglementării plăţilor şi
încasărilor apărute în schimburile economice internaţionale, al obţinerii
unui câştig etc.

32
Piața de capital
piaţa de capital este specializată în efectuarea de tranzacţii
cu active financiare cu scadenţe pe termen mediu şi lung.
capitalurile disponibile sunt direcţionate către agenţii
economici naţionali sau sunt atrase de pe pieţele altor ţări,
unde resursele de capital depăşesc necesităţile financiare
interne de acoperit sau autorităţile monetare impun anumite
restricţii privind accesul la resursele financiare interne.

33
Piaţa de capital prezintă următoarele trăsături:
piaţă deschisă – plasamentul este efectuat în marea masă a
investitorilor, iar tranzacţiile cu VM au caracter public (IPO);
utilizează instrumentele pe termen mediu şi lung –produsele
specifice;
negociabilitate şi transferabilitate – VM se pot negocia şi
transfera între persoane;
este o piaţă intermediată – tranzacţionarea se face prin
intermediari.
Piaţa financiară internaţională are mai multe compartimente
care se deosebesc între ele prin tipurile de active financiare
care sunt tranzacţionate, prin procedurile de emisiune şi de
plasament al titlurilor, prin tehnicile de tranzacţionare etc.
După obiectul tranzacțiilor,
Dupa drepurile revendicate,
Dupa termenul obligațiilor,
După momentul finalizării tranzacțiilor,
După cerințele admiterii la tranzacționare etc.

35
Tipuri De Piețe Financiare
Tipuri De Piețe Financiare Exemple

Piață valutară financiară sau

Forex
FX.

Piața Bursieră Piețele de acțiuni și obligațiuni

CFD-urile (cunoscute și sub

Piețele instrumentelor financiare
denumirea de Contracte pentru
derivate
diferență)

Piețele de materii prime Aurul, argintul și petrolul

Piețele monetare Datoriile pe termen scurt

Piața Criptomonedelor Bitcoin și Altcoins

Piețele ipotecare Împrumuturi pe termen lung

Au rol de suport pentru

Piețele asigurărilor
celelalte piețe

Unele dintre aceste piețe financiare sunt, prin natura lor, orientate pe termen lung, iar altele orientate pe termen
scurt sau o combinație între ambele. 36
Structurarea pieţei de capital
piaţa primară;
piaţa secundară.
 Piaţa primară
asigură întâlnirea cererii cu oferta de titluri, permiţând
finanţarea activităţii agenţilor economici şi a colectivităţilor
publice.
este mijlocul de distribuire şi de plasament al valorilor
mobiliare.
În cadrul pieţei primare de capital, are loc prima vânzare a
valorilor mobiliare. Aceasta se caracterizează printr-un singur
vânzător.
39
Funcţionarea efectivă a pieţei secundare se realizează prin
intermediul a două pieţe:
piaţa instituţionalizată (bursa de valori), cu centre renumite, precum New
York Stock Exchange (NYSE), Tokyo Stock Exchange (TSE), London
International Stock Exchange (LISE), Bursa din Paris şi Bursa de Valori
Bucureşti (BVB);
piaţa de negocieri sau la ghişeu (engl. over the counter - OTC), poate fi
denumită şi piaţă extrabursieră, deşi este organizată de dealeri
(intermediarii pe piaţa secundară de capital), se identifică cu sistemul de
tranzacţionare, de exemplu: în SUA, este denumit National Association of
Securities Dealers Automated Quotation (NASDAQ); în Marea Britanie, se
numeşte London Unlisted Security Market (USM); în România - Romanian
Association of Securities Dealers Automated Quotation (RASDAQ).
 Important:

cele două segmente de piaţă (primar şi secundar) se

intercondiţionează.
Piaţa secundară nu poate exista fără piaţa primară şi,
totodată,
funcţionarea pieţei primare este condiţionată de
capacitatea pieţei secundare de a realiza transferabilitatea
VM şi transformarea lor în lichidităţi.
Importanța și rolul PFI

42
 Sistemul Financiar Internaţional – funcţii de bază

Transferarea resurselor financiare de la cei care au surplus de

fonduri (cheltuiesc mai puţin decât câştigă) către cei care au deficit
de fonduri (cheltuiesc mai mult decât câştigă).
Promovează eficienţa economică prin alocarea optimă a resurselor
de capital (riscuri şi costuri scăzute);
Permite valorificarea oportunităţilor de investiţii (fondurile sunt
transferate dinspre sectoare sau domenii cu productivitate scăzută
către domenii cu productivitate ridicată);
Permite derularea fluxurilor de încasări şi plăţi;
Stimulează nivelul economisirilor şi al investiţiilor;
În concluzie: SFI are un impact major asupra dezvoltării
economice.
43
Funcţiile principale ale PF sunt:

atragerea economiilor populaţiei;

asigurarea participării persoanelor juridice şi fizice la
capitalul firmelor;
facilitarea întâlnirii cererii şi ofertei de capital;
reorientarea fluxurilor de capital şi restructurarea
sectoarelor economiei naţionale;
barometru al economiei naţionale şi economiei
mondiale.
44
Funcţiile auxiliare ale PC pot fi considerate
următoarele:
facilitarea investiţiilor;
reducerea riscului investiţiilor financiare;
obţinerea de câştiguri la capitalul investit din evoluţia
preţurilor titlurilor financiare.

45
Criterii de calitate a pieței financiare

46
Lucru individual / Eseu
Importanța pieței financiare naționale/internaționale
pentru dezvoltarea unei economii.

47