Curs Finante

Finante
Finante (Prof. Dr. Habil. Eugen Mitrica) – Continut:

1.1. Sistemul financiar si pietele financiare
1.2. Concepte de baza in finante
2.1. Piata monetara
2.2. Sistemul bancar
2.3. Masa monetara, multiplicarea masei monetare si politica monetara
3.1. Piata de capital
3.2. Agentii participanti pe piata de capital
3.3. Titlurile pietei de capital
3.4. Piata primara vs. piata secundara
3.5. Piata de capital si economia
4.1 Evaluarea (financiara)
4.2. Tipuri de cash flow-uri
4.3. Evaluarea proiectelor de investitii
5. Continutul si functiile finantelor publice
1
Finante
6.1. Cheltuielile publice - continut, clasificare

6.2. Nivelul, structura si evolutia cheltuielilor publice
7.1. Teorii ale evolutiei chelt. publice
7.2. Modele macroeconomice de evolutie
7.3. Modele microeconomice de evolutie
8.1. Eficienta cheltuielilor publice – externalitati si ACB –
8.2. Abordarea macroeconomica
8.3. Abordarea microeconomica
9.1. Resurse financiare publice - continut si clasificare
9.2. Sistemul fiscal
10. Impozitele directe
11. Impozitele indirecte
12.1. Evaziunea fiscala
12.2. Datoria publica
12.3. Datoria externa
2
Finante
Bibliografie:
1. Victor Dragota, Eugen Mitrica, Delia Catarama, Laura

Novac,Basic Finance, Ed. ASE, 2009
2. Iulian Vacarel si colectivul, Finante Publice, Ed. Didactica si

Pedagogica, 2005/2007
3. Eugen Mitrica, Echilibrul financiar si corelatiile acestuia cu

celelalte componente ale echilibrului economic general,
Ed. ASE, 2009
3
Finante –Concepte de baza
1.1. Ce inseamna finantele?

 Finante = f (bani)
Banii = orice este general acceptat ca mijloc de plata pentru achizitia de
bunuri si servicii dar si pentru rambursarea datoriilor (Principalele functii ale
banilor: mijloc de schimb si plata; etalon al valorii, mijloc de economisire.)
Semnificatia “Finantelor”: - Piata/ele financiara/e,
- Investitii,
- Finanate corporative si finante publice,
- Banci si asigurari,
- Politica monetara si politica fiscala,
- Evaluarea activelor corporale si a activelor fin.
- Evaluarea firmelor
Finante = stiinta gestiunii afacerilor monetare, a creditelor, etc…

Finante = stiinta gestiunii problemelor legate de pietele
financiare si sistemul financiar 4
Finante – Concepte de baza
Finante corporative (ale intreprinderii) vs. Finante publice
 Finantele corporative reprezinta ramura finantelor care se ocupa de

fundamentarea deciziilor financiare la nivelul firmelor si de analiza si
instrumentele utilizate pentru luarea acestor decizii.
* Investitie =investitie reala / investitie financiara
 Finantele publice reprezinta ramura economiei ce studiaza activitatile

publice si alternativele de finantare ale cheltuielilor publice.
5
1.2. Sistemul Financiar si Pietele Financiare

Pietele Financiare = mecanismele ce permit agentilor economici sa
tranzactioneze titluri financiare, marfuri si alte
valori fungibile.
*Exemple de titluri financiare: actiunile si obligatiunile
Sistemul Financiar = ansamblul instrutiilor financiare si a relatiilor dintre

acestea, care intermediaza resursele financiare intre
persoanele fizice/firmele/institutiile ce detin fonduri
excedentare si persoanele fizice/firmele/institutiile care
prezinta deficit de fonduri.
EXCEDENT DE DEFICIT DE
FONDURI SISTEMUL FONDURI
FONDURI FONDURI
FINANCIAR
(CREDITORI) (DEBITORI)
6
Fluxurile de resuse financiare in cadrul sistemului financiar
CREDITORI DEBITORI
Piete Finantare
Menajele FONDURI FONDURI Statul
financiare directa
Firmele Firmele
Statul Menajele
Nerezidentii Nerezidentii
FONDURI
FONDURI
FONDURI
FONDURI INTERMEDIARI FONDURI

Finantare
FINANCIARI indirecta
7
Implicatiile acestui transfer

pentru creditori:
1. – Cost de oportunitate
(sacrificiul amanarii
consumului sau oricarei
eventuale alternative)
SUNT COMPENSATE DOBANDA
2. - Riscuri (incertitudinea
rambursarii, deprecierea
puterii de cumparare)
8
Valoarea in timp a banilor

 Valoarea viitoare
0=prezent 1 2……………………….……………………….. n timp (t)
A0 A0(1+i) A0(1+i)2 A0(1+i)n
VV(A0, i, n) = A0(1+i)n;
i = rata dobanzii
 Valuarea actuala (si actualizarea)
0=przsent 1 2……………………….……………………….. n timp (t)
An An
(1+i)n An
VA(An, i, n) =
(1+i)n
i = rata de actualizare
VA = VV-1
9
Pietele financiare
 Piata monetara, care reprezinta piata fondurilor pe termen scurt, pe care
activeaza de regula numai bancile, avand ca suport titluri monetare (bilete
trezorerie, cecuri, ordine de plata, cambii) (include si piata valutara).
 Piata de capital, este piata fondurilor pe termen lung, avand ca suport

actiunile si obligatiunile (titluri primare).
Include prin extensie si piata contractelor futures si a optiunilor, chiar daca
acestea sunt in principal titluri derivate pe termen scurt.
* contractele futures = contracte standardizate care permit cumpararea sau
vanzarea (in functie de pozitia avuta in cadrul contractului) unui anumit activ suport
(de regula titlu primar), la o anumita data viitoare, la un pret prestabilit de comun
acord.
*optiunile sunt instrumente financiare care confera dreptul dar nu impun si obligatia,
pentru cumparator, de a vinde (optiunile PUT) sau de a cumpara (optiunile CALL) un
anumit activ suport (ce poate fi titlu primar, derivat sau sintetitc), la odata viitoare
(optiunile europene) sau pana la o data viitoare (optiunile americane), contra platii
unei prime. 10
Pietele financiare (2)
 Piata asigurarilor, pe care activeaza societatile de asigurare
 Piata imobiliara si alte piete de marfuri, reprezinta piete financiare

speciale pe care agentii actioneaza atat in pozitia de investitori dar si in cea
de consumatori (include investitiile imobiliare cat si cele in metale pretioase)
11
1.3. Conceptele de pret si valoare. Eficienta pietelor

financiare
 Pretul = suma de bani platita/incasata pentru un bun sau serviciu (in cadrul
unei tranzactii – daca nu exista tranzactii nu exista pret)
 Valoarea = utilitatea unui bun sau serviciu.
*utilitatea = indicator al satisfactiei relative generate de consumul unor bunuri sau
servicii
I. Valoarea 1. - utilitate
2. – valoarea de schimb / raritatea
II. Valoarea = bazata pe costuri; Adam Smith (1776) – Teoria obiectiva a valorii
(bazata pe munca incorporata in bunuri sau servicii).
III.Valoarea = utilitate marginala - Teoria subiectiva a valorii
Valoarea este o variabila subiectiva (depinde de perceptia personala)

12
 Valoare de piata (in conditii de eficienta a pietii) = estimarea sumei pe care

este dispus un cumparator interesat sa o plateasca pe o piata libera.
 Valoare intrinseca = valoarea implicata de caracteristicile intrinsece ale activului
Pret = Valoare de piata - conditii:

I. agenti rationali (care selecteaza proiectele pe criteriul eficientei)
II. Transparenta tranzactionala:
- cumparatori si vanzatori bine informati (nu apare asimetrie informatii)*;
- cumparatori si vanzatori cu aceeasi putere de negociere;
- cumparatori si vanzatori interesati in realizarea tranzactiilor.
*Eficienta informationala – caracteristici (EMH):

-Pretul este egal cu valoarea de piata.
- Niciun agent nu poate obtine castiguri anormale (rentabilitati anormale)* .
*Profiturile sunt proportionale cu riscurile asumate.
13
Risc si Rentabilitate
Rentabilitatea = indicatorul clasic al profitului (profitabilitatii)
Rt = (IF + Σ(Di) - II) / II - rentabilitatea perioadei de detinere (t)
Ra = (In + Dn – In-1) / In -1 -rentabilitatea anuala
Rentabilitatea anualizata:
(1+RA) = (1+Rt)1/n
Mediul probabilistic: E(R) – renatbilitatea medie (serii de timp/istorice si serii de

frecvente)
Risc = abaterea cea mai probabila dintre rentabilitatea efectiva a unei investitii si
rentabilitatea asteptata E(R).
σ(R) = (E (R - E (R))2)(1/2)
Risc = deviatia standard a rentabilitatilor observate (serii de timp) sau posibile

(serii de frecvente)
*exemple (serii de timp si serii de frecvente)

14
Finante – Piata monetara si Sistemul bancar
Piata monetara si sistemul bancar
Risc de lichiditate mai mic (<= tranzactii mai dese + scadente mai scurte)
Risc de rentabilitate mai mic (variatiile preturilor reduse)
Risc de neramnbursare redus (emitenti credibili: banca centrala, statul,
bancile comerciale)
Rentab. mai mica

(dobanda mai mica)
Piata monetara = piata financiara aferenta fondurilor (creditelor) pe

termen scurt (de obicei pana la un an)
Piata de capital = piata financiara aferenta fondurilor pe termen lung
(piata actiunilor si piata obligatiunilor)
1
1. Piata monetara
Caracteristicile pietei monetare: - piata fianciara”angro” (tranzactii f. mari)

- titluri (de valoare) pe termen scurt
- titluri (de valoare) foarte lichide
- titluri (de valoare) cu risc scazut
- nu are o locatie specifica (conexiunile dintre
banci)
Nevoia de lichiditate (la nivel de firme) => detinerea de solduri monetare

(lichiditate) => genereaza un cost de oportunitate (dobanda)
Min [cost de oportunitate] Detinerea de active/titluri monetare
Nevoia de lichiditate (lichide, cu risc scazut de pret)
*In plus firmele foarte mari pot atrage fonduri din piata monetara 2
Doua nivele ale pietei monetare:

 nivelul interbancar
 nivelul pietei libere (open market)
I. Piata interbancara
- nucleul pietei monetare
- participantii: numai banci si institutii financiare
- impartita pe 8 segmente,dupa scadentele fondurilor tranz. (ON - over
night; TN - tomorrow next; 1W; 1M; 3M; 6M; 9M; 12M)
- rezulta ratele dob de baza / de referinta: ROBID/EURIBID &
ROBOR/EURIBOR = medii aritmetice ale cotatiilor zilnice de dobanda,
oferita si ceruta, pe 8 scadente (maturitati), ale principalelor banci din
sistemul bancar
*LIBOR/LIBID – vor fi inlocuite treptat pana la 30 iunie 2023 , fiind inlocuite de SOFR ptr USD;
secured overnight financing rate - calculat ape baza tranzactiilor de pe Treasury repurchase market
(realizate)/ SONIA- Sterling Overnight Index Average 3
II. Piata libera (open market)

- tranzactii de titluri pe termen scurt (chiar daca acestea
sunt realizate pe burse de valori)
- participantii: banci, institutii financiare, trezoreria statului
(banca statului), fonduri de investitii, companii de asigurari
si fonduri de pensii
- titlurile (de regula emise de Banca Centrala) sunt preluate
initial de catre banci, companii financiare si/sau
dealeri/brokeri de pe piata monetara care le revand, drept
plasamente, partial sau integral catre agentii (p.f. si firme)
ce detin lichiditati excedentare (investitii pe termen scurt)
- apoi, dupa prima vanzare, titlurile sunt tranzactionate pe
piata secundara
4
Titlurile pietei monetare, emitentii si participantii de pe piata

monetara
Titlurile de valoare Emitent (debitor)

Certificate emise de BC (Central Banca Centrala
Bank bills)
Certificate de depozit negociabile Bancile comerciale
(CDs)
Certificate de trezorerie (Treasury Administratia centrala (Treazoreria
Bills) de stat)
Bonuri Municipale (Municipal Notes) Administratiile locale
Titluri comerciale (Commercial Firme nefinanciare si financiare
Paper)
Derivate monetare pe titluri de piata Bancile comerciale – dealeri
pe monetara (Futures, Optiuni,
Swaps) 5
Principalii participanti pe piata monetara:
- Banci comerciale
- Statul si Administratiile locale
- Firmele
- Fondurile mutuale de pe piata monetara
(alte Fonduri de investitii pe termen scurt)
- Dealerii si Brokerii
- Banca Centrala
6
Bancile comerciale
I. Imprumuta fonduri de pe piata monetara

- ptr. finantarea portofoliului de credite
- ptr. asigurarea rezervei minime obligatorii (purtatoare de dobanda redusa)
A. Credite pe termen foarte scurt (in principal overnight)

- la o rata a dobanzii competitiva (central bank funds rate – US/ operatiuni
monetare (open market) ale BNR (4,5%) sau pe piata interbancara ROBOR -
RO) REPO
(alternativ, bancile pot sa imprumute pe termen scurt prin Central Bank
discount window (US) / Facilitatea creditare (RO) (credite pe termen scurt,
garantate prin titluri de stat – contracte REPO), contra ratei scontului
(discount rate) -US / rata dob. la facilitatea de credit –RO (6,5%))
7
* Repurchase agreements (RP/REPO) – credite pe termen scurt colaterlizate

(garantate)
RP/REPO = vanzare de titluri* insotite de un angajament simultan de
rascumparare din partea vanzatorului, la o data ulterioara (ptr. creditor se
numesc reverse RP/REPO)
*titluri de stat/trezorerie sau municipale (obligatiuni si certificate)
(In cazul extrem in care bancile comerciale nu au acces la facilitailitea de

creditare - din lipsa de titluri de stat, acestea pot ocazional sa utilizeze
RMO/sa nu constituie RMO, deficitul de RMO implica dobanzi penalizatoare)
B. Credite pe perioade mai lungi

- se emit certificate de depozit negociabile (CDs) (US)
CD-uri negociabile de valori mari = certificate emise de o banca pentru a
atesta faptul ca o anumita suma de bani (importanta) a fost depusa pentru o
perioada de timp, de obicei variind intre una si sase luni, fiind rambursata la
scadenta
8
II. Actioneaza ca dealeri pe piata de negociere (OTC) a derivatelor pe

rata dobanzii
Derivatele pe rata dobanzii negociabile (OTC) = contracte care stabilesc
conditiile ptr. schimbarea unor obligatii de plata pe baza evolutiei ulterioare a
ratei dobanzii
Exemplu – swap pe rata dobanzii
III. Furnizeaza garantii* pentru investitorii din piata monetara in ceea ce

priveste onorarea la timp, a datoriilor provenite din detinerile de titluri
*contra comisioane
-linii de credit de asigurare (backup) ptr. emitentii de titluri tranzactionabile pe
piata monetara
-linii de credit care garanteaza ca banca va rambursa valoarea titlurilor la
scadenta, daca emitentul nu isi onoreaza obligatiile
- astfel de garantii sunt utilizate pe larg de catre emitentii de titluri comerciale
si bonuri mun. 9
 Statul si Administratiile locale, emit:
-Certificate de trezorerie – datorii de stat pe termen scurt (au cel

mai mare volum emis si cea mai activa piata secundara dintre
toate titlurile cotate pe piata monetara)
-Certificatele (bill) - in general lipsite de risc de nerambursare
=> au cea mai redusa rata a dobanzii de pe piata, ptr. o anumita
maturitate (insa, de obicei sunt scutite pe impozit pe venit)
*Statul si administratiile locale atrag fonduri de pe piata monetara prin

vanzarea de titluri cu dobanda fixa si/sau variabila
10
 Firmele (non-financiare si institutiile financiare nebancare),

emit:
-titluri comerciale = titluri de datorie pe termen scurt
- banker’s acceptances (ordine de plata) (in special ptr. firme implicate in
comertul international) = un titlu de valoare pe termen scurt tras asupra si
acceptat de catre o banca (dupa care devine o obligatie neconditionata a
bancii)
 Fondurile mutuale de pe piata monetara si alte fonduri de

investitii pe termen scurt
- grupuri foarte specializate formate din intermediari pe piata monetara
(inclusiv fd. mutuale / de investitii monetare, fd. de investitii in titluri
municipale si in certif. de depozit bancare)
- preiau cantitati importante de titluri de piata monetara si emit si vand actiuni
asupra portofoliilor lor de astfel de instrumente, investitorilor
- permit persoanelor fizice si investitorilor mici in general sa obtina
rentabilitatile ce sunt disponibile la ptr. titlurile de pe piata monetara 11
 Dealerii si Brokerii
- cumpara, vand si garanteaza (underwrite) noile emisiuni de titluri monetare
- furnizeaza o piata secundara pentru titlurile monetare
- Dealerii folosesc contracte de tip REPO ptr. a isi finanta detinerile proprii de
titluri. Dealerii actioneaza de asemenea ca intermediari intre ceilalti participanti
din piata REPO, dand cu imprumut fonduri celor ce au nevoie sau luand cu
imprumut fonduri de la cei ce detin lichiditati in exces (chiar in acelasi timp).
-Brokerii intermediaza tranzactiile dintre cumpartorii si vanzatorii de titluri
monetare, percepand comision
 Banca centrala
- participant cheie pe piata monetara
- controleaza oferta de bani (MS) disponibila pentru banci si alte institutii
depozitare:
a) cumpara si vinde Certificate de trezorere = operatiuni open market
b) operatiuni REPO – cumparari de certificate de trezorerie temporare
- Controlul MS => influenteaza rata dobanzii de baza => influenteaza alte
12
rate ale dobanzii de pe piata
2. Sistemul bancar
Banca Centrala Nivel 1
Banci Banci
Banci de Banci de Banci Banci Nivel 2
comerciale
economii ipotecare investitii Merchant universale
tipice
Banci de retail Banci de investitii
13
Banca Centrala – Rol si functii
I. Emitent de moneda
II. Regulator and supervizor al sistemului bancar
III. Banca statului si banca bancilor
IV. Decident in ceea ce priveste politica monetara
V. Gestioneaza cursul de schimb si rezervele internationale
VI. Gestioneaza si asigura functionarea sistemului de plati
intern
14
I. BC detine monopolul emisiunii de bancnote si monede (BC este si

designer ptr. bani)
-singurul emitent de moneda (bancnote si monezi), ce reprezinta cea mai
mare parte din baza monetara (BM sau M0)
-gestioneaza direct aceasta parte din baza monetara, adaptand-o nevoilor
economiei
II. a. BC acorda licentele de functionare ptr. bancile comerciale,

conditii legate de:
-capitalul propriu
-actionari si management, care trebuie sa fie acceptabili dpdv al legii bancare
II. b. BC este responsabila cu supravegherea prudentiala a tuturor
bancilor:
- bancile com. respecta regulile prudentiale existente
- bancile com. satisfac conditiile de adecvare ale capitalului (Basel Accord II
– III in pregratire) 15
II. c. Falimentul bancar se afla sub responsabilitatea Bancii Centrale (astfel

de evenimente au influenta puternic negativa asupra intregii economii)
III. Banca Statului

-Contul curent al Trezoreriei Statului este deschis la nivelul BC, (fara
comisioane si nepurtator de dobanda => Banca Centrala este direct
implicata in executia bugetara
-BC acorda credite limitate Statului (pentru acoperirea deficitelor temporare
de lichiditate)
-BC este garant (underwriter) al Obligatiunilor de Stat si asigura/serveste
serviciul datoriei publice.
Banca bancilor
-BC este depozitarul rezervei minime obligatorii RMO (purtatoare de
dobanda minima)
-BC stabileste rata RMO, subordonata tintelor de politica monetara
-BC actioneaza ca “imprumutator de ultima instanta”, in masura sa
imprumute bani oricarei banci din sistem, in cazul in care aceasta se
confrunta cu retrageri masive, neobisnuite 16
IV. Scopul politicii monetare = asigurarea stabilitatii preturilor

(moneda stabila)
-BC stabileste tintele politicii monetare
-BC are un grad extins de autonomie in ceea ce priveste proiectia si
implementarea politicii monetare (independenta de politica
guvernamentala)
*Neutralitatea monetara (opusul monetarismului = cresterea

ec.stimulata prin cresterea masei monetare (oferta de moneda), atat
timp cat ec. se afla sub PIB potential - full employment): cresterea
masei monetare => inflatie; politica monetara moderna trebuie sa
asigure doar stabilitate si sa permita celorlalte forte generatoare de
progres economic sa actioneze
17
V. - BC asigura convertibilitatea monedei nationale, utilizand in acest scop

rezerva sa internationala (in valuta si aur) <=>B C sustine cursul de schimb
al monedei nationale, in cazurile critice de dezechilibru al balantei de plati
Balanta de plati (deficit)
I . Contul curent (deficit)
I.1. Balanta comerciala (deficit = Importuri > Exporturi)
I.2. Venituri (insuficiente sa compenseze deficitul balantei comerciale)
I.3. Transferurile curente (insuficiente sa compenseze deficitul balantei comerciale)
II. Contul de capital si financiar (insuficient sa compenseze deficitul bal. com.)
II.1. Transferuri de capital (insuficiente sa compenseze deficitul balantei comerciale)
II.2. Investitii (investitii straine – investitii ale rezidentilor in strainatate)
II.3. Imprumuturi (credite externe – rambursari – imprumuturi acordate strainatatii)
Deficitul balantei de plati => BC poate diminua rezerva internationala, utilizand
rezervele ptr. a creste oferta de valuta, pe piata valutara (in scopul mentinerii cursului
de schimb stabil – ptr. ca alternativa este deprecierea monedei nationale)
VI. – Gestionarea sistemului de electronic de plati interne este realizata de

catre BC 18
Tipuri de banci
I. Banci de retail
I.1. Bancile comerciale tipice – furnizeaza servicii de plati si incasari, acorda credite
si primesc depozite de la persoane fizice si juridice
I.2. Bancile de economii (initial – au oferit produse economisire acesibile populatiei)
- orientate spre retail banking: plati, produse de economisire, credite, asigurari si
garantii pentru pers. fizice sau IMM-uri
- retea vasta si descentralizata de sucursale
- abordare responsabila social dpdv al afacerilor si al societatii
I.3. Bancile ipotecare – in principal orientate spre acordarea de credite ipotecare;
-utilizeaza fonduri din piata ipotecara secundara (US) ptr. ca sunt institutii
nedepozitare
-opteaza sa nu deserveasca creditele pe care le initiaza
-vand creditele imediat dupa acordare – castigand numai o prima pentru serviciul
realizat (investitorii din piata secundara care cumpara imprumutul vor realiza
veniturile aferente deservirii imprumutului, ptr. fiecare luna de credit – cat timp este
mentinut de debitor)
19
II. Bancile de investitii

II.1. Bancile de investitii - garanteaza vanzarea (underwrite) emisiunilor de actiuni
si obligatiuni
-tranzactioneaza pe cont propriu actiuni si obligatiuni (make markets)
-acorda consultanta firmelor privind operatiunile pe piata de capital (fuziuni si
achizitii)
II.2. Banci de tip merchant (initial – finantau comertul)
-furnizeaza capital firmelor sub forma de actiuni mai mult decat de credite
-spre deosebire de fondurile de investitii (venture capital firms), tind sa nu
investeasca in firme noi
III. Banci universale

-companii de servicii financiare
-creditare comerciala si de retail
-pot oferii servicii bancare off-shore, in strainatate, in cazul in care au sucursale in
paradisuri fiscale
-pot sa distribuie (vanda) asigurari
20
3. Masa monetara, Procesul de multiplicare al masei monetare si Politica

monetara
Scopul final al politicii Bancii Centrale = stabilitatea preturilor ( min [rata

inflatiei] )
Mecanismul de transmisie al politicii monetare (simplificat):

Instrumente de politica monetara => Tinte intermediare => Scop final
Viziunea monetarista – ecuatia schimbului:

MV = PY
unde: (M) masa monetara
(V) viteza de ciculatie a banilor = de cate ori pe an o unitate monetara este utilizata
intr-un schimb,in medie (PIB nominal / masa monetara);
(Y) PIB real = PIB nominal / Deflatorul PIB;
(P) deflatorul PIB = indicatorul inflatiei
(∆M↑ > ∆Y↑) => P↑ (in ipoteza stabilitatii V)
In realitate: V este variabla (dar de regula actioneaza in sensul accentuarii efectului inflationist)
21
Agregatele monetare
Agregate monetare = diferite forme ale masei monetare, mai mult sau mai
putin extinse in functie de lichiditatea componentelor acesteia (incluse)
BM (sau M0) – baza monetara
M0 = NC + RMO + RE
NC – numerar in circulatie
RMO – rezervele minime obligatorii (ale bancilor comerciale)
RE – rezerve excedentare (ale bancilor comerciale)
Prin procesul de multiplicare al banilor (creatia de bani),, din BM rezulta:
1. M1 – cea mai restransa definitie a banilor (cea mai lichida forma a banilor)
(Romania– narrow money = masa monetara in sens restrans)
M1 = M0 + depozite la vedere
cecuri de calatorie
disponibilitatile din conturi curente
22
2. M2 – masa monetara in sens larg, masa monetara, oferta de moneda

(Romania– intermediate money = masa monetara intermediara)
M2 = M1 + Conturi de economii
+ Certificate de depozit de valori mici si medii
+ Depozitele la termen
3. M3 – o definitie ceva mai larga a banilor (masei monetare) (Romania – broad

money = masa monetara in sens larg, incl. titluri ale pietei monetare)
M3 = M2 + certificatele de depozit de valori mari
+ alte depozite de valori mari
[ 4. M4 = M3 + alte forme de bani mai putin lichide, daca exista

5. L – cea mai extinsa forma a banilor care include si cele mai putin lichide
componente (titluri comerciale - de creanta, obligatiuni – listate pe burse)]
*Eficienta procesului de multiplicare a banilor depinde de nivelul de dezvoltare al

sistemului bancar (utilizarea monedei electronice)
23
Basic Finance – Money Market & Banking System
Definitions of euro area monetary aggregates - ECB

Liabilities ( 1 ) M1 M2 M3
Currency in circulation X X X
Overnight deposits X X X
Deposits with an agreed maturity up to 2 years X X
Deposits redeemable at a period of notice up X X
to 3 months
Repurchase agreements X
Money market fund (MMF) shares/units X
Debt securities up to 2 years X
( 1 ) Liabilities of the money-issuing sector and central government liabilities with a

monetary character held by the money-holding sector.
24
Basic Finance – Money Market & Banking System
(Scurta Discutie)
USA ECB Romania
Dec Dec Dec
Dec 2007 Dec 2011 Dec 2012 2011 2012 Dec 2011 2012
Money Supply USD Million USD Million USD Million EUR Million EUR Million RON Million RON Million
M0 823.448 2.612.000 2.740.907 1.335.300 1.630.913 61.566 57.308

M1 1.368.900 2.206.900 2.459.800 4.792.300 5.113.300 85.834 89.020
M2 7.457.500 9.690.000 10.440.200 8.592.000 9.003.200 212.059 221.829
M3* n/a n/a n/a 9.478.600 9.768.900 216.208 222.017
*FED ceased to
publish these
data since 2006
k M1 1,66 0,84 0,90 3,59 3,14 1,39 1,55

k M2 9,06 3,71 3,81 6,43 5,52 3,44 3,87
k M3 n/a n/a n/a 7,10 5,99 3,51 3,87
GDP current
prices 13.961.800 14.991.300 15.653.366 9.421.152 9.483.415 556.708,4 587.032
money velocity 1,87 1,55 1,50 1,10 1,05 2,63 2,65
reserve
requirement up to 10% up to 1% 15% for RON
25
Procesul de multiplicare a masei monetare si Multiplicatorul masei monetare
RMO – rol dublu:
Limitarea procesului de multiplicare a masei monetare (creatiei de bani)

(in lipsa RMO, masa monetara va tinde, in mod ipotetic, catre infinit)
*exemplu: cu/fara RMO
Prevenirea lipsei de lichiditati in cazul ca bancile se confrunta cu retrageri

masive de depozite
26
Multiplicatorul masei monetare
Limita multiplicatorului masei monetare

n
S
 (1  r ) i =
n
lim  S (1  r ) i =S lim
n   i 0 r
n   i 0 n 1
1 (1  r )
(1-r)0 + (1-r)1 +…+ (1-r)n = [(1-r)n+1 – 1] : (1- r -1) = -
r r
1
d=
r
Multiplicatorul masei monetare
k = M2/MB
k → d (depinde de dezvoltarea sistemului bancar si de gradul acestuia de conexiune cu
economia reala)
27
Instrumente de politica Tinte intermediare Scopul final

monetara
Numerarul in circulatie -Masa monetara (M2)

(facilitati permanente)
Rata dobanzii ptr. oper. de -Nivelul general al ratelor
refinantare cu Banca dobanzilor
Centrala, ale bancilor com.
Rata RMO; regulile de -Masa monetara (M2)
aplicare a RMO -Rata dobanzii
Min [rata inflatiei]
Rata dobanzii ptr. rezervele -Masa monetara (M2)
excedentare
Influenta morala -Rata dobanzii
-Creditul disponibil
Regulile prudentiale -Creditul disponibil
Operatiuni open – market -Masa monetara (M2)
Operatiuni valutare -Cursul de schimb valutar 28

Instrumente de politica monetara
1. Numerarul in circulatie, influenteaza direct masa monetara

(M2). Amplitudinea influentei acestuia depinde de eficacitatea
procesului de multiplicare a masei monetare
2. Rata dobanzii ptr. operatiunile de refinantare cu Banca

Centrala, ale bancilor com.
Afecteaza masa monetara ca fiind o rata cheie a dobanzii
(influenteaza nivelul general al ratelor dobanzilor)
3. Rata RMO si regulile de aplicare a RMO – influenteaza atat

masa monetara si rata dobanzii (prin costul de oportunitate).
29
4. Rata dobanzii ptr. rezervele excedentare – stimulent pentru banci sa

depoziteze RE la Banca Centrala fiind eficienta pentru sterilizare (absorbtia)
excesului de masa monetara
5. Influenta morala – declaratiile publice utilizate ptr. a crea presiune asupra

bancilor comerciale sa-si modifice ratele dobanzii sau politica de credit;
poate influenta nivelul ratei dobanzii si al creditului disponibil
6. Regulile prudentiale impuse de Banca Centrala sistemului bancar pot

stimula sau restrange creditul disponibil si the procesul multiplicarii
monetare
7. Operatiuni Open – Market – folosite ptr. sterilizarea excesului/ cresterea

masei monetara
8 Operatiuni valutare (ale BC) – echilibrarea pietei valutare si mentinerea

cursului valutar stabil (in scopul evitarii posibilelor influente inflationiste) 30
Finante – Piata de capital
Piata de capital
Piata actiunilor Piata primara (emisiuni noi)
Piata obligatiunilor Piata secundara (titluri emise anterior)
*piata de capital ≠ piata monetara (active/titluri pe termen scurt, lichide)

**piata de capital ≠ piata derivatelor(contr. derivate utilizate ptr. transferul riscurilor) hedging
(prin extensie piata derivatelor poate fi inclusa in cadrul pietei de capital) speculatie
arbitraj
1. Participantii pe Piata de capital
 Emitentii: firme; statul si administratiile locale (fonduri pe t. lung ptr. finantarea

investitiilor)
 Cumparatorii si vanzatorii: firme, fonduri de investitii si pers. fizice (de la
micii investitori la marile fonduri de investitii
*In prezent cumparatorii si vanzatoriii sunt in principal institutii mari: fonduri de investitii,
fonduri de pensii sau firme de asigurari (piata a devenit din ce in ce mai “institutionalizata”)1
 Intermediarii: dealeri (banci de investitii, autorizate sa tranzactioneze titluri de

valoare in nume propriu => market makers) si brokeri (banci de investitii, care
tranzactioneaza titluri de valoare numai pe baza ordinelor clientilor)
 Institutia de reglementare a pietei: agemtie guvernamentala (CNVM - Rom. /

Securities and Exchange Commission SEC - U.S.) care supravegheaza pietele in
scopul asigurarii protectiei investitorilor, impotriva eventualelor fraude. (mai nou
ASF)
*Rolul CNVM(ASF)/SEC: - redacteaza, aproba si promoveaza procedurile si
regulile subordonate coorectitudinii tranzactiilor de pe piata
-promoveaza reglementarile si regulile legate de procedurile contabile,
operatiunile financiare permise pentru firmele publice (cotate pe burse) si
protectia actionarilor minoritari
- supravegheaza aplicarea practica a ambelor tipuri de reguli si penalizeaza
operatorii de piata sau emitentii (daca le incalca)
Motivele tranzactionarii pe piata de capital 1.- Investitia pe termen lung
2. - Hedging 3. - Speculatia 4. - Arbitraj
2
I. Investitia pe termen lung: principalul scop al

acestor investitii consta in castigurile din dividende
sau cupoane, castigul de capital fiind numai un scop
secundar (strategia “buy and hold”)
II. Strategia de Hedging: are ca scop principal

acoperirea riscurilor (de obicei acesta este realizat
prin investitia in active care manifesta reactii opuse la
modificarile factorilor de risc)
*portfoliile de investitii = astfel de seturi de investitii
3
III. Speculatia (agiotaj) (strategie de cumparare, detinere,

vanzare sau vanzare scurta (in lipsa / short-sell) de titluri
financiare): cu scopul principal de realizare de castiguri din capital
(evolutia pretului titlurilor) iar castigurile din dividende sau cupoane
sunt numai secundare
*castigul este prima de risc aferenta riscului asumat
IV. Arbitrajul (strategie de cumparare, detinere, vanzare sau
vanzare scurta (in lipsa / short-sell) de titluri financiare): cu scopul
principal de a obtine castiguri fara asumarea vreunui risc si fara
investitii de capital suplimentar (diferente de pret intre doua sau
mai multe piete (de actiuni, de obligatiuni sau de derivate) / pe
aceeasi piata => profituri fara riscuri)
*pietele eficiente informational exclud orice oportunitati de arbitraj
**vz. scurte = vz. de active care nu sunt detinute la momentul vz.
de catre vz. (necesar de marja/margine)
4
2. Titlurile pietei de capital

*Titluri primare – actiuni si obligatiuni (transfer de capitaluri ) ≠ derivate / titluri
sintetice (acoperirea riscurilor/speculatia/arbitrajul)
 Actiuni (capital social – capital propriu) – principalele drepturi ale
actionarilor:
- Sa fie informati complet cu privire la rezultatele financiare si performanta
- Sa decida cu privire la strategia firmei si la alte optiuni cheie strategice, prin vot in AGA –
numai daca actiunile dau dreptul de vot (nu sunt preferentiale)
-Sa primeasca o parte din dividendele distribuite, proportionala cu procentul de detinere,
daca exista profit
- Sa isi mentina procentul de detinere in cazul cresterii de capital (prin aport sau prin
incorporarea profiturilor)
- Sa primeasca o parte din valoarea neta a firmei proportionala cu capitalul detinut (dupa
satisfacerea tuturor creditorilor), in caz de lichidare
Drepturile => Riscuri:
-Incertitudinea cu privire la valoarea viitoare a actiunii: ptr. actiunile cotate – riscul
este mai masurabil (dispersia preturilor); ptr. actiunile necotate riscul este mai mare
(nu exista val. de piata) *actiuni necotate = investitii pe termen lung 5
- Riscul de a nu primii dividend sau de a primii un dividend sub asteptari

- Riscul de a pierde integral sau total capitalul investit initial (in caz de lichidare)
- Riscul de lichiditate (dificultatea gasirii de contrapartida) – apare in caz de crah-uri
bursiere (ptr. actiunile listate) sau in caz de lichidare, in special (pentru firme
nelistate)
Caracteristicile actiunilor:
1. Valoarea nominala – valoarea capitalului social, din situatiile financiare,
corespunzatoare unei actiuni emise
2. Pretul de emisiune – pretul la care investitorii cumpara o actiune la prima
vanzare (emisiune):
pretul de emis. < pretul de piata (stimulent ptr. investitori)
3. Emitent – firma care isi majoreaza capitalul prin emisiunea de actiuni
4. Cursul – pretul (spot) curent al actiunii, variabil, rezultat al licitatiilor (de tip fixing)
pe burse sau prin negociere pe piete de tip OTC (over-the-counter)
5. Dividend – partea proportionala unei actiuni din profitul distribuit de emitent
Principalele tipuri de actiuni:
1. Actiuni ordinare (comune) – cea mai utilizata si mai raspandita forma de actiuni
6
(actionarii ordinari au drept de vot in probleme de decizii corporative)
2. Actiuni preferentiale – au prioritate fata de act. ordinare la distribuirea de

dividende si la lichidarea activelor emitentului (majoritatea actiunilor preferentiale nu
confera drept de vot in probleme de decizie corporative; unele actiuni preferentiale
confera drepturi speciale de vot, privind evenimente extraordinare: emisiunea de
actiuni noi, aprobarea achizitiei firmei, alegerea conducerii)
3. Actiuni duale – emise de o firma care are diferite categorii de actionari, cu diferite
clase de actionari cu diferite drepturi de vot si asupra dividendelor (fiecare tip de
actiuni diferentiaza actionarii, conferindu-le diferite drepturi)
*Actiuni de trezorerie – actiuni rascumparate de pe piata de emitent (emise, insa care nu
genereaza drepturi)
Rentab.: rentabilitatea perioadei de detinere
* - castigul de capital se modifica la
fiecare modificare a pretului actiunii
Ri = [Pi – Pi-1] / Pi-1 + Di / Pi-1 (foarte volatil – in special la actiuni
listate)
castig de capital castig din dividend
- de obicei, castigul din dividend se
unde: Ri = rentabilitatea investitiei in actiuni, in perioada i
modifica odata pe an, cand se
Pi = cursul curent al actiunii (subiect al inv.) distribuie dividendul, dupa incheierea
Pi-1 = cursul initial al actiunii (subiect al inv.) situatiilor financiare anuale (aproape
Di = dividendele primite pe parcursul perioadei i constant)
7
Rentabilitatea asteptata
E(R) = Σi=1..n Ri/n
E(R) = Σi=1..n Ri pi – pentru distributii de probabilitate ale rentabilitatii (serii de frecv.)
unde: E(Ri) = rentabilitatea asteptata
Ri = rentabilitatea perioadei i / scenariului i
n = numarul perioade anteriaore considerate ptr. analiza;
pi = probabilitatea asociata lui Ri, in distributiile de probabilitati ale rentabilitatii
Dispersia (Varianta - indicator de risc)
Var. = Σi=1..n [Ri - E(R)]^2 / (n-1) – un grad de libertate (dispersia ptr. sondaj)
Var. = Σi=1..n [Ri - E(R)]^2*pi - pentru distib. de prob.ale rentabilitatii (serii de frecv.)
Riscul investitiilor – doua componente:
1. risc sistematic– legat (determinat) de evolutia generala a pietei
2. risc specific– depinde de caracteristicile emitentului (diversificabil)
* cu cat este mai riscanta o investitie cu atat rentabilitatea asteptata este mai mare (ptr. a fi
considerata ca oportunitate de investitii)
** riscul specific este acoperit (hedged) prin diversificarea portfoliului si/sau prin utilizarea derivatelor
(hedging = acoperirea potentialei pierderi prin investitii care se contrabalanseaza ca risc specfific 8)
Obligatiunile (titluri de credit, datorie sau titl. cu venit fix)

Emitentul acestor titluri este are o datorie fata de detinatori (subscriitori/cumparatori)
iar, de regula, ramburseaza principalul la scadenta si plateste cuponul anual
Caracteristici ale obligatiunilor:
1. Valoarea nominala (VN) (principalul) – suma asupra careia se calculeaza
dobanda (cuponul), platit de emitent si care trebuie rambursata la maturitate (totusi
uneori emitentul plateste o prima de rambursare peste valoare nominala – supra pari)
2. Pretul de emisiune – este exprimat ca un procent din valoarea nominala
Incasarea neta a emitentului/oblig. = (pret de emis. % - comis. de emisiune %) *VN
3. Emitentul – debitorul creditului – statul, agentii guvernamentale sau administratii
locale (municipalitati), firme (obligatiuni corporative)
4. Scadenta/maturitatea – data la care emitentul trebuie sa ramburseze principalul
(maturitatea = durata de timp pana la scadenta)
5. Cuponul – rata dobanzii pe care emitentul o plateste detinatorilor de oblig. (de obicei,
aceasta rata este fixa dar poate sa fie legata de o rata de piata - LIBOR, EURIBOR, ROBOR)
6. Datele cupoanelor – datele la care emitentul plateste cupoanele detinatorilor de
obligatiuni. (US -semi-anual; Europa – anual)
7. Pretul obligatiunii–pretul de piata al obligatiunii(variabl pe piata); Curs = Pret/VNx100
9
8. Prospectul de emisiune – un document cu valoare contractuala, care stipuleaza

drepturile creditorilor (modificarile acestuia tb. aprobate de majoritate/ super-majoritate)
Tipuri de obligatiuni
I. In functie de rata cuponului

I.1. Oblig. cu rata fixa – cupon constant
I.2. Oblig. cu rata variabila - cupon legat de indicatorii masei monetare (ROBOR;
LIBOR sau EURIBOR)
Exemplu: 3L USD LIBOR+0.20% (cuponul se reseteaza la fiecare trei luni in functie
de LIBOR-USD)
I.3. Obligatiuni cu rentabilitati ridicate – evaluate sub gradul de investitii (de agentiile
de rating) = obligatiuni relativ riscante => rentabilitati ridicate ( “junk bonds”)
I.4. Obligatiuni cupon zero – fara dobanda, fiind tranzactionate la un curs substantial
redus fata valoarea nominala (sub pari). Rambursate la valoarea nominala
(integral) – acesta fiind modul in care dobanda este platita.
* Desprinderea (“stripping off”) cupoanelor unei obligatiuni cu rata fixa => se creaza
obligatiuni cupon zero (cupoanele sunt separate de platile finale de principal fiind
tranzactionate independent) 10
II. In functie de clauzele privind diverse riscuri

II.1.Obligatiuni corelate cu inflatia (inflation linked) – principalul este indexat cu inflatia (au o
rata a dobanzii mai redusa decat oblig. cu dobanda fixa cu maturitate comparabila)
II.2. Alte oblig. indexate (Equity Linked Notes) – indexate cu un indicator al rezultatelor
firmei – venit, valoare adaugata; sau obligatiuni legate de PIB
II.3. Oblig. garantate cu active – platile de dobazi si principal sunt garantate de cash flow-uri
generate de alte active(obligatiuni ipotecare /garantate ipotecar; obligatiuni colateralizate)
II.4. Oblig. subordonate – au prioritate inferioara decat alte obligatiuni ale emitentului, in caz
de lichidare a acestuia <=> risc mai mare si credit rating mai redus decat alte oblig.
(in caz de faliment => ierarhia creditorilor => 1. lichidator; 2. statul (impozite; taxe).. => A.
obligatiuni B. obligatiuni subordonate)
III. In functie de clauzele privind scadenta

III.1. Oblig. perpetue – fara scadenta (UK Consols). Ex. - West Shore Railroad bonds
maturity - 2361
III.2. Oblig. care se ramburseaza prin tragere la sorti (loterie) – emise de stat;
cupoanele sunt platite prin metoda clasica; insa principalul se ramburseaza pe baze
aleatoare, in cadrul unui program de rambursare, unele dintre aceste rambursari pot sa se
faca la valori superioare valorilor nominale (incluzand o prima de rambursare)
11
IV. In functie de emitent

IV.1. Oblig. municipale/ de stat – emise de stat, orase, administratii locale, agentii
guvernamentale; dobanzile generate - de obicei scutite de impozit pe venit
IV.2. Oblig. corporative – emise de firme
V. In functie de diferitele clauze ce vizeaza anumite beneficii

V.1. Oblig. convertibile – permit transformarea intrun anumit numar de actiuni
ordinare ale emitentului.
V.2. Oblig. preschimbabile – permit transformarea intr-un numar de actiuni ordinare
ale altei firme decat emitentul obligatiunilor
Indicatorul rentabilitatii investitiei in obligatiuni:
Ri = [Pi – Pi-1] / Pi-1 + Ci / Pi-1
unde: Pi, Pi-1 = cursul obligatiunii in perioadele i si i-1 (% din valoarea nominala);
Ci = suma cupoanelor obligatiunii platite in perioada i (% din valoarea nominala);
12
Riscul oblig. – redus, atat ptr. oblig. de stat cat si corporative (clauzele
prospectului de emis.):
- rambursarea obligatiunilor se face cel tarziu la scadenta – stipulat precis de
clauzele contractuale, incluse in prospect
- de regula, oblig. corporative (mai riscante decat oblig. de stat) sunt garantate
ipotecar sau garantate printr-un portofoliu de titluri financiare
- pot sa implice obligatii suplimentare ptr. emitent (ex.: sa prezinte informatii
financiare detinatorilor, limitari ale deciziilor manageriale)
- rata dobanzii (rata cuponului) este independenta de rezultatele financiare ale
emitentului, stabilita ca procent fix sau printrun procent stabilit in legatura cu una
dintre dobanzile cheie satbilite pe piata monetara: EURIBOR, LIBOR or ROBOR -
ex.: ROBOR 6L+3,5%)
Volatilitatea oblig.
Principalul risc al oblig. cu dobanda fixa: variatiile viitoare ale dob. pe piata
Rata dobanzii de piata ↑ / (↓) => Valoarea (cursul) oblig. Emise anterior ↓ / (↑)
motiv: noile emisiuni ofera o rentabilitate mai mare /(mai mica)
Variatiile cursului oblig. sunt opuse variatiilor ratei dobanzii 13

IMUNIZAREA (la riscul ratei dobanzii)
1) Corelarea cash flow-urilor – suprapunerea exacta a

incasarilor viitoare (cash inflows) din investitiile din
obligatiuni cu platile viitoare (cash outflows) aferente
datoriilor investitorului)
2) Suprapunerea duratelor* aferente investitiei in

obligatiuni si a celor aferente datoriilor
*Durata Macaulay (indicator) utilizata ptr. imunizare
(media ponderata a momentelor in care se fac
rambursari) 14
 Derivate
(- Scop: acoperirea riscurilor)
-drepturile si obligatiile aferente sunt legate de titluri primare
-tranzactionate pe - Burse - standardizate
- Piete de tip OTC - nestandardizate
Derivate standardizate:
1. Futures - contracte standardizate care dau partilor

dreptul si obligatia sa cumpere sau vanda un
anumit titlu primar la o anumita data in viitor, la un
pret prestabilit 15
Caracteristici Futures:
- scadenta (data regularizarii) = data livrarii
- pretul futures = pret prestabilit
- pretul la regularizare = pretul activului suport la data livrarii
De obicei, pretul la regularizare tinde catre pretul futures la scadenta
2. Optiunile sunt contracte in care cumparatorul are dreptul, dar nu si obligatia

sa cumpere (CALL) sau sa vanda (PUT ) o cantitate standard (de regula
100/1.000) dintr-un anumit titlu (suport), la un pret pret prestabilit, la o data
prestabilita (Europene) sau pana la o data prestabilita viitoare (Americane).
Vanzatorul are obligatia sa onoreze clauzele contractuale, in schimb acesta
primeste o prima
Caracteristici Optiuni:
- pret de exercitiu (pret strike)
- scadenta / expirare
- emitent = vanzatorul optiunii
- prime (C/P)
*Cumparatorul este considerat a avea o pozitei lunga (long - o creanta), iar
16
vanzatorul o pozitie scurta (short - datorie)
Derivate nestandardizate
1. Contracte Forward = similare cu contractele futures dar

negociable in ceea ce priveste cantitatea, scadenta si pretul
forward
2. Contracte Swap – contracte de schimb intre diferite fluxuri

de cash flow-uri (pozitive sau negative) (fluxurile = picioarele
swap-ului)
*Exista si alte derivative adaptate, negociabile si adaptate
nevoilor partilor contractante
17
3. Piata primara vs. Piata secundara

Piata primara – noile emisiuni de titluri sunt tranzactionate ptr. prima oara
(emitenti ca statul, administratiile locale, firmele si alte institutii publice atrag fonduri prin noi
emisiuni)
Ofertele publice initiale (IPO) – relaizate prin banci de investitii /
sindicate de dealeri de piata de capital = preiau noua emisiune si o
revand investitorilor, garantand-o (underwriting) pe baza unui comision
(inclus in pretul ofertei de titluri)
 Piata secundara - piata titlurilor emise anterior (realizeaza transferul
titlurilor intre detinatori)
Scopul principal: furnizeaza lichiditate investitorilor
Nivelurile pietei secundare (2):
I. Aftermarket (organizata ca OTC) = piata pentru un titlu nou imediat dupa
noua emisiune
II. Bursa – pentru a fi listati, emitentii trebuie sa indeplineasca conditii
specifice : profitabilitate, stabilitate, corectitudinea si transparenta
situatiilor financiare
18
*Listarea titlurilor => furnizeaza lichiditate investitorilor, speculatorilor si hedgerilor
Formele pietei secundare (2):

1. - Bursa
2. - Piata over-the-counter (OTC)
Diferenta principala: - diferite metode de cotare si tranzactionare (licitatia/fixing vs. neg.)
Bursele
- Strict regelmentatate:
a) reguli ptr. emitenti privind actionariatul, rentabilitatea, stabilitatea, capitalizarea
bursiera, corectitudinea si transparenta situatiilor financiare;
b) reguli ptr. reprezentantii cumparatorilor si vanzatorilor, legate de ordinele acestora;
c) reguli legate de necesarul de colateral, depozitarul central, compensarea si
decontarea finala;
- pe burse contractele sunt standardizate dpdv al cantitatilor, preturilor si scadentelor
- preturile si executarea ordinelor de vz. si cump. se realizeaza prin confruntarea cererii
cu oferta agregata ptr. un titlu, urmarindu-se maximizarea volumului tranzactiilor
- furnizeaza informatii in timp real despre titlurile cotate
*In trecut: licitatia prin strigare si la sfarsitu fiecarei zile avea loc inchiderea manuala
a procedurii de tranzactionare =>Pretul (max. volumului de tranzactionare);
19
** In prezent – tranzactiile electronice; piata de licitatii – cumparatorul ofera iar vanzatorul

solicita preturi ptr. titlul cotat (De ex.: cumpararea si vanzarea “la piata” semnifica faptul ca
se accepta orice pret ptr. titlu). Cand preturile cerute si oferite se potrivesc se realizeaza
tranzactia, iar daca exista mai multi cumparatori sau vanzatori la acelasi pret, tranzactia se
realizeaza pe principiul primul venit primul servit,.
Exemple de burse: NYSE (New York Stock Exchange), LSE (London Stock Exchange), Frankfurt Stock
Exchange (German: FWB Frankfurter Wertpapierbörse) sau BVB (Bursa de Valori Bucuresti)
Piatele over-the-counter (OTC)

- Bazate pe negociere (regula negocierii)
- Contracte nestandardizate, negociabile in ceea ce priveste pretul, cantitatea si scadenta
- Emitentii trebuie sa indeplineasca un set redus de conditii
- In mod traditional, in afata de actiunile necotate, pe piata OTC se coteaza oblig. corp.
Exemple OTC: OTC Bulletin Board; Pink Sheets in U.S., PLUS Markets Group in U.K.,
NASDAQ (National Association of Securities Dealers Automated Quotations) in US si
RASDAQ (Romanian Association of Securities Dealers Automated Quotations) in Romania
*In prezent, firmele importante care tranzactioneaza titluri au dezvoltat un mod alternativ de
tranzactionare, in special ptr. blocuri mari de titluri, bazate pe propriul sistem prin potrivirea
ordinelor cumparatorului si vanzatorului. Astfel, importante volume de titluri “sar” peste
piata organizata, iar firmele de brockeraj platesc comisioane mai reduse
20
4. Piata de capital si economia

Scopul pietei de capital: evitarea intermediarilor financiari care genereaza costuri
suplimentare ptr. debitori (antreprenori) si costuri de oportunitate ptr. creditori
(depozitari) (= dezintermedierea financiara)
-piata de capital o sursa dintre cele mai importante de finantare (permite firmelor
sa atraga capital ptr. extindere, sa devina publice)
-piata de capital furnizeaza lichiditate investitorilor, permitand acestora sa-si
vanda rapid si cu usurinta detinerile de titluri. (caracteristica atractiva a titlurilor
listate, comparativ cu alte investitii mai putin lichide, cum ar fi inv. directe sau inv.
imob.)
-scopul burselor, ca cea mai importanta componenta a pietei de capital, este
facilitarea schimbului de titluri intre cumparatori si vanzatori, furninzand un
spatiu ptr. piata (virtual sau real)
-bursele furnizeaza informatii in timp real privind tranzactiile cu titlurile cotate,
facilitand formarea pretului prin interactiunea dintr vz. si cump. informati
-bursele realizeaza si compensarea tranzactiilor, prin casele de compensare –
primesc si livreaza titlurile; garanteaza plata fata de vanzatorul titlurilor - (se
elimina riscul ca vreuna dintre parti sa intre in incapacitate de plata in respectiva
tranzactie) 21
- piata de capital prognozeaza si semnalizeaza starea intregii economii (datorita

pozitiei centrale a acesteia in cadrul fluxurilor financiare ale economiei)
*De exemplu: primul semn de recesiune in economie = caderea burselor (orice
instabilitate economica este anuntata de scaderi semnificative, anterioare ale
cursurilor titlurilor pe bursa)
-“climatul” pietei de capital afecteaza economia reala (evolutia pietei de capital
poate constitui un stimulent sau destimulent ptr. dinamica activitatii economice si de
investitii, ptr. consum, ptr. angajare si ptr. cresterea economica in ansamblu)
Indicatorii “climatului” si evolutiei pietei de capital = indicii bursei de valori

(surprinde variatiile cursurilor titlurilor reprezentative, ptr. intreaga piata sau ptr. o sectiune a acesteia)
Indicele BV = medie ponderata a capitalizarii bursiere a titlurilor incluse in

indice, cu ponderile reflectand contributiile titlurilor la indice (formula
aproximativa):
Ii= Σk=1..n CBik pik

unde:
i = perioada ptr. care se calculeaza indicele;
CBik = capitalizarea bursiera a titlului k, in perioada i; 22
pik = ponderea titlului k, in perioad i – reinoita periodic in scopul de a reflecta cat mai bine
schimbarile mediului economic;
k = 1..n;
n = numarul de titluri incluse in structura indicelui;
CBik = Pik  Nik

unde: Pik = cursul titlului k, in perioada i;
Nik = numarul de titluri de tip k, existente (emise) pe piata in perioada i
Valoarea indicelui este convertita si exprimata in puncte (de index) (nu in

unitati monetare)
Conversia se face pornind de la valoarea initiala a indicelui, careia i se atribuie
un numar rotund de puncte: 100 sau 1000 (I0):
Ipi = Ii /I0  100 (sau 1.000)
- fiecare modificare a preturilor afecteaza indicele bursier
- variatiile de sens opus ale cursurilor se compenseaza reciproc in cadrul indicelui si ca urmare
indicele va avea o evolutie mai lina (neteda), fata de cursurile componentelor (individuale)
*Indicii reflecta o imagine generala a pietei pentru care sunt calculati
**Relevanta maxima o au variatiile indicilor (in puncte) – reflecta evol. pietei si optimismul
23
investitorilor
Finante – Evaluarea proiectelor de investitii
Evaluarea proiectelor de
investitii
1
Conotatii ale evaluarii:

Evaluarea proiectelor de investitii
Evaluarea afacerilor (companiilor)
Evaluarea titlurilor financiare
Def.: Evaluarea reprezinta procesul de cuantificare (masurare) a valorii
Cuprins: Tipuri de fluxuri de trezorerie (Cash Flow-uri)
1. Valoarea actualizata neta (VAN)
Fluxuri nete de trezorerie (Cash Flow-uri nete)
Valoarea actualizata
Rata de actualizare
2. Rata interna de rentabilitate (RIR)
Criteriul de evaluare RIR
Cazul a doua proiecte mutual exclusive, care au criterii VAN si RIR divergente
Critici RIR si rata de actualizare modificata
3. Durata de recuperare
2
Trei tipuri de Cash Flow-uri si capitolele acestora (la nivelul Situatiei fluxurilor de trezorerie
proiectate pentru o companie)
A. Cash flow din activitatea de exploatare

Metoda Directa Metoda Indirecta
+ Incasari din exploatare + Profit inainte de impozit pe profit si dobanzi
- Plati din exploatare (include dobanzile ) +Ajustari privind cheltuieli calculate
- Ajustari privind venituri calculate
- Cresteri / + Scaderi capital de lucru
- Dobanda platita
- Impozit pe profit platit
B. Cash flow din activitatea de investitii

- Achizitii de cladiri, terenuri, echipament, afaceri (incl. good will) (Cost de investitii)
+ Incasari din vanzari de echipament (Valoare reziduala)
C. Cash flow din activitatea de finantare

- Rambursari de / Incasari din credite pe termen lung
- Rambursari de / Incasari din leasinguri financiar
- Dividende platite
3
Capitolelele cash flow-urilor la nivelul unei firme si relevanta lor ptr. evaluarea proiectelor de
investitii
Relevant / Irelevant ptr.
A. Cash flow din activitatea de exploatare
evaluarea proiectelor de
Metoda Directa Metoda Indirecta investitii
+ Incasari din exploatare (Relevant) + Profit inainte de impozit pe profit si dob. - Relevant
- Plati din exploatare (include dobanzile ) +Ajustari privind cheltuieli calculate - Relevant
(Relevant, mai putin dobanzile) - Ajustari privind venituri calculate - Relevant

- Cresteri / + Scaderi capital de lucru - Relevant
- Dobanda platita - Irelevant
- Impozit pe profit platit - Relevant
B. Cash flow din activitatea de investitii

- Achizitii de cladiri, terenuri, echipament, afaceri (incl. good will) (Cost de investitii) - Relevant
+ Incasari din vanzari de echipament (Valoare reziduala)
- Relevant
C. Cash flow din activitatea de finantare

- Irelevant
- Rambursari de / Incasari din credite pe termen lung
- Rambursari de / Incasari din leasinguri financiar - Irelevant
- Dividende platite - Irelevant
4
Trei indicatori fundamentali de

evaluare a proiectelor de investitii:
1. Valoarea actualizata neta (VAN)

2. Rata interna de rentabilitate (RIR)
3. Durata de recuperare (DR)
5
VAN
Cash Flow-uri Nete (Cash Inflows – Cash Outflows)
CFNt = It – CPt, cu t = 0..n;
unde:
I = incasari (cash inflows), includ atat incasari din exploatare cat si incasari din vanzarea de active (valoare
reziduala);
CP = platile (cash outflows) legate de costuri de investitii si cheltuieli de exploatare;
t = perioada (anul) in care se va inregistra cash flow-ul;
n = perioada de viata estimata a investitiei.
6
VAN
Valoare actualizata
- Actualizarea cash flow-urilor:
N N N … N N
CFN0 CFN1 CFN2 CFNn
…
N 0
C
F
1
1
C
F
2
2
C
F
3
. 3
…
…
…
…
C
F
n
-
Timpn
C
F
n
n
CFN1 …
C
1 -
(1  k )1 . 1
CFN2
(1  k ) 2
F
…
…
…
0
N
… C
… F
CFNn .
0
(1  k ) n
7
VAN
Valoare actualizata
- Prin actualizare, chiar daca cash flow-urile nete sunt generate in

momente diferite (au valori de timp diferite ), acestea pot fi cumulate
iar suma lor genereaza un indicator de eficienta - VAN (formula gen.):
n (EI )
CFNi
VAN = 
i 0 (1  k ) i
unde: k = rata de actualizare
Varianta simplificata:
n
CFNEi VR
VAN = I  
i 1 (1  k ) i
(1  k ) n
unde: I = costul investitiei, presupus a fi inregistrat intrun singur an (anul 0)

VR = valoarea reziduala, estimataa a fi incasata la sfarsitul duratei de viata a proiectului (anul n)
CFNE = cash flow-ul net din exploatare, pentru fiecare din anii aferenti perioadei de viata ai
proiectului (1..n)
8
VAN
Rata de actualizare
Dublul rol al acestei rate in contextul actualizarii cash flow-urilor:

1. Permite comparatia intre cash flow-uri avand valoare de timp diferita
2. Furnizeaza un etalon de rentabilitate pentru o comparatie implicita in cadrul analizei

(functioneaza ca un test pentru acceptarea sau rejectarea proiectelor de investitii)
- VAN > 0 : rentabilitatea oferita de proiectul de investitii este superioara ratei de actualizare
- VAN = 0 : rentabilitatea oferita de proiectul de investitii este egala cu rata de actualizare
- VAN < 0 : rentabilitatea oferita de proiectul de investitii este inferioara ratei de actualizare
9
VAN
Rata de actualizare
Costul capitalului
Surse principale de Risc Rentabilitate

capiatal Surse specifice de capital Costul capitalului Mare Mare
Actiuni ordinare (comune) Rata de rentabilitate asteptata de
actionari
Capital propriu
(Resurse proprii)
Actiuni preferentiale Rata de rentabilitate fixa
Datorii obligatare Rata cuponului
Datorie bancara pe termen Rata donazii bancare pe termen

lung lung, adaptata risului proiectului
Datorii Leasing Rata dobanzii af. contr. leasing
Datorie
Datorie bancara pe termen Rata donazii bancare pe termen
scurt scurt, adaptata risului proiectului
Datorii furnizori Numai posibile costuri de
Mic Mica
oportunitate
10
VAN
Rata de actualizare
Costul Mediu Ponderat al Capitalului (c.m.p.c.)
n
c.m.p.c. = pc
i 1
i i
Unde: pi = ponderile surselor de capital, i = 1..n

n = numarul total de surse de capital
ci = costul specific al diferitelor surse de capital, pentru datorii ci se inmulteste cu (1-t) – avantajul fiscal al
indatorarii (fiscal shield)
Costul Mediu Ponderat al Capitalului (c.m.p.c.) = cel mai potrivit etalon folosit in actualizare
- VAN > 0 : proiectul genereaza o rentabilitate peste costul de finantare (acceptare)

-VAN = 0 : proiectul genereaza o rentabilitate egala cu costul de finantare (acceptare – in functie de
riscul proiectului si de flexibilitatea actionarilor cu privire la rentab. asteptata (inclinatia spre risc)
- VAN < 0 : proiectul genereaza o rentabilitate inferioara costului de finantare (respingere*)
* Cu exceptia investitiilor publice care genereaza importante beneficii sociale 11
VAN
Rata de actualizare
Costul Mediu Ponderat al Capitalului (c.m.p.c.) – cazul unei structuri financiare

simplificate
Structura financiara pi ci
Exemplu:
Capital propriu 25% 20%
Datorii 75% 13%
c.m.p.c. = 25%  20% + 75%  13% = 14.75%

Daca impozitul pe profit este is 0% (inv. off shore)
Daca se considera un impozit pe profit de 16% :
c.m.p.c. = 25%  20% + 75%  13% (1-16%) =
= 13.19%
12
RIR
RIR: rata de actualizare care face ca VAN(@RIR) sa fie nula

(prin aceasta actualizare practic se compara performanta proiectului cu ea insasi =>
diferentele trebuie sa fie nule)
n
CFN
VAN(RIR) =
 (1  RIR )
i 0
i
i
=0
VAN(k) monotona – descrescatoare:
n
CFNi
VAN(k)’ =  i i 1 < 0 => VAN(k) ↓ <=> k1 > k2 => NPV(k1) < NPV(k2)
i 1 (1  k )
13
RIR
VAN (k) N
P
V
(
k
)
I
RIR E(RIR) R
E
(
R
VAN (k1) N I
P R
V R
( k
)
k
1 0
k2 2
) k
k1 1 k
VAN (k2) N k
P
V a
(
k
2
Estimarea RIR se bazeaza
) pe interpolare liniara
VAN (k1 )
E(RIR) = k1 + (k2 - k1) VAN ( k )  VAN ( k )
1 2
14
RIR
Cazul a doua proiecte de inveatitii mutual exclusive, prezentand criterii VAN si
RIR divergente
N
VAN (k) P
V
(
k
N
)
VAN1 P
V
1
VAN2 N
P
V
I
2
R
RIR2 R
2
RIR1 k k I
k1 k2 1 2 R
R
k k
1
Fig. 6.3. The case of mutual exclusive investment peojects with divergeant NPV and
IRR criteria
15
RIR
Critici RIR:
- RIR presupune ca cash flow-urile pozitive generate pe parcurs sunt reinvestite la aceeasi rata de rentabilitate – cea a
proiectului care le genereaza. In relitate cash flow-urile generate sunt reinvestite la o rata de rentabilitate mai redusa,
cel mult egala cu c.m.p.c.
- Este posibil sa existe mai multe solutii pentru RIR, ceea ce pote genera confuzie
Solutia: utilizarea RIRM
RIRM =
VV (CFpozitive; r )  1 reinvest
 VA(CFnegative; c.m. p.c)

n
m
I = - ∑ VA(CFnegative, c.m.p.c) = 
i 0
CFnegativi
(1 c.m. p .c.) i
; m = anul finalizarii inv.
n
VF = ∑ VV(CFpozitive, rreinvest) =  CFpozitiv (1  r
i m
i reinvest ) ( n i 1)
I (1+RIRM)n = VF
16
DR
Trei forme:
DR
1.  CFN
i 0
i =0
DR
CFNi
2. =0
i 0 (1  k ) i
I
3. DR =
CFNEA
unde:
CFNEA = cash flow-ul net, mediu anual, din exploatare si investitii actualizat
I = costul de investitii
17
Finante Publice
I. Continutul si functiile finantelor publice
Satisfacerea nevoilor membrilor societatii:
1. Nevoi individuale – Bunuri private

• oferta limitata de conditiile factorilor de productie;
• cerere limitata de puterea de cumparare a consumatorilor;
• consum concurential si divizibil.
2. Nevoi sociale/colective - Bunuri (servicii/activitati) publice

(Ex.: aparare nationala; ordine publica; asistenta sociala; ajutor in
caz de dezastre naturale, etc..) (bunuri publice pure)
• consum neconcurential si indivizibil (consum in comun); 1
Finante Publice
• includ unele nevoi individuale ale categoriilor sociale

defavorizate.
3. Nevoi cvasipublice – Bunuri private / Bunuri publice

• Ex.: asistenta medicala, educatie, cultura;
• in general, satisfacerea acestor nevoi prin utilizarea bunurilor
publice este selectiva (pe baza unor criterii de eligibilitate).
2
Finante Publice
Statul pune la dispozitia societatii, prin intermediul FP, B si S

publice, mai mult sau mai putin cuprinzatoare, in functie de optiunile
politice ale societatii.
*Aceasta operatiune presupune redistribuirea veniturilor societatii.
Producţia sect. public
Dreapta posibilitatilor
de productie
G1
G2
x1 x2 Producţia sect. privat
3
Finante Publice
Finante publice
Constituirea Repartizarea
resurselor resurselor
financiare financiare
Autoritati
Economie publice
4
Finante Publice
Functiile finantelor publice (f. de repartitie si f. de control)

1. Functia de repartitie - distribuirea si redistribuirea PIB
 Constituirea resurselor financiare, prin participarea soc. com., a instit.
publ., a populatiei, a nerezidentilor care obtin venituri in tara respectiva si a
creditorilor interni si externi. (pe calea contributiilor fiscale; varsamintelor din
ven. instit. publ., ven. din concesiuni, chirii si vlaorificarea unor bunuri prop.
de stat si a imprumuturilor interne si externe si a transferurilor externe )
 Repartizarea resurselor financiare – dimensionarea pe destinatii:

- invatamant, sanatate, cultura
-asigurari sociale si protectie sociala
- dezvoltari colective si locuinte
- aparare nationala
- ordine publica
- actiuni economice si alte actiuni
5
- datorie publica
Finante Publice
*In cadrul acestei operatiuni resursele financiare se

depersonalizeaza: nu exista o corespondenta intre fondurile
provenite dintr-o anumita sursa si vreo anumita destinatie.
*Nivelul resurselor atrase depinde de nivelul PIB, al consumului, etc
*Prin cresterea volumului de resurselor financiare redistribuite se

poate genera crestere economica (daca se indreapta spre
cheltuieli publice cu potential de mutiplicare).
*In cazul constituirii resurselor pe calea imprumuturilor publice

interne apare efectul de evictiune (crowding- out).
6
Finante Publice
In cadrul functiei de repartitie se poate vb. de:
1.1. Funcţia de atragere a resurselor;
1.2. Funcţia de alocare a resurselor;
1.3. Funcţia de redistribuire a produsului intern brut;
1.4. Funcţia de stabilizator (automat) al economiei

naţionale;
1.5. Funcţia de stimulator al economiei naţionale;
1.6. Funcţia de coordonare a cererii şi de stabilire a

priorităţilor social-economice; 7
Finante Publice
2. Functia de control
*Constă în faptul ca finanţele publice sunt un mijloc de reflectare şi

de influenţare a proceselor economice şi sociale din cadrul
societăţii;
*Prin controlul financiar se urmăreşte:

- asigurarea formării resurselor financiare publice;
- menţinerea integrităţii acestora;
- gestionarea acestor fonduri pe baze raţionale si in conditii de
eficienţă.
*Functia de control se realizeaza atat concomitent cu functia de

repartitie cat si separat, prin intermediul unor institutii
specializate ale statului. 8
Finante Publice
* Funcţia de control se realizeaza prin urmatoarele pârghii

financiare:
- impozite
- taxe
- contribuţii
- prelevări
- alocaţii şi cheltuieli bugetare
* Realizarea controlului se face prin intermediul

- Curtii de Conturi;
- Ministerului Finanţelor Publice, prin structurile sale centrale şi
teritoriale;
- Auditorilor financiari (externi) si partial prin inermediul
auditorilor interni.
9
Finante Publice
*La nivel central (Directia de programare bugetara - MFP), contolul se

realizeaza pornind de la compararea mărimilor efective cu cele
previzionate ale resurselor financiare aferente pe surse bugetare.
Abateri
Cauze
Decizii şi măsuri de corecţie necesare,

10
Finante Publice
II. Cheltuielile publice
II.1. Continut, clasificare

*Chelt. publice reprezinta forma concreta a celei de a doua faze a functiei de
repartitie a finantelor publice.
Cheltuielile publice reprezinta alocari definitive de resuse financiare

publice (fiind un consum definitiv de PIB) pentru:
-acoperirea cheltuielilor curente ale autoritatilor publice;
-acoperirea cheltuielilor publice de capital;
-acoperirea cheltuielilor de transfer.
1
Finante Publice
Chelt. publice includ:

I. Chelt. publice adm. centrale (CPC)
I.1. Chelt. adm. publ. centrale (Chelt. guv. central / Chelt. guv. federale – daca este
cazul) – finantate din bugetul de stat
I.2. Chelt. finantate din fondurile asig. sociale de stat (sanatate, somaj si pensii)
I.3. Chelt. publice finantate din bugetele fondurilor speciale
(II. Chelt. publice ale subdiviziunilor adm. teritoriale intermediare CPI – state
federale)
III. Chelt. pubice ale administratiilor locale (CPL)
Chelt. publice totale neconsolidate

CPTN = CPC + (CPI) + CPL
2
Finante Publice
Chelt. publice totale consolidate (cu excluderea transferurilor intre

bugete)
CPTC = CPTN – TIB
*Chelt. publice (categorie mai larga decat chelt. bugetare):
 chelt. bugetare - aprobate in parlament sau in consiliile locale

 chelt. ale fondurilor cu destinastie speciala
 chelt. acoperite din resursele institutiilor publice autonome (care nu
provin din alocarile de la bugetul de stat sau bugetele locale)
 chelt. efectuate din bugetul trezoreriei statului
 chelt. finantate din alte surse decat cele bugetare (fonduri externe
nerambursabile)
3
Finante Publice
Clasificari ale cheltuielilor publice:
A. Clasificarea administrativă
- se bazeaza pe criteriul institutiilor publice prin care se efectueaza:

ministere, institutii publice, unitati administrativ teritoriale, etc..
- utila pentru ca reflecta alocatiile bugetare pe beneficiari
- nu ofera o baza valida de comparatie in timp – structura si

subordaonarea institutiilor publice se modifica in timp (unele instit.
pot fi arondate unor ministere diferite in timp/unele subunitati adm.
teritoriale pot fi arondate unor unitati adm. teritoriale diferite in
timp)
4
Finante Publice
B. Clasificarea economica
B1. - Ch. curente (de functionare)

- Ch. de capital (cu caracter de investitii)
B2. - Ch. bunuri si servicii - Ch. personal

- Ch. materiale
- Ch. de transfer sau redistribuire (consolidabile&neconsolidabile)
(alocatii, granturi – cu caracter social, subventii – cu caracter
economic si transferuri intre diverse verigi bugetare)
[- Dobanzi aferente datoriei publice interne si externe si alte
cheltuieli legate de datoria publica (ch. curente)
- Rezerve (ch. curente)
- Rambursari de credite interne/externe si imprumuturi acordate] 5
Finante Publice
C. Clasificarea functionala (pe criteriul domeniului, ramurii, sectorului

de activitate) – depinde de politica financiara a statului:
- Ch. publice in domeniul social (invatamant, sanatate, protectie

sociala, cultura, arta, sport, protectia mediului)
- Ch. publice pentru programe prioritare de cercetare
- Ch. publice in domeniul economic (investitii/activitati economice

de interes public/acordarea de subventii sau facilitati)
- Ch. publice ptr. aparare nationala si ordine publica
- Ch. ptr. finantarea administratiei centrale si locale
- Dobanzi si alte chelt. aferente datoriei publice 6

Finante Publice
D. Clasificarea financiara – in functie de modul in care afecteaza

resusele financiare publice:
- Ch. definitive – alocari de resuse financiare publice pentru

functionare si investitii
- Ch. temporare - rambursari imprumuturi publice si alte operatiuni

de trezorerie
- Ch. virtuale (posibile) – depind de anumite conditii (de exemplu

garantiile de stat acordate pentru credite – vezi programele Prima
Casa)
7
Finante Publice
*Cel mai utilizat mod de clasificare este bazat pe clasificarea incrucisata:
B2. Econ. Ch. de Ch. Ch. de Dobanzi Subventii Fd. Transferuri …

personal materiale capital rezerva
Cl. Funct.
1.Serv. pub.
gen.
2.Aparare
3. Ordine si
sig. nat.
4. Educatie
…
9. Actiuni
economice
8
Finante Publice
*In Romania (la nivelul institutiilor ordonatoare de credite

bugetare) se utilizeaza din 2003 gruparea chelt. publice dupa
sursele de finantare:
a. din bugetul de stat;

b. din intrari anuale de credite externe;
c. din venituri proprii ale institutiilor publice
d. din fonduri externe nerambursabile
9
Finante Publice
II.2. Nivelul, structura si evolutia cheltuielilor publice

 Ind. de nivel
1. CP(TC/N)nt
t
CP(TC / N ) n
2. CP(TC/N)rt = t /t0
DPIB
 q t t
p
DPIBt/t0 =
 p
q t 0 (Ind. Paasche)
*Nota1: Ind. Laspeyres este utilizat ptr. IPC

**Nota2: Ind. Fischer media geometrica a ind. Paasche si
Laspeyres 10
Finante Publice
3. Ponderea CP in PIB
CPTCt
CP / PIB = t
x 100
PIB
4. CP medii in USD per capita (pe locuitor)
t t
CPTC / CSU .M .nationale/ USD
CP (USD)/loc =
Nr.loc.t
CSU.M.nationale/USD t = cursul de schimb mediu anual (anul T) al USD,

exprimat in moneda nationala,
11
Finante Publice
 Ind. de structura
1. Ponderea cheltuielii publice de tip i in totalul CP
gsCp =
CPi
i x 100
CPTC
Permite observarea prioritatilor (politice ale) guv.
12
Finante Publice
 Ind. de evolutie
1. Variatia nominala absoluta
ΔCP(TC/N)nt/t-k = CP(TC/N)nt - CP(TC/N)nt-k
2. Variatia reala absoluta

ΔCP(TC/N)rt/t-k = CP(TC/N)rt - CP(TC/N)rt-k
3. Variatia nominala relativa

CP(TC / N )tn  CP(TC / N )tnk
Δ%CP(TC/N)nt/t-k = t k = ICPn(t/t-k)- 1
CP(TC / N ) n
13
Finante Publice
4. Variatia reala relativa

CP(TC / N )tr  CP(TC / N )trk
Δ%CP(TC/N)rt/t-k = t k = ICPr(t/t-k)-1
CP(TC / N ) r
5. Variatia ponderii ch. publice in PIB

CPTCt CPTCt k
ΔCP /PIBt/t-k = t x 100 - t k x 100
PIB PIB
6. Variatia CP medii (in USD) per capita
ΔCP/loct/t-k = CP/loct – CP/loct-k
14
Finante Publice
7. Modificarea (variatia) ponderii cheltuielii publice de tip i in

totalul CP (reflecta schimbarea prioritatilor/obiectivelor guv.)
ΔgsCpit/t-k = gsCpit - gsCpit-k
8. Indicatorul de corespondenta (de devansare) dintre variatia CP si

variatia PIB
I CP ( t / t  k )
k=
I PIB ( t / t  k )
9. Elasticitatea CP fata de PIB
I CP ( t / t  k )  1
e=
I PIB ( t / t  k )  1
15
Finante Publice
IV. Eficienta cheltuielilor publice – externalitati si ACB -
Conceptul de eficienta a cheltuielilor publice implica:
- Eficacitatea - masura indeplinirii obiectivelor propuse
- Eficienţa - capacitatea de a maximiza rezultatele pe baza resurselor

utilizate.
- Economicitatea - capacitatea sistemului public de a minimiza

costurile aferente BS publice, în condiţiile păstrării standardului de
calitate al acestora.
1
Finante Publice
D.p.d.v. economic eficienta sectorului public implica:
1. Eficienta alocativa: teoretic (Pareto) - nu exista un alt model de

alocare care sa aduca crestere a bunastarii unui contribuabil, fara a
afecta un altul; practic (Kaldor-Hicks): orice modificare a modelului
alocativ nu va putea genera o creştere a beneficiilor agregate (la nivel
de societate).
2. X-eficienta: factorii de producţie sunt astfel utilizaţi şi combinaţi

încât să producă maximul de bunuri şi servicii
2
Finante Publice
Evaluarea eficientei ch. publice
(1) Abordarea macroeconomică – evaluata prin indicatori sintetici:

IDU = (ISV + INE + Ilog(PIBusd.ppc/loc)) / 3
INE = (2 x IGA + ICI)/3
Ix = (x – xmin.std.)/(xmax, std.- xmin. std.)
Noua metodologie 2010:
IDU =(ISV x INE x Iln(VNBusd.ppc/loc)) ^ (1/3)
NE = (INMAS x INAAS) ^ (1/2)
(NMAS = nr. mediu de ani de scolarizare; NAAS = nr. asteptat/probabil de ani de scolarizare)
Valori standard 2013 Min Max Valori standard 2013 Min Max
SV 20 83,6 NE 0 0,971
NMAS 0 13,3 VNBusd/loc 100 87.478
NAAS 0 18,0
3
Finante Publice
*Indicatori mai elaborati: ex. Afonso,Schuknecht&Tanzi 2003

Eficienţa sectorului public = Performanţa sect. public / Ch. pub.
Performanta sect. public (medie a 7 ind., impartiti in 2 clase):
I. Indicatori de oportunitate
I. 1. Ind. al eficientei administratiei (sumarizeaza: nivelurile coruptiei, rigiditatii si
rutinei, calitatii justitiei, economiei subterane)
I. 2. Educatia (sumarizeaza: gradul de cuprindere in invatamantul secundar; rez. ed.)
I. 3. Sanatate (sumarizeaza mortalitatea infantila, speranta de viata)
I. 4. Infrastuctura publica (calitatea infr. de transport si telecomunicatii)
II. Ind. de tip Musgrave

II.1. Functia de repartitie (alocatiile primite de 40% dintre cele mai sarace menaje)
II.2. Stabilitatea asigurata de stat (sumarizeaza variatia cresterii economice, media
inflatiei pe 10 ultimii ani)
II.3. Performantele economiei (sumarizeaza media PIB/loc la ppc pe ultimii 10 ani,
media cresterii economice pe ultimii 10 ani, media ratei somajului pe ultimii 10 ani)
4
Finante Publice
* Rezultate (Afonso,Schuknecht&Tanzi 2003):

- tarile cu pondere mai mica a cheltuielilor publice în P.I.B. au performanţe
economice mai mari,
- tarile pondere mai mare realizează o repartiţie a veniturilor mai uniforma,
- tarile cu o pondere mai mică a cheltuiellor publice în P.I.B. au o eficienţă
susbstanţial mai ridicata fata de tarile cu o pondere mare sau medie (productivitatea
marginală a cheltuielilor publice este descrescătoare).
* Critici:
- singurele caracteristici introduse in studiu sunt cele 7 (pot exista si alte caracteristici
importante neconsiderate),
- studiul nu tine cont de impactul, asupra eficientei, al economiilor de scala de care
beneficiaza tarile cu sect. publice de dimensiuni mari (ptr. ca au numar mare de
populatie).
5
Finante Publice
(2) Abordarea microeconomică – determinarea eficientei la nivelul

unei anumite categorii de ch. publ. sau chiar la nivel de proiect
- Instrumentul cel mai larg utilizat la nivel de proiect de investitie
publica: ACB;
-Se evalueaza ex ante si ex post, se cuantifica diferentele;
(- Pentru inv. private se util. criteriile VAN(F) si RIR (F))
- Proiectele publice sunt, in general, negeneratoare de venituri => nu
exista fluxuri financiare pozitive;
- Se evalueaza prin intermediul VANE, RIRE si B/C, care tb. sa
indeplineasca cond.: VANE (@ras*) >> 0; RIRE >> ras*; B/C >>1
*ras = rata de actualizare sociala (SDR) 5,5% (UE 2007-2013)
6
Finante Publice
*Rata de actualizare sociala
1. Abordarea traditionala: utilizarea ratei de actualizare privata (costul

de oporunitate), ptr. ca in fond proiectele publice inlocuiesc proiecte
private - concureaza ptr. surse de finantare (crowding-out).
2. Rata de actualizare derivata din rata cresterii pe termen lung a

economiei, prognozate.
O formula aproximativa:
rasreala = ebunastare soc. mg/Ch.pub.x rata de crestere% Ch..pub.+p
(p=rata de preferinta pura de timp)
(rasnom = (1+rasreala)x(1+rinfl) – 1) (Fisher)
3. Rata de actualizare variabila in timp: descrescatoare (din ce in ce

mai mica) ca sa reflecte impactul benefic important asupra generatiilor
7
viitoare.
Finante Publice
VANE, RIRE si B/C:
 MONETIZAREA BENEFICIILOR proiectelor de inv. publice – cea

mai importanta metoda de cuantificare a efectelor inv. publice (WTP –
surplusul consumatorului sau LRMC – surplusul producatorului)
 Considerarea altor externalitati (pozitive si negative) + monetizarea

acestora prin metode directe (daca este posibil)
 Alternativ:
- utlizarea preturilor umbra (daca piata este imperfecta dpdv al
concurentei => factori de conversie standard si specifici);
- utilizarea salariilor umbra (pentru forta de munca necalificata, piata
muncii este considerata cu somaj involuntar)
- corectiile fiscale. 8
Finante Publice
Monetizarea beneficiilor proiectelor de inv. publice
 Metode bazate pe dezvaluirea preferintelor cons. (revealed

preference)
1. Willingness - To - Pay – (surplusul consumatorului) pentru

beneficiile oferite consumatorilor
1.a. Met. costului de calatorie (Travel Cost) - zonal (met. indicativa)/individual;
1.b. Met. pretului Hedonic;
2. Long-Run* Marginal Cost => aproximeaza curba ofertei (p = Cmg)

– (surplusul producatorului) pentru beneficiile oferite producatorilor
*Long Run - Costul total nu are componenta fixa
9
Finante Publice
 Metode bazate pe preferintele declarate ale cons. (stated

preferences)
1. Metode bazate pe anchete statistice/sondaje (Random Utility
Approach; Contingent Valuation)
 Metode bazate pe transferul beneficiului (benefit transfer)

Prespun preluarea valorii beneficiilor unitare din studii pentru
proiecte similare
10
Finante Publice
Ex. Metoda costului de calatorie zonal – pentru evaluarea beneficiilor

proiectelor de prezervare a mediului (zone protejate):
-Pe baza nr. de turisti dintr-o perioada anterioara si estimarii cheltuielior facute de
acestia se modeleaza curba cererii turistice pentru proiectul respectiv:
Nr. Viz.(Taxa viz.) – NV(TV).
1400
1200
1000
Curba cererii
Taxa vizitare
800
Estimarea
curbei cererii
600
Surplusul
400
consumatorului
200
Taxa acces
0
-10000 0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 70000 80000
Numar vizitatori
11
Finante Publice
Suma beneficiilor anuale furnizate de inv. in zona protejata analizata =

Aria de sub grafic pana la taxa de acces in zona reprezinta surplusul
consumatorului, se calculeaza ca integrala definita pe intervalul (taxa
acces aplicata - ta; nivelul prohibitiv al taxei - tp) a functiei NV(TV)
tp
Benef. anuale =  NV(TV)dTV

ta
*Eugen Mitrică, Bianca Mitrică, Andrei Stănculescu - Economic analysis of

nature preservation investments: the zonal travel cost approach applied for
Harghita County of Romania,
http://link.springer.com/article/10.1007/s10651-013-0245-4
12
Finante Publice
*Costul marginal pe termen lung (LRMC) este utilizat in acelasi mod

pentru a monetiza beneficiile proiectelor/chelt. publice care il
afetecteaza pe producator/ofertant.
Ex: oferirea unor compensatii pentru agricultori pentru reducerea

preturilor pe piata – o suma fixa pentru fiecare unitate de produs
agricol realizat (tone, kg etc..)
P
Oferta (aprox. prin

Costul mg. pe t.l.)
Nivel compensatie
Surplusul
Producatorului
Q
13
Finante Publice
Monetizarea altor externalitati (pozitive si negative) - prin metode

directe (daca este posibil)
* Externalitatile (efecte externe) (spillover) = costuri sau beneficii
(indirecte) netransmise prin preturi, resimtite de parti care nu au putere
de decizie asupra actiunii care a generat respectivele costuri sau
beneficii.
* Ex. Investitia ptr. realizarea unei autostrazi, printre alte beneficii, reduce numarul
de accidente mortale si de raniti:
-Beneficiu extern 1: Nr. victime accidente mortale reduse x valoarea unei vieti
(estimata)
-Beneficiu extern 2: Nr. diminuat de raniti din accidente x (valoarea medie a
ingrijirilor medicale pentru un ranit+cost de oportunitate pe perioada de tratament)
-Cost extern 1: creste nivelul de poluare din zona = Nr. cazuri suplimentare de boli
datorate poluarii x (valoarea medie a ingrijirilor medicale aferente unui caz +cost de
oportunitate pe perioada de tratament) 14
Finante Publice
Alternative pentru monetizarea beneficiilor (/WTP si LRMC)

 Utlizarea preturilor umbra (daca piata este imperfecta dpdv al
concurentei – pentru corectia distorsiunilor pietei
Fact. Conv. Stantdard = (M+X)/[(M+Tm) + (X-Tx)]

(M-import; X-export)
Fact . Conv. Specific = ∑ FCi x pi
Pumbra = Ppiata x FC
15
Finante Publice
 Utilizarea salariilor umbra (pentru forta de munca necalificata, piata

muncii este considerata cu concurenta imperfecta)
- Forta de munca calificata (piata competitiva): FC = 1
- Forta de munca necalificata (piata afectata de somaj involuntar)
FC = (1-u)x(1-t) (- refl. costul de oportunitate f.m. necal.)
(t- rata contributiilor sociale si a impozitelor aferente
u-rata somajului regional)
 Corectiile fiscale
-TVA aferent costurilor (daca nu este rambursabil – cazul TVA aferent
ch. neeligibile ale autoritatilor publice) se exclude din costuri.
-Preturile factorilor de productie includ impozitele directe.
-Eventualele subventii primite nu trebuie incluse in venituri.
16
Finante Publice
Resurse financiare publice
I. Continut si clasificare
Resursele financiare publice (RFP) reprezinta fondurile utilizate de

stat si institutiile publice, in scopul indeplinirii functiilor specifice.
RFP includ resursele administratiei de stat centrale si locale, resursele

asigurarilor sociale de stat si resursele institutiilor publice cu caracter
autonom.
*Prin extensie se considera ca RFP includ si resursele financiare administrate direct de catre
întreprinderile din sectorul economic de stat, în baza autonomiei lor de functionare ca societati
comerciale, regii autonome, etc..
1
Finante Publice
Clasificare d.p.d.v. economic:
1. Venituri curente
1.1. Venituri fiscale – cea ma mare parte a RFP; bazate pe sistemul
fiscal (80%-90% - tari dezv.; 50%-90% - tari in curs de dezv.)
- sunt afectate de ciclurile economice;
- rigiditatea sist. fiscal, in mod normal, il face prociclic;
- totusi exista “stabilizatori automati” – in special imp. pe venituri cu
cote progresive.
1.2. Venituri nefiscale (ven. din proprietate: concesiuni, chirii; ven. din
prestari servicii, de catre stat - taxe administrative, eliberari doc.)
2. Venituri din capital (ven. din valorificarea unor bunuri ale statului,
ven. din privatizare, ven. din valorif. de bunuri apartinand domeniului
privat al statului) 2
Finante Publice
Clasificare d.p.d.v. economic:
3. Resurse de trezorerie – resurse temporare ptr. acoperirea golurilor de

trezorerie (imprumuturi pe per. < 1 an – treasury bills).
(TP = institutie prin care se deruleaza incasarile si platile aferente
tuturor categoriilor de bugete si al instit. publice ce se administreaza in
regim extrabugetar).
4. Datoria publica – interna si externa, gestionata prin TP.
5. (Emisiune monetara) = DP interna monetizata direct prin preluarea

titlurilor publice de catre Banca Centrala – nerecomandata, decat in cazuri
de exceptie, cand exista perspective deflationiste.
3
Finante Publice
Clasificarea d.p.dv. al structurii organizatorice a statului:
1. RFP ale bugetelor locale (RFPBL)
(2. RFP ale bugetelor verigilor administrative intermediare –

state/regiuni/cantoane/landuri, in cazul statelor federale RFPI)
3. RFP ale bugetului de stat (central) – prin extensie, includ RFP ale
fondurilor asigurarilor sociale si ale altor fonduri speciale (RFPBS),
desi acestea sunt prezentate in cadrul unor bugete distincte
*RFP ale bugetului central consolidat:

RFPC = RFPBS + (RFPI) + RFPBL - T
4
Finante Publice
Clasificare d.p.d.v. al ritmicitatii:
1. Resurse ordinare/curente – res. normale; includ: ven. fiscale,

contributii ptr. asig. sociale de stat, contributii la diverse fonduri
speciale, majoritatea veniturilor nefiscale (cele incasate cu regularitate)
2. Resurse extraordinare/incidentale/intamplatoare – res. la care statul

apeleaza in conditii exceptionale, cand Res. curente< Ch.pub.:
- Imprumutui publice (interne/externe)
- Datorie publica monetizata
- Transferurile, donatiile externe
- Ven. din privatizari
5
Finante Publice
Clasificare d.p.d.v. al surselor de provenieinta:
1. Resurse externe (datorie externa; transferuri externe – ajutoare

nerambursabile)
2. Resurse interne – restul resurselor
* Calasificarea utilizata in Romania se bazeaza pe criteriul structurii

organizatorice a statului, combinat cu criteriul economic.
* Pentru analiza volumului (nivelului), structurii si evolutiei resurselor

financiare publice (veniturilor publice) se folosesc exact aceiasi
indicatori ca si in cazul cheltuielilor publice.
6
Finante Publice
II. Sistemul fiscal

Impozitele – forma de prelevare a unei parti din veniturile contrib. (pers. fizice si
juridice), in corelatie cu veniturile, consumul sau averea acestor contrib.
Prelevarile - au caracter obligatoriu (cele generale sunt impuse prin legi; cele locale
sunt impuse prin organele de stat locale – consilliile locale)
- nu sunt rambusabile (fiind cu titlu definitiv)
- nu implica o contraprestatie directa din partea beneficiarului (statul)
*Tendinta de crestere a resurselor fiscale, atat in valoare absoluta cat si relativa, in

intreaga perioada postebelica.
*Rolul economic al impozitelor – mijloc. de interventie in activitatea economica

(politica fiscala, componenta a politicii financiare):
- stimulent / destimulent al act. ec. (ptr. consumul si productia unui anumit produs)
- stimulent / destimulent pentru comertul exterior
- mijloc de redistribuire al PIB intre grupuri sociale si indivizi 7
Finante Publice
Elementele impozitelor
1. Subiectul
2. Suportatorul
3. Obiectul impunerii
4. Sursa impozitului
5. Unitatea de impunere
6. Cota (Cotele) impozitului
7. Asieta
8. Termenele de plata
8
Finante Publice
1. Subiectul imp. (contribuabilul) – pers. fizica/juridica obligata, prin

lege, la plata acestuia – nu este intodeauna platitorul (ex. impozitele pe
venit - cu retinere la sursa)
2. Suportatorul imp. (destinatarul) – persoana care suporta efectiv imp.

Poate sa nu corespunda cu subiectul impozitului – exista cazuri in care
impozitul poate fi transpus in sarcina altui contribuabil - impozite
indirecte.
3. Obiectul imp. – materia supusa impozitului (ptr. imp.directe: venitul

/ profitul / averea; ptr. imp. indirecte: bunul/serviciul achizitionat
(consumat) / importat)
9
Finante Publice
4. Sursa imp. – din ceea ce se plateste impozitul: venit/avere

(Ptr. imp.pe venit sursa = obiect; ptr. imp. pe avere sursa ≠ obiect, ptr. ca imp. se
plateste din venit).
5. Unitatea de impunere – unitatea de masura a dimensiunii obiectului

imp. (u.m. / m.p. / ha / etc..).
6. Cota imp. – impozitul aferent unei unitati de impunere. Imp. poate fi

stabilit in suma fixa sau in cote procentuale (proportionale progresive/
regresive).
7. Asieta (asezarea imp.) – masurile aut. fiscale ptr. identificarea

obiectului imp., sabilirea marimii materiei imp. si determinarea imp.
8. Termenul de plata – data pana la care imp. tb. achitat catre stat.
(neachitarea => penalitati de intarziere / popriri / sechestrarea unor bunuri de aceeasi
valoare) 10
Finante Publice
Principiile impunerii
A. Adam Smith (1776):
1. Principul echitatii fiscale: contribuabilii trebuie sa fie impozitati in
functie de veniturile obtinute.
2. Principiul certitudinii impunerii: marimea impozitelor datorate de
fiecare persoana, termenele de plata si locul platii tb. sa fie certe si nu
arbitrare.
3. Principiul comoditatii impunerii: imp. tb. sa fie percepute la
termenele si in modul cele mai convenabile ptr. contribuabil.
4. Principiul randamentului impozitelor:
- cost minim ptr. perceperea impozitelor;
- in percep. imp. aut. fiscale tb. sa fie astfel organizate incat sa nu
dernjeze/incomodeze activitatea economica a contibuabililor. 11
Finante Publice
B. Viziunea moderna
1. Principii de echitate fiscala – implica impunerea diferentiata a
veniturilor si averii in functie de puterea contributiva:
- existenta nivelului minim neimpozabil (imp. pe venit + alte imp.
directe) (nu se poate aplica la imp. indirecte)
- sarcina fiscala adaptata puterii contributive si situatiei personale a
platitorilor (ven., avere, familie, etc..) – echitatea pe verticala
- sarcina fiscala sa fie comparabila intre agenti aflati in aceeasi
categorie sociala – echitate pe orizontala
- generalitatea impunerii, sa cuprinda toate persoanele care se afla
peste nivelul minim neimpozabil (sa nu existe exceptii)
*Exista un punct de vedere care considera echitatea fiscala = corespondenta dintre contributia fiscala si
masura in care contribuabilul beneficiaza de BS publice – nu are aplicabilitate: ptr. ca daca statul
furnizeaza majoritatea BS publice si cvasipublice - nu poate fi individualizata masura in care beneficiaza
o anumita persoana.. 12
Finante Publice
Echitatea fiscala si cotele de impunere (impozit pe venit):
 Impozit in suma fixa (var. sumei forfetara) – maxim de inechitate.
 Cote proportionale – mai echitabil.

*Criticabila ptr. ca nu tine cont de utilitatea marginala descrescatoare a veniturilor
(Pe masura ce venitul este mai mic, pierderea de utilitate generata de impozitare este
mult mai mare. De aceea pe treptele inferioare de venit este mai echitabila aplicarea
de cote inferioare)
Cote progresive simple – si mai echitabila

*Criticabila ptr. ca in vecinatatea limitelor transelor de impozit apar anomalii.
Cote progresive compuse (pe tanse) – practic cea mai echitabila (cea
mai apropiata de varianta teoretica optima, a impunerii pe baza functiei
de utilitate a veniturilor – o astfel de functie generala este imposibil de
definit ptr. ca utilitatea este subiectiva) 13
Finante Publice
Teoria lui Arthur Laffer (legata de cota optima de impozit)

- Propusa pentru impozitele directe, cu cote proportionale
- Aplicabila si ptr. Impozitele indirecte (incl. accize)
B*
0
t* t
Max [B(t)] => t*, (functia B(t): polinomiala de gradul 2.) 14

Finante Publice
2. Principii de politica financiara

*Randament fiscal ridicat, stabilitate si flexibilitate (elasticitate)
Randamentul fiscal:
- imp. tb. sa aiba caracter universal.dpdv al contribuabililor si al materiei impozabile
- sa nu existe posibilitati de sustragere de la impunere
- minimizarea chelt. de administrare (costurile stab. mat. imp./ calculare/ percepere
tb. sa fie rezonabile)
Stabilitatea:
- modificarea prevederilor fiscale (in special a cotelor de imp.) nu trebuie sa fie nici
prociclice, nici frecvente si nici ad-hoc
Flexibilitatea (elasticitatea):
-posibilitatea ca impozitele sa fie modificate, in scopul atragerii de resurse
suplimentare, fara a genera distorsiuni
*Neutralitatea impozitelor – influenta negativa minima asupra activ. ec. 15

Finante Publice
3. Principii de politica economica

*Pe langa necesitatea de a atrage resurse publice, statul urmareste
prin impozite si impulsionarea sau descurajarea unei activ. ec., a
productiei, a consumului si a comertului exterior.
Aplicarea practica:
- scutiri la plata imp. pe profit (reinvestit) sau apl. de cote diferentiate
reduse
- aplicarea amortizarii accelerate
- aplicarea de accize (Rom. – subordonate programului de armonizare)
- TVA redus ptr o anumita categorie de B/S (ex. in dom. turismului)
- taxe vamale ridicate ptr. importuri (Rom. – poltica unitara UE)
*Sistemul fiscal in contextul globalizarii ec. mondiale: - in contextul libertatii
miscarii capitalurilor, sistemul fiscal poate devenii o metoda de a atrage capitaluri
in concurenta cu alte spatii fiscale.
16
Finante Publice
4. Principii social-politice
- Pot exista cazuri in care sistemul fiscal este subordonat satisfacerii

intereselor grupurilor sociale pe care le reprezinta.
- Acordarea de facilitati fiscale contribuabililor cu ven. reduse.

(defavorizati).
- Accizele pot fi utilizate ptr. limitarea consumului de B ce afecteaza

sanatatea
17
Finante Publice
Caracteristicile sistemului fiscal (continuare)
 Rata fiscalitatii:
Rf = (Vf / PIB) x 100
Refelecta gradul de fiscalitate (nivelul fiscalitatii)
*Rf cu excluderea contributiilor sociale (care au de regula destinatie

precisa):
Rf = (Vf – CS)/PIB x 100
Rf tinde spre 45%-50% in UE si spre 30% in Romania.
1
Finante Publice
 Asezarea si perceperea impozitelor
I. Stabilirea obiectului impozabil (marimii materiei impozabile):

A. Met. evaluarii indirecte (prezumtie)
- evaluarea pe baza unor semne exterioare ale obiectului imp.
(suprafata, cantitate, etc..) (eval. aproximativa)
- evaluarea forfetara, in suma fixa atribuita de aut. fiscale.
- evaluarea administrativa, pe baza datelor detinute de aut. fiscale.
B. Met. evaluarii directe (probe)
- evaluarea pe baza declaratiei unui tert – platitorii de salarii, dobanzi
- evaluarea pe baza declaratiei contribuabilului - ag. ec. platitori de
imp. profit
2
Finante Publice
II. Determinarea cuantumului impozitului
III. Perceperea impozitelor – incasarea prin aparatul fiscal:

- incasare directa de la subiectii impozitelor (contribuabili)
a. portabil
b. cherabil (desuet)
- aplicarea stopajului la sursa si plata de catre platitorul de venituri
- aplicarea de timbre fiscale mobile – ptr. taxe aferente actiunilor in
justitie, actiuni notariale, eliberari de acte, etc..
*Eficienta colectarii (Gci – gradul de colectare a impozitelor):

Gci = Sii / Sipb x 100
unde Sii = suma imp. incasate; Sipb = suma imp. prevazuta in bugetul cons. aprobat
3
Finante Publice
 Clasificarea impozitelor
A. Dupa trasaturile de fond si forma
I. Imp. directe (subiectul imp. = suportatorul – nu sunt transferate)
I.1. Imp. reale – de regula legate de anumite obiecte materiale
(cladiri/terenuri), fara a considera situatia personala a platitorului –
imp. obiective (tind spre desuetudine)
I.2. Imp. personale – se aseaza pe venituri sau avere, fiind legate de
situatia personala a subiectului imp. – imp. subiective
II. Imp. Indirecte (subiectul imp. ≠ suportatorul – sunt transferate,
chiar prin intentia legiuitorului)
II.1. TVA
II.2. accize
II.3. taxe vamale
4
II.4. taxele de timbru si de inregistrare
Finante Publice
B. Dupa obiectul impunerii:

I. Imp. pe venit
II. Imp. pe avere
III. Imp. pe consum
C. Dupa scopul urmarit:

I. Imp. financiare –ptr. obtinerea de ven. necesare acop. ch. pub.
II. Imp. de ordine –ptr. limitarea unei actiuni sau cu scop economic
D. Dupa frecventa aplicarii:

I. Imp. permanente – se aplica periodic (de regula annual)
II. Imp. Incidentale – se introduc si aplica o singura data (exceptie)
E. Dupa institutia ce le administreaza: (federale)/centrale/locale 5

Finante Publice
I. Impozitele directe
(in prezent majoritatea: Imp. pe venit / Imp. pe avere)
*Imp. directe au cuantum si termene de plata precis stabilite. (mai echitabile decat
cele indirecte – in special accizele au cuantum necunoscut consumatorilor)
Impozitele reale (abordare desueta) vs. Impozitele personale

(abordarea moderna)
Imp. reale – stabilite in leg. cu anumite obiecte materiale / activitati Ex. imp. pe
terenul agricol aplicat pe nr. de utilaje/ Imp.pe cladiri aplicat pe nr. de ferestre. Pentru
firme au dezavantaje majore: tind sa devina regresive in functie de cifra de afaceri.
Imp. personale – imp. pe venituri (sal., profit, renta) & imp. pe avere
(imo/mobiliara): corelate pe cat posibil cu situatia/puterea de cumparare a fiecarui
contribuabil (platitor). 3 principii:
- Impunere progresiva
- Minimului neimpozabil
- Acordarea de scutiri in functie de situatia personala
6
Finante Publice
I.1. Impozitele pe venit

(forma de baza a imp. personale)
I.1.1 - Imp. pe venitul persoanelor fizice (rezidente)
I.1.2 - Imp. pe venitul (profitul) persoanelor juridice (rezidente)
I.1.3 - Imp. pe venitul nerezidentilor
I.1.1. Imp. pe ven. pers. fizice (rezidente)

 Obiectul impozabil: veniturile pers. fizice din diverse surse*
*De regula veniturile sub forma pensiei sunt exceptate (in Romania, in perioada
actuala sunt exceptate doar pensiile sub 1.000 lei)
 Ven. impozabil = Ven. brut - Deduceri

Deducerile: contributii ptr. fd. pensii (asigurari sociale), asigurari sanatate, ajutor
somaj, deducere personala – ptr. ven. din salarii si in general, 20% din ven. brut – ptr.
ven. din drepturi de autor; ch. efectuate in scopul realizarii de venituri – ptr. ven. din
activităţi independente 7
Finante Publice
 Impunere individuala (regula) vs. impunere colectiva (exceptie, cand nu se poate

individualiza venitul – Ex. pe familie/pe gospodarie)
 Sistemul impunerii separate vs. sistemul impunerii globale

Impunerea separata: impozit unic (cu posibilitatea impunerii separate pe diverse
categorii de venit) / mai multe impozite, fiecare vizand o anumita categorie de venit;
Avantajeaza pers. care obtin ven. din mai multe surse – in cond. progresivitati imp.
Impunerea globala: cumularea tuturor veniturilor, impunerea totalului.
 Existenta unui nivel minim neimpozabil al venitului – cerinta a echitatii fiscale (in
cazul imp. pe venit actual in Romania acesta rezulta din deducerile personale)
 Cotele de impunere: proportionale (constante) vs. progresive simple sau compuse

(pe transe). Echitatea fiscala (vezi cursul 6) promoveaza cotele progresive pe transe:
Ex.: Transa venit Impozit venit cote prog. simple Impozit venit cote prog. compuse
0 – 700 u.m. [ Ven. x 0 %] u.m. 0 u.m.
701 – 2.000 u.m. [ Ven. x 8 %] u.m. [ 0 + (Ven. – 700) x 10%] u.m.
2.001 – 5.000 u.m. [ Ven. x 10 %] u.m. [ 130 + (Ven.-2.000) x 20%] u.m.
8
> 5.001 u.m. [ Ven. x 15%] u.m. [730 + (Ven. – 5.000) x 30%] u.m.
Finante Publice
*Contributiile ptr. securitatea sociala – imp. directe, pe venit

- Platite si de catre angajator si de catre angajat
(Rom 2017: CASS– 25% CAS – 10% suportata numai de angajat)
- Spre deosebire de alte imp. pe venit au destinatie prestabilita (fondurile specifice)
I.1.2. Impozitul pe profitul pers. juridice

 Unele tari utilizeaza acelasi sistem ca si in cazul pers. fizice (progresiv sau
proportional) sau un sistem diferit de cel aplicat pers. Fizice (progresiv/proportional)
 Exista trei alternative:
- Imp. pe profit ptr. intreg profitul obtinut + Imp. pe venit (din investitii) ptr.
dividendele distribuite
- Imp. pe dividende (profitul nedistribuit / reinvestit – este scutit de imp.)
- Imp. pe profit pentru profitul distribuit (profitul reinvestit scutit) + Imp. pe venit
(din investitii) ptr. dividendele distribuite
9
Finante Publice
 Cotele de impunere:
1. Diferentiate in functie de proprietarul capitalului social (privat/de
stat/mixt)
2. Diferentiate in functie de natura activitatii (Ex. Romania: Jocuri de noroc –
20%)
3. Cote progresive simple
 Se calculeaza la nivel anual: plati anticipate trimestriale + regularizare
anuala
 Cheltuieli nedeductibile: amenzi, majorari de intarziere, penalitati datorate
statului
 Cheltuieli cu deductibilitate limitata Ex. Rom: ch.de protocol si publicitate
– 2% x (Ven. impozabile – Ch. aferente ven impozabile); ch. cu dobanzile
nebancare – in limita ratelor de dobanda stabilite de BNR; in cazul gradul de
indatorare a capitalului G > 3 se suspenda temp. deducerea pana G scade sub
3 (imp. amanat creanta)
10
Finante Publice
 Amortizarea fiscala poate fi diferita de amortizarea contabila: Ex

metodele acceptate de Codul Fiscal Rom.:
- liniara: Amo. lunara = Val. MF/(Durata de amortizare x 12)
- degresiva: Amo. lunara deg. = Amo. lunara liniara x coeficient de

multiplicare
Coeficient de multiplicare Durata de amortizare
1,5 2-5 ani
2 5-10 ani
2,5 >10 ani
- accelerata - 50% in primul an, apoi se aplica metoda liniara pt. val
ramasa: VR/[(Da-1) x 12] 11
Finante Publice
Clasa MF Metoda/e amortizare

Cladiri Liniara
Utilaje/Echip. tehnologice/Brevete inventie Liniara/Degresiva/Accelerata
Alte mijl fixe Liniara/Degresiva
Cazul amortiz. accelerate/degresive:

- generaza impozit amanat datorie (daca Amo fisc > Amo cont)
- generaza impozit amanat creanta (daca Amo fisc < Amo cont)
*impozit amanat - deferred tax
*Imp. pe venit/profit in contextul UE:

- poate fi o bariera in calea liberei circulatii a fortei de munca si capitalului
- a fost/este folosit ca avantaj concurential intre economiile nationale
- in perioada ulterioara/actuala va fi subordonat (pentru semnatari) Pactului Fiscal
care este centrat pe echilibrul bugetar (limiteaza deficitul bugetar structural la 0,5%
din PIB ) si limitarea datoriei publice (la 60% din PIB) 12
Finante Publice
I.1. 3. Impozitul pe venitul nerezidentilor

- Dividende /dobanzi / redevente / comisioane (16%)
- Ven. jocuri de noroc (25%)
*Metode de evitare a dublei impuneri internationale (incluse in tratate

de evitare a dublei impuneri):
- Metoda scutirii totale: IR(VR; tR) Is(VS; tS)
- Metoda scutirii progresive (VR+VS) => tR+S; IR(VR; tR+S)
- Metoda creditarii ordinare: IR(VR+VS; tR) – min[IR(VS; tR); IS(VS; tS)]
- Metoda creditarii totale: IR(VR+VS; tR) – IS(VS; tS)
Aplicatii - seminar
13
Finante Publice
I.2. Impozitele pe avere

(in general au ponderi sub 10% din veniturile fiscale)
Impozite pe avere platite din venitul obtinut de pe urma averii/platite din substanta
averii (foarte rar – ptr. ca diminueaza materia impozabila)
 Impozitele pe proprietatile imobiliare – terenuri si cladiri

- pot fi afectate de cresterea preturilor proprietatilor imobiliare / de crize imobiliare;
-de regula materia impozabila este subevaluata => capata caracter regresiv
 (Impozitul asupra activului net – Luxemburg/Franta – cote

proportionale/cote progresive)
 Impozitul pe circulatia averii: Imp. pe actele de vz.-cump. ale prop.
imobiliare (Imp. pe succesiuni – nu se percepe decat taxa notariala,
Imp. pe donatii – nu se percepe decat taxa notariala)
14
Finante Publice
II. Impozitele indirecte

In Rom. detin o pondere de aprox. 60%-65% din veniturile fiscale (2011)
*Avantaje (I. Vacarel):

- Necesita perioada scurta de implementare (in special ptr. Modificarea
cotelor).
- Cost de administrare (asezare, percepere, urmarire) minime.
- Sunt incluse in pretul de vanzare. Iar in functie de elasticitatea cererii
si ofertei, sunt suportate in comun, in diferite proportii si de catre
consumatori (tinta impozitului) si de catre producatori.
Cazuri extreme
*Daca cererea este inelastica => intregul impozit este suportat de consumator.
*Daca oferta este inelastica => intregul impozit este suportat de catre producator
In toate cazurile, aversiunea consumatorilor este indreptata in primul
rand catre producatori. 1
Finante Publice
* Imp. indirecte afecteaza ven. reale, nu cele nominale (fiind percepute

prin intermediul preturilor)
* Imp. indirecte - se aplica prin constrangere economica vs. imp.
directe – se aplica prin constrangere politica
Forme ale impozitelor indirecte:
- taxe de consumatie (TVA; accize)
- taxe vamale
- venituri din monopoluri fiscale

2
Finante Publice
* Avantaje (M. Friedman):

- in principiu au nivel mai redus al evaziunii (nu este valabil in Rom.)
- permit contribuabilului sa-si exprime liber optiunea intre consum si
investitii (in fapt pot descuraja consumul in favoarea
investitiilor/econmisirii)
* Imp. indirecte nu tin seama de principiul echitatii fiscale:
- impovareaza mai mult pe cei cu putere redusa de cumparare
(ponderea din venituri este mai mare cu cat ponderea consumului in
venituri este mai mare)
- in plus, pentru eficienta, sunt aplicate cu predilectie asupra bunurilor
cu cerere inelastica si a celor inferioare
- nu exista un nivel minim neimpozabil (chiar si contribuabilii cu ven.
f. mici platesc acelasi nivel proportional al imp. indirecte – fiind
aplicate asupra consumului) 3
Finante Publice
 Accizele
- se aplica asupra bunurilor ptr. care cererea este substantiala si

inelastica => randament fiscal maxim
- sunt exprimate in u.m. la o anumita cantitate a bunului accizat
- in prezent in Rom. sunt incluse in programul de armonizare UE (in
scopul limitarii utilizarii acestora ca metoda competitiva, intre spatiile
fiscale din UE)
- bunurile accizate genereaza externalitati negative (afecteaza mediul,
starea de sanatate a populatiei) => implica cheltuieli suplimentare ptr.
corectarea pe cat posibil a externalitatilor
- pe langa aceasta, in secundar, pot limita consumul si ext. negative
- declararea si plata se fac lunar (ca si TVA)
4
Finante Publice
* Aplicatie a teoriei lui Laffer ptr. accize
C=a+bxp a, b, β  R+ C=a+bxp
O=α–βxp α R O = α – β x (p-T)
O’
p p
C O C
O
E1
pe1
E0
I2
pe pe0
pe1 - T I1
0 Qe Q 0 Qe1 Qe0 Q
5
Finante Publice
Pe1 (T) = (α – a – βT)/(β+b)
Qe1(T) = (aβ + αb – bβT)/(β+b)
B(T) = T x Qe1(T)
Max [B(T)]  B(T)’ = 0; B’’(T) < 0 (concavitate)
T* = (aβ + αb)/ 2βb; Qe1 (T*) = Qe0 / 2
Contributia la acoperirea accizei:

Consumator: Pe1Pe0I2E1  (Pe1-Pe0) x Qe1; Producator: Pe0(Pe1-T)I1I2
 [Pe0-(Pe1-T)] x Qe1; Reducerea venitului producatorului: [Pe0 x Qe0 –
(Pe1-T) x Qe1] 6
Finante Publice
B* = B (T*) = Qe1(T*) x T*
Incasarea bugetara maxim obtenabila, in conditiile ipotezelor
considerate, prin aplicarea unei accize exprimate in valoare absoluta
(acciza valorica)
B
B*
0
T* T
7
Finante Publice
 TVA - obiect: livrarile de marfuri catre terti, pentru consumul

propriu (inclusiv bunurile importate – ptr. care se plateste initial TVA
in vama – aferent valorii in vama)
Alternative de aplicare I:
1. - Asupra VA aferente fiecarui stadiu parcurs de marfa de la producator la
consumator – varianta neactuala
2. - Asupra pretului de vanzare din fiecare stadiu, cu deducerea TVA aferenta pretului
de vanzare din stadiul anterior (varianta moderna, incl. Rom)
Alternative de aplicare II:

1. TVA bazata pe principiul originii, ce impoziteaza VA aferenta tuturor bunurilor
autohtone (importurile/componentele din import sunt scutite; exporturile sunt
impozitate) – varianta neactuala
2. TVA bazata pe principiul destinatiei, ce impoziteaza bunurile destinate consumului
intern, indiferent de provenienta (exporturile sunt scutite; importurile vor fi
impozitate) – varianta moderna, impulsioneaza cresterea economica si exporturile 8
Finante Publice
*Sistemul cotelor TVA:

1. - Existenta unei singure cote standard
2. - Existenta a 2/3 sau chiar 4 cote:
- cota 0%
- o cota / doua cote reduse
- cota standard
Cotele reduse se aplica in general pentru bunuri de stricta necesitate

(considerente de ordin social) sau pentru care se doreste stimularea
producatorului (motivarea suplimentara a acestuia in continuarea
productiei)
Dezavantajul TVA: volum mai mare de operatiuni contabile si de

raportare. 9
Finante Publice
* Operatiuni TVA (Romania):

- cota standard de 20%
- cota redusa de 9% (activitati turistice; livrari medicamente,
spectacole, cinematografe, muzee); alimente; bauturi nealcoolice
- cota redusa 5% ptr. achizitionarea de locuinte noi (Su<120 mp; Val.<
450.000 lei) (motive sociale si de stimulare a activ. dezvoltatorilor)
- scutite cu drept de deducere (ptr. achizitiile efectuate, destinate
realizarii operatiunilor respective): exportul; activitatile conexe;
transportul international
- scutite fara drept de deducere: servicii medicale, servicii didactice;
activitati ale instit. publice, activitati financiare
* Exigibilitatea TVA – livrarea de B sau prestarea de S –nu la plata

(critici legate de modul cum afecteaza lichiditatea intreprinzatorilor)
10
Finante Publice
- TVA aferenta importurilor devine exigibila la data inregistrarii

declaratiei vamale (exceptie)
* Aplicarea:
Cota % aplicata la:
- Pret de vanzare (fara TVA, incl. accize) – ptr. BS din interiorul tarii
- Val in vama + taxe vamale + comis. vamal + accize + chelt. accesorii
(transport si asigurare/chelt. ambalare/comisioane) – ptr. importuri
*Pentru bunuri vandute in comertul cu amanuntul (pretul rezulta din
confruntare C cu O pe piata), TVA aferent se calc. prin “metoda sutei
majorate”:
TVA = cm x P (P – pretul cu amanuntul = pretul final inclusiv TVA)
cm = c/(1+c) x 100 = 20% (100%+20%) x 100 11

Finante Publice
*TVA poate fi folosit ca mijloc de concurenta fiscala intre diferite

spatii fiscale => necesitatea armonizarii TVA in cadrul UE (initial).
In prezent acest obiectiv a trecut pe plan secundar, atentia fiind
focalizata pe prevederile “Pactului fiscal”:
- deficit structural ≤ 0,5% PIB
- datorie publica ≤ 60% PIB
 Monopolurile fiscale – in prezent sunt desuete

Bunuri si servicii pentru care statul impune monopolul fie asupra
productiei, fie asupra comertului cu ridicata sau cu amanuntul, fie
asupra ambelor (ex. posibil: alcool, tutun, chibrituri).
Practic astfel de activitati genereaza venituri din doua surse: profituri
legate din exploatre (daca exista), impozite indirecte incluse in preturi.
12
Finante Publice
 Taxele vamale
(- de export)
(-de tranzit)
-de import, in Rom. sunt subordonate politicii vamale comune a UE
(uniune economica, incl. vamala: circulatia libera a capitalurilor,
marfurilor si fortei de munca)
 Taxele:
Dupa natura - Judecatoresti
- Notariale
- Consulare
- De administratie
Dupa obiectul operatiunii - De timbru (pentru operatiuni ale instit. publ.)
- De inregistrare (aferente diferitelor modificari - firme)
13

Curs Finante

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Finante

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Finante

Finante (Prof. Dr. Habil. Eugen Mitrica) – Continut:

6.1. Cheltuielile publice - continut, clasificare

1. Victor Dragota, Eugen Mitrica, Delia Catarama, Laura

2. Iulian Vacarel si colectivul, Finante Publice, Ed. Didactica si

3. Eugen Mitrica, Echilibrul financiar si corelatiile acestuia cu

1.1. Ce inseamna finantele?

Finante = stiinta gestiunii afacerilor monetare, a creditelor, etc…

Finante corporative (ale intreprinderii) vs. Finante publice

 Finantele corporative reprezinta ramura finantelor care se ocupa de

* Investitie =investitie reala / investitie financiara

 Finantele publice reprezinta ramura economiei ce studiaza activitatile

1.2. Sistemul Financiar si Pietele Financiare

Sistemul Financiar = ansamblul instrutiilor financiare si a relatiilor dintre

Fluxurile de resuse financiare in cadrul sistemului financiar

FONDURI INTERMEDIARI FONDURI

Implicatiile acestui transfer

Valoarea in timp a banilor

A0 A0(1+i) A0(1+i)2 A0(1+i)n

 Piata de capital, este piata fondurilor pe termen lung, avand ca suport

Pietele financiare (2)

 Piata asigurarilor, pe care activeaza societatile de asigurare

 Piata imobiliara si alte piete de marfuri, reprezinta piete financiare

1.3. Conceptele de pret si valoare. Eficienta pietelor

III.Valoarea = utilitate marginala - Teoria subiectiva a valorii

Valoarea este o variabila subiectiva (depinde de perceptia personala)

 Valoare de piata (in conditii de eficienta a pietii) = estimarea sumei pe care

Pret = Valoare de piata - conditii:

*Eficienta informationala – caracteristici (EMH):

Mediul probabilistic: E(R) – renatbilitatea medie (serii de timp/istorice si serii de

Risc = deviatia standard a rentabilitatilor observate (serii de timp) sau posibile

*exemple (serii de timp si serii de frecvente)

Piata monetara si sistemul bancar

Rentab. mai mica

Piata monetara = piata financiara aferenta fondurilor (creditelor) pe

Caracteristicile pietei monetare: - piata fianciara”angro” (tranzactii f. mari)

Nevoia de lichiditate (la nivel de firme) => detinerea de solduri monetare

Doua nivele ale pietei monetare:

II. Piata libera (open market)

Titlurile pietei monetare, emitentii si participantii de pe piata

Titlurile de valoare Emitent (debitor)

Principalii participanti pe piata monetara:

I. Imprumuta fonduri de pe piata monetara

A. Credite pe termen foarte scurt (in principal overnight)

* Repurchase agreements (RP/REPO) – credite pe termen scurt colaterlizate

(In cazul extrem in care bancile comerciale nu au acces la facilitailitea de

B. Credite pe perioade mai lungi

II. Actioneaza ca dealeri pe piata de negociere (OTC) a derivatelor pe

III. Furnizeaza garantii* pentru investitorii din piata monetara in ceea ce

 Statul si Administratiile locale, emit:

-Certificate de trezorerie – datorii de stat pe termen scurt (au cel

*Statul si administratiile locale atrag fonduri de pe piata monetara prin

 Firmele (non-financiare si institutiile financiare nebancare),

 Fondurile mutuale de pe piata monetara si alte fonduri de

Banca Centrala Nivel 1

Banci de retail Banci de investitii

Banca Centrala – Rol si functii

I. BC detine monopolul emisiunii de bancnote si monede (BC este si

II. a. BC acorda licentele de functionare ptr. bancile comerciale,

II. c. Falimentul bancar se afla sub responsabilitatea Bancii Centrale (astfel

III. Banca Statului

IV. Scopul politicii monetare = asigurarea stabilitatii preturilor

*Neutralitatea monetara (opusul monetarismului = cresterea