Sunteți pe pagina 1din 18

ASE BUCUREȘTI

CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂ DE GESTIUNE

PIEȚE FINANCIARE
- CURS INTRODUCTIV -

Lect. univ. dr. Filip Iorgulescu


DE CE STUDIEM PIEȚELE FINANCIARE
 Piețele financiare s-au extins foarte mult datorită
inovațiilor financiare și a dezvoltării tehnologiilor
informatice. Pe de altă parte, relaxarea cadrului de
reglementare și transparența redusă au condus la
ignorarea riscului, dând naștere unei crize de mari
proporții. Astfel, este necesară înțelegerea clară a
modului de funcționare a piețelor financiare.

 Investițiile în active financiare denotă angajarea de


resurse în scopul obținerii de beneficii viitoare. De
regulă, pe piață nu există active subevaluate
semnificativ, rentabilitățile mai mari fiind obținute cu
prețul asumării unui risc mai mare. Astfel, este
necesară dezvoltarea competențelor de analiză și
evaluare a investițiilor financiare.
CE STUDIEM
 NOȚIUNI INTRODUCTIVE
 Piețe financiare și instituții asociate acestora
 Instrumente financiare
 Mecanisme de tranzacționare

 EVALUAREA INSTRUMENTELOR FINANCIARE


 Evaluarea acțiunilor
 Evaluarea obligațiunilor

 DECIZIA DE INVESTIRE ÎN ACTIVE FINANCIARE


 Rentabilitatea și riscul valorilor mobiliare, respectiv ale
portofoliilor de valori mobiliare
 Modelul de piață. Indici bursieri
 CAPM – model de evaluare a activelor financiare
MODALITATEA DE EVALUARE

 50% punctaj – Examen scris axat pe evaluarea


competențelor de rezolvare și interpretare a
indicatorilor utilizați pentru analiza investițiilor
financiare

 50% punctaj – Seminar


 20% Test 1
 20% Test 2
 10% Prezență și participare interactivă
BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

 „Finanțe Corporative cu Excel”, Stancu Ion, Stancu


Dumitra, Editura Economică, 2012.
 „Piața de capital”, coord. Brașoveanu Laura Obreja,
Editura ASE, 2011.
 „Gestiunea portofoliului de valori mobiliare”, coord.
Dragotă Victor, Editura Economică, 2009.
 „Piețe și sisteme financiare”, Dragotă Victor et al.,
Editura ASE, 2008.
 “Investments” – 10th edition, Zvi Bodie, Alex Kane, Alan
Marcus, McGraw-Hill, 2014.
 “Corporate Finance” – 3rd edition, Jonathan Berk, Peter
DeMarzo, Pearson, 2014.
ACTIVE REALE VERSUS ACTIVE FINANCIARE

 Activele reale (terenuri, clădiri, echipamente etc.)


generează venituri și avere materială în economie. Pe de
altă parte, activele financiare definesc modul de alocare
a venitului și averii în economie.

 De exemplu, dacă nu ai fonduri suficiente pentru a


deține o fabrică de autovehicule, poți investi în acțiunile
Ford sau Toyota. Când investitorii cumpără instrumente
financiare emise de o companie, aceasta folosește banii
obținuți pentru a investi în active reale. Astfel, succesul
sau eșecul investițiilor financiare depinde de
performanța activelor reale aflate la baza acestora. Pe
parcursul acestui curs, ne vom îndrepta atenția aproape
exclusiv către activele financiare.
CE ESTE PIAȚA FINANCIARĂ

Piața financiară reprezintă cadrul în care se


realizează transferurile de resurse
financiare între agenții economici care
prezintă excedent de resurse și cei care au
nevoie de finanțare. Aici se confruntă
cererea și oferta de capitaluri (resurse
financiare).
FUNCȚIILE PIEȚEI FINANCIARE

 Funcția de transfer al capitalurilor – asigură transferul


eficient, sigur și operativ al resurselor disponibile de la
cei care economisesc către antreprenori

 Tipuri de transferuri:
 Transferul direct (cei care economisesc intră în relație directă
cu antreprenorii și realizează transferul de capital –
operativitate, costuri reduse, risc mai ridicat)
 Transfer intermediat (titlurile financiare sunt plasate cu
ajutorul unui intermediar care prestează servicii de investiții
financiare – siguranță, confort, costuri mai ridicate)
 Transfer indirect (prin intermediul investitorilor instituționali,
precum fondurile mutuale, care apelează la emisiunea unor
titluri indirecte cum sunt unitățile de fond)
FUNCȚIILE PIEȚEI FINANCIARE

 Funcția de evaluare a activelor financiare – estimarea


valorii intrinseci a activelor financiare și specularea
diferențelor dintre prețul și valoarea acestora
 Stabilirea valorii este un proces de integrare în preț a tuturor
informațiilor disponibile despre emitent și mediul său
economic. Pe de altă parte, informațiile deținute de agenți nu
sunt identice și conduc la anticipări diferite asupra șanselor de
câștig.

 Funcția de protecție a investitorilor – este asigurată de


cadrul organizat, reglementat și supravegheat al piețelor
financiare, precum și de existența intermediarilor
COMPONENTELE PIEȚEI FINANCIARE
PIAȚA FINANCIARĂ

Transferuri pe termen scurt Transferuri pe termen lung


(până la un an) (peste un an)

Piața Piața Piața Piețe ale


activelor
monetară valutară bancară alternative

Piața de Piața
capital asigurărilor
COMPONENTELE PIEȚEI FINANCIARE

 Piața monetară se referă la resursele financiare obținute


prin împrumuturi pe termen scurt. Produsele oferite pe
piața monetară au un grad de lichiditate mai ridicat și, în
consecință, un risc mai scăzut. Nivelul prețului pe piața
monetară este dat de rata dobânzii. Ex: certificate de
trezorerie etc.

 Piața valutară permite vânzarea și/sau cumpărarea de


valute sau devize, operațiuni necesare în procesul
schimburilor economice internaționale. Prețul format pe
această piață este cursul valutar, un indicator deosebit
de important cu impact la nivelul întregii economii.
COMPONENTELE PIEȚEI FINANCIARE

 Piața bancară cuprinde două componente majore: piața


depozitelor, unde sunt atrase resursele excedentare ale
deponenților, și piața creditelor unde băncile acționează
în calitate de investitori pentru cei care au nevoie de
finanțare.

 Piața de capital este adesea considerată ca fiind cea mai


importantă componentă a pieței financiare datorită
dimensiunii sale (în cazul unor piețe dezvoltate
capitalizarea bursieră totală depășește valoarea PIB).
Principalele titluri financiare tranzacționate pe această
piață sunt acțiunile și obligațiunile.
COMPONENTELE PIEȚEI FINANCIARE

 Piața asigurărilor oferă instrumente de protejare a


patrimoniului și/sau a integrității corporale a asiguraților
dar și numeroase forme de economisire și investire a
resurselor bănești. Prețul format pe această piață poartă
numele de primă de asigurare.

 Piețele activelor alternative cuprind piața imobiliară,


piețe ale diferitelor mărfuri (precum produsele agricole,
produsele energetice, metalele etc.), piața operelor de
artă etc.
PIEȚELE FINANCIARE ȘI ECONOMIA REALĂ

 Rolul informațional al piețelor financiare (vezi funcția de


evaluare a activelor financiare)
 Prețul acțiunilor reflectă evaluarea colectivă a investitorilor cu
privire la performanța actuală și perspectivele de viitor ale unei
firme. Cu cât piața este mai optimistă cu privire la o firmă, cu
atât prețul acțiunilor acesteia va crește. Astfel, prețurile
acțiunilor joacă un rol major în alocarea capitalului în
economiile de piață, direcționând resursele investitorilor către
firmele cu cel mai ridicat potențial.
 Totuși, piețele financiare eșuează lamentabil uneori, ridicând
întrebarea dacă ele chiar direcționează fondurile în mod
eficient. În acest sens, trebuie menționat că piețele financiare
stimulează alocarea de capital către firmele care par să aibă
cele mai bune perspective. Prin urmare, este de așteptat ca
uneori să facă greșeli.
PIEȚELE FINANCIARE ȘI ECONOMIA REALĂ
 Separarea dintre proprietari și management
 Firmele mici sunt, de regulă, deținute și conduse de aceeași
persoană. Pe de altă parte, marile corporații au mulți acționari
care nu pot participa activ în conducerea firmei. Astfel, aceștia
aleg un consiliu de administrație care angajează o echipă de
management ce are misiunea de a conduce activitățile firmei.
Activele financiare (inclusiv proprietatea acestora de a putea fi
tranzacționate) au permis separarea dintre proprietari și
management oferind mai multă stabilitate firmelor. Astfel, dacă
un acționar este nemulțumit de activitatea firmei, își poate
vinde acțiunile fără a afecta managementul acesteia.
 Având în vedere că managerii conduc firma în numele
acționarilor, cum este posibilă formularea unui set de obiective
asupra cărora să agreeze toți acționarii? Conform teoriei
financiare, este în interesul tuturor acționarilor ca
managementul firmei să urmărească creșterea valorii
acțiunilor, acesta fiind obiectivul principal al gestiunii financiare
a unei companii.
PIEȚELE FINANCIARE ȘI ECONOMIA REALĂ
 Separarea dintre proprietari și management
 Acționează într-adevăr managerii în interesul acționarilor?
Potențialele conflicte de interes sunt numite probleme de agent
deoarece managerii, în calitate de agenți ce acționează în
numele acționarilor, pot decide să își urmărească propriile
interese în detrimentul proprietarilor firmei. Astfel, au fost
dezvoltate mecanisme de reducere a problemelor de agent:
 Scheme de compensare și bonusuri acordate managerilor în
funcție de performanța firmei
 În multe cazuri, consiliul de administrație forțează demisia

managerilor neperformanți
 Analiștii financiari și marii investitori instituționali
monitorizează cu atenție firmele și pun presiune asupra celor
cu performanțe slabe
 Firmele cu performanțe slabe sunt expuse și la riscul de
preluare ostilă din partea unor acționari nemulțumiți sau a
altor companii
PIEȚELE FINANCIARE SUNT COMPETITIVE
 Numeroși investitori analizează constant piața pentru a
identifica cele mai bune oportunități de investire. Această
competiție intensă conduce la concluzia că există șanse
reduse de a repera instrumente financiare subevaluate
semnificativ.

 Deși, în condițiile unui nivel dat al riscului, toți investitorii


ar prefera cea mai ridicată rentabilitate posibilă,
competiția existentă pe piețele financiare face ca
rentabilitățile mai ridicate să fie obținute prin asumarea
unui risc mai ridicat. Astfel, piețele financiare sunt
caracterizate de existența unui compromis între
rentabilitate și risc: activele mai riscante au rentabilități
așteptate mai ridicate decât activele mai puțin riscante.
PENTRU STUDIU INDIVIDUAL
 „Piețe și sisteme financiare”, Dragotă Victor et al.,
Editura ASE, 2008, Capitolul 1. Sistemul financiar.

 „Finanțe” – ediția a 4-a, Stancu Ion, Editura Economică,


2007, Capitolul 2. Funcțiile, organizarea și funcționarea
pieței financiare în România.

 “Investments” – 10th edition, Zvi Bodie, Alex Kane, Alan


Marcus, McGraw-Hill, 2014, Chapter 1. The Investment
Environment.

 “Corporate Finance” – third edition, Jonathan Berk, Peter


DeMarzo, Pearson, 2014, Chapter 1.3. The Stock Market.

S-ar putea să vă placă și