“CONTRIBUȚIA TINERILOR CERCETĂTORI LA DEZVOLTAREA

ADMINISTRAȚIEI PUBLICE”

MANAGEMENTUL CARIEREI
FUNCŢIONARILOR PUBLICI DIN
ROMÂNIA.

Ilie Magdalena-Ioana, asistentă, Univesitatea

Spiru Haret, Brașov, Romania, doctorandă,
Academia de Administrare Publică

SUMMARY
Career management is the process of career management
and development refers to public officials in public institutions,
according to their needs and according to performance, potential
and aspirations of each civil servant. It is now widely accepted
that civil servant career management should be a priority for
human resource practice in public administration in Romania.
The human factor, representing the active element of the
organization, potential, experience, and its improvement
initiatives, increase efficiency and organizational effectiveness.
Career in the public service includes all legal situations and
effects that occur after the date of birth ratio of service until the
termination of this report, under the law.
One of the motivating elements for civil servants, public
office, is the opportunity to develop their careers. In practice, it
appears that most of them are unhappy with career development
opportunities available , and the reasons are different .

Managementul resurselor umane, cât şi managementul public,

trebuie să realizeze schimbările de mentalitate şi comportament
impuse de sistemul de valori specific societăţilor moderne, prin
promovarea mijloacelor de motivare a factorului uman.
Din perspectiva funcţionarilor publici, dezvoltarea carierei
proprii este considerată mai mult un deziderat decât realitate.
Acest fapt se datorează următoarelor motive: posibilităţii reduse
de a urma cursuri de formare şi perfecţionare profesională
organizate prin intermediul instituţiei; schimbărilor în titulatura

128
 CONFERINȚA ȘTIINȚIFICO-PRACTICĂ INTERNAȚIONALĂ

profesională care au condus, pentru anumite categorii, la

imposibilitatea promovării; există funcţionari publici care nu au
promovat în grad profesional timp de 8 ani din acest motiv;
imposibilitatea de a beneficia de promovare rapidă; multe instituţii
publice preferă recrutarea funcţionarilor publici din exterior,
deoarece nu agreează politica de promovare din interior.
Practica administrativă demonstrează, din păcate, o
prezenţă activă la nivel de decizie a factorului politic, a
funcţionarilor promovaţi pe criterii politice, fără cunoştinţe
temeinice de administraţie publică, ceea ce duce şi la un sentiment
de frustrare în rândul funcţionarilor publici de carieră, bine
pregătiţi, cărora li se refuză accesul la funcţii de conducere pe
baza competenţei şi a performanţei profesionale.
Promovarea şi avansarea funcţionarilor publici sunt factori
puternici emoţionali, care se reflectă direct în implicarea în munca
depusă şi în calitatea acesteia [1].
Descrierea cercetării şi obiective
A. Scopul cercetării: Analiza percepţiei funcţionarilor
publici privind managementul carierei.
B. Obiectivele cercetării:
Identificarea opiniilor referitoare la dezvoltarea carierei
funcţionarilor publici
Studierea măsurii în care funcţionarii publici au beneficiat
de cursuri de formare / perfecţionare / specializare profesională.
Studierea gradului în care funcţionarii publici au beneficiat
de promovare / avansare.
Determinarea principalelor opinii referitoare la criteriile
care stau la baza promovării / avansării funcţionarilor publici.
Determinarea nivelului aspiraţional privind cariera.
Analiza gradului de satisfacţie privind dezvoltarea carierei
proprii.
Determinarea factorilor subiectivi care stau, în opinia
funcţionarilor publici, la îmbunătăţirea performanţelor profesionale.
C. Metoda de cercetare
În vederea atingerii scopului şi obiectivelor menţionate am

129
 “CONTRIBUȚIA TINERILOR CERCETĂTORI LA DEZVOLTAREA
ADMINISTRAȚIEI PUBLICE”

realizat un sondaj de opinie în cadrul funcţionarilor publici din

cadrul unei primării din România.
D. Ipotezele cercetării:
Ipoteza generală: Cu cât funcţionarii publici sunt mai
nemulţumiţi de evoluţia carierei lor, cu atât mai mult apreciază
cariera dezvoltată la un înalt nivel ca puternic factor motivaţional
al muncii.
Ipoteza nulă: Majoritatea funcţionarilor publici sunt
nemulţumiţi de posibilităţile privind dezvoltarea carierei.
Ipoteza alternativă: Majoritatea funcţionarilor publici sunt
mulţumiţi de posibilităţile privind dezvoltarea carierei.
Desfăşurarea cercetării
Sondajul s-a desfăşurat în perioada 12 - 16 ianuarie 2015 pe
un eşantion de 40 funcţionari publici din cadrul unei primării din
România.
Chestionarul utilizat are următoarele caracteristici: este
alcătuit din 10 întrebări principale şi 4 referitoare la datele de
identificare avute în vedere pentru interpretarea rezultatelor (nivelul
funcţiei publice ocupate, studii, vechime în funcţii publice, vârsta).
Din cele 10 întrebări, 7 se referă la opiniile avute şi 3 sunt
obiective.
Nu au existat dificultăţi în completarea chestionarului.
Nu au existat probleme în realizarea sondajului de opinie,
iar funcţionarii publici au fost interesaţi de rezultatele obţinute.
Metodologia de eşantionare
Eşantionul utilizat în cadrul cercetării a fost ales prin
procedura eşantionării simple aleatoare. Procedura de eşantionare
este aleatoare atunci când fiecare individ din populaţie are o şansă
diferită de zero de a fi ales în eşantion.
O procedura de eşantionare care nu respectă aceste reguli,
este nealeatoare.
Eşantionarea simplă aleatoare este procedura cea mai
simplă în sensul că nu presupune operaţii prealabile de grupare a
indivizilor sau de repetare a selecţiei. Indivizii componenţi ai
eşantionului sunt aleşi uniform şi cu o probabilitate identică
pentru fiecare.

130
 CONFERINȚA ȘTIINȚIFICO-PRACTICĂ INTERNAȚIONALĂ

Pentru alegerea eşantionului, am utilizat procedura loteriei

sau a „tragerii la sorţi” deoarece acest procedeu este indicat în
cazurile în care se cercetează populaţii mai restranse.
Acest procedeu constă în extragerea dintr-o urnă a unor bile
sau jetoane identice reprezentând elementele populaţiei; se extrag
bile sau jetoane până se obţine eşantionul de mărimea proiectată.
În cadrul instituţiei lucrează 159 de funcţionari publici.
Eşantionul utilizat la cercetare cuprinde 40 de funcţionari
publici, ceea ce corespunde unei marje de eroare de +/- 3%.
Rezultatele cercetării
Chestionarul a fost aplicat pe un eşantion de 40 de
funcţionari publici, având următoarea structură:
Distribuţia conform funcţiei deţinute: 3 cu funcţie publică
de conducere (7,5%); 37 cu funcţie publică de execuţie (92,5%).
Distribuţia în funcţie de nivelul de pregătire: 27 cu studii
medii (67,5%); 13 cu studii superioare (32,5%).
Distribuţia după vechime în funcţii publice: Sub 1 an – 8
funcţionari publici (20%); Între 1 – 5 ani – 21 funcţionari publici
(52,5%); Peste 5 ani – 11 funcţionari publici (27,5%).
Distribuţia în funcţie de vârstă: Sub 30 ani – 9 funcţionari
publici (22,5%); Între 31 – 40 ani – 19 funcţionari publici (47,5%);
Între 41 – 50 ani – 8 funcţionari publici (20%); Peste 51 ani – 4
funcţionari publici (10%);
1. Identificarea opiniilor referitoare la dezvoltarea carierei
funcţionarilor publici
Acest fapt s-a realizat prin interpretarea răspunsurilor date
la întrebările 1 şi 2. S-au obţinut următoarele rezultate: La
întrebarea privind modul în care este percepută noţiunea de
dezvoltare a carierei
Frecvenţe
Variante de răspuns Procent
absolute
Dobândirea de mai multe cunoştinţe, aptitudini
9 22,5
necesare exercitării profesiei
Promovarea şi avansarea în trepte de salarizare 19 47,5
Toate 12 30
Niciuna 0 0
Tabel nr.1 - Distribuţia opiniilor referitoare la dezvoltarea carierei

131
 “CONTRIBUȚIA TINERILOR CERCETĂTORI LA DEZVOLTAREA
ADMINISTRAȚIEI PUBLICE”

20 dobândirea de mai multe cunoştinţe,

aptitudini necesare exercitării
profesiei
15 promovarea şi avansarea în trepte de
salarizare
10 toate

5 Coloană 3-D 4

0
nici una
Frecvenţe absolute

Grafic nr. 1
După cum se poate observa, majoritatea funcţionarilor
publici apreciază dezvoltarea carierei ca modalitate de promovare
şi avansare. În funcţie de vârstă şi vechimea în instituţie,
majoritatea persoanelor care au ales această variantă sunt tinere,
cu vârsta cuprinsă sub 30 de ani, aflate la început de carieră.
Un procent major de funcţionari (87,5%) apreciază că
principalul interes în dezvoltarea carierei le aparţine.
2. Studierea măsurii în care funcţionarii publici au beneficiat
de cursuri de formare / perfecţionare/specializare profesională
Deşi funcţionarii publici au dreptul şi obligaţia să-şi
perfecţioneze pregătirea profesională, rezultatele obţinute reflectă
faptul că o mare parte din aceştia nu au urmat niciodată cursuri de
formare / perfecţionare / specializare profesională. Evident,
vechimea mai mare în funcţie este în corelaţie directă cu gradul de
urmare a cursurilor.
Frecvenţe
Variante de răspuns Procent
absolute
La iniţiativa
12 30%
instituţiei
Da
La iniţiativa
7 5%
proprie
Nu 21 52,5%
Tabel nr. 2 - Măsura în care funcţionarii publici au participat la
cursuri

132
 CONFERINȚA ȘTIINȚIFICO-PRACTICĂ INTERNAȚIONALĂ

La iniţiativa
instituţiei
La iniţiativa proprie

Nu

Grafic nr.2
Studierea gradului în care funcţionarii publici au beneficiat de
promovare/avansare

Frecvenţe
Variante de răspuns Procent
absolute
Promovare în clasă 2 5%
Promovare în grad profesional 5 12,5%
Avansare în treaptă de
16 40%
salarizare
Nu 17 42,5%
Tabel nr. 3 - Gradul în care funcţionarii publici au beneficiat de
avansare/promovare

Promovare în clasă

Promovare în grad
profesional
Avansare în treaptă de
salarizare
Nu

Grafic nr.3

133
 “CONTRIBUȚIA TINERILOR CERCETĂTORI LA DEZVOLTAREA
ADMINISTRAȚIEI PUBLICE”

Rezultatele obţinute reflectă faptul că un procent important

nu a beneficiat niciodată de promovare. Acest fapt se datorează
faptului că legislaţia nu a permis promovarea în grad profesional
decât în condiţii foarte stricte iar o parte din funcţionari au o
vechime mică în funcţie publică.
3. Determinarea principalelor opinii referitoare la criteriile
care stau la baza promovării/ avansării funcţionarilor publici
Principalul criteriu rezultat, în funcţie de care se face
promovarea/avansarea, este vechimea în grad profesional,
respectiv în treapta de salarizare. Dar, considerate foarte
importante sunt şi relaţiile cu şeful ierarhic.

Frecvenţe
Variante de răspuns Procent
absolute
Rezultatele obţinute la evaluarea performanţelor profesionale 4 10%
Absolvirea de cursuri de formare / perfecţionare /
1 2,5%
specializare profesională
Îndeplinirea condiţiilor cerute de lege referitoare la vechimea 67,5
27
în grad profesional, respectiv în treapta de salarizare deţinută %
Relaţiile cu şeful ierarhic 8 20%

Tabel nr. 4 - Opiniile referitoare la criteriile care stau la baza

promovării/ avansării funcţionarilor publici

rezultatele obţinute la evaluarea

performanţelor profesionale
30
25
absolvirea de cursuri de formare /
20 perfecţionare / specializare
profesională
15
îndeplinirea condiţiilor cerute de
10
lege referitoare la vechimea în
5 grad profesional, respectiv în
treapta de salarizare deţinută
0 relaţiile cu şeful ierarhic
Frecvenţe absolute

Grafic nr.4

134
 CONFERINȚA ȘTIINȚIFICO-PRACTICĂ INTERNAȚIONALĂ

4. Determinarea nivelului aspiraţional privind cariera

Toţi funcţionarii publici chestionaţi au afirmat că scopurile
principale în dezvoltarea carierei atât dobândirea de cunoştinţe şi
aptitudini necesare exercitării profesiei cât şi promovarea şi
avansarea rapidă.
5. Analiza gradului de satisfacţie privind dezvoltarea
carierei proprii
Gradul de satisfacţie este extrem de redus. Majoritatea
funcţionarilor publici sunt nemulţumiţi de evoluţia carierei
proprii. Acest fapt este comun, indiferent de nivelul funcţiei
ocupate, nivelul de pregătire, vârstă sau vechimea în funcţia
publică ocupată.
Având în vedere faptul că foarte mulţi din funcţionarii
chestionaţi nu au beneficiat niciodată de promovare/avansare,
acest fapt este perfect motivat.

Variante de răspuns Frecvenţe absolute Procent

Da 2 5%
Nu 38 95%
Tabel nr.5 - Gradul de satisfacţie privind dezvoltarea carierei

Yes

No

Grafic nr.5

5. Determinarea factorilor subiectivi care stau, în opinia

funcţionarilor publici, la îmbunătăţirea performanţelor
profesionale

135
 “CONTRIBUȚIA TINERILOR CERCETĂTORI LA DEZVOLTAREA
ADMINISTRAȚIEI PUBLICE”

Frecvenţe
Variante de răspuns Procent
absolute
Dobândirea de mai multe cunoştinţe 6 15%
Avansare rapidă în carieră 28 70%
Aprecierea şefilor ierarhici şi a colegilor 1 2,5%
Aprecierea publicului 1 2,5%

Tabel nr.6 - Distribuţia opiniilor referitoare la factorii care

influenţează performanţa în activitate

Dobândirea de mai multe

cunoştinţe

Avansare rapidă în carieră

Aprecierea şefilor ierarhici şi

a colegilor

Aprecierea publicului

Grafic nr.6

Dincolo de faptul că prin achiziţia de mai multe cunoştinţe,

creşte competenţa profesională, avansarea rapidă în carieră este
considerată foarte importantă. Explicaţia rezidă în faptul că
rapiditatea dezvoltării carierei atrage după sine un statut mai
important în instituţie, un nivel de salarizare ridicat, factori
consideraţi ca fiind foarte motivanţi.
Corelând rezultatele cu cele obţinute la întrebarea
anterioară, se constată următoarele: 100% din funcţionarii
nemulţumiţi de evoluţia carierei proprii consideră că dezvoltarea
rapidă a acesteia ar conduce la creşterea performanţelor
profesionale. Din cei 3 funcţionari mulţumiţi de dezvoltarea
carierei, 2 ocupă funcţii de conducere, au studii superioare şi sunt
încadraţi în grad profesional superior, clasa de salarizare maximă.
Al treilea funcţionar mulţumit are studii medii, are vechime mică

136
 CONFERINȚA ȘTIINȚIFICO-PRACTICĂ INTERNAȚIONALĂ

în funcţia publică şi este încadrată în grad profesional superior,

clasa de salarizare maximă. Ca urmare, nu are alte perspective de
promovare sau avansare şi nu poate ocupa funcţii de conducere.
Ca urmare a celor prezentate, putem afirma următoarele:
Ipoteza generală, respectiv „Cu cât funcţionarii publici sunt mai
nemulţumiţi de evoluţia carierei lor, cu atât mai mult apreciază
cariera dezvoltată la un înalt nivel ca puternic factor motivaţional
al muncii” se confirmă. De asemenea, Ipoteza nulă: „Majoritatea
funcţionarilor publici sunt nemulţumiţi de posibilităţile privind
dezvoltarea carierei” este confirmată.
Studiul realizat a relevat următoarele:
Majoritatea funcţionarilor publici apreciază dezvoltarea
carierei ca modalitate de promovare şi avansare. În funcţie de
vârstă şi vechimea în instituţie, majoritatea persoanelor care au
ales această variantă sunt tinere, cu vârsta cuprinsă sub 30 de ani,
aflate la început de carieră.
Deşi funcţionarii publici au dreptul şi obligaţia să-şi
perfecţioneze pregătirea profesională, rezultatele obţinute reflectă
faptul că o mare parte din aceştia nu au urmat niciodată cursuri de
formare/perfecţionare/specializare profesională. Evident, vechimea
mai mare în funcţie este în corelaţie directă cu gradul de urmare a
cursurilor.
Un procent important din rândul funcţionarilor publici
chestionaţi nu a beneficiat niciodată de promovare. Acest fapt se
datorează faptului că legislaţia nu a permis promovarea în grad
profesional decât în condiţii foarte stricte, iar o parte din
funcţionari au o vechime mică în funcţia publică.
Principalul criteriu, în funcţie de care se face promovarea /
avansarea, este vechimea în grad profesional, respectiv în treapta
de salarizare. Dar, considerate foarte importante sunt şi relaţiile cu
şeful ierarhic.
Toţi funcţionarii publici chestionaţi au afirmat că scopurile
principale în dezvoltarea carierei atât dobândirea de cunoştinţe şi
aptitudini necesare exercitării profesiei cât şi promovarea şi
avansarea rapidă.

137
 “CONTRIBUȚIA TINERILOR CERCETĂTORI LA DEZVOLTAREA
ADMINISTRAȚIEI PUBLICE”

Gradul de satisfacţie privind dezvoltarea carierei proprii

este extrem de redus. Majoritatea funcţionarilor publici sunt
nemulţumiţi de evoluţia carierei proprii. Acest fapt este comun,
indiferent de nivelul funcţiei ocupate, nivelul de pregătire, vârstă
sau vechimea în funcţia publică ocupată. Având în vedere faptul
că foarte mulţi din funcţionarii chestionaţi nu au beneficiat
niciodată de promovare/avansare, acest fapt este perfect motivat.
Avansarea rapidă în carieră este considerată foarte
importantă. Explicaţia rezidă în faptul că rapiditatea dezvoltării
carierei atrage după sine un statut mai important în instituţie şi un
nivel de salarizare ridicat, factori consideraţi ca fiind foarte
motivanţi.
Ipoteza generală respectiv „Cu cât funcţionarii publici sunt
mai nemulţumiţi de evoluţia carierei lor, cu atât mai mult
apreciază cariera dezvoltată la un înalt nivel ca puternic factor
motivaţional al muncii” se confirmă.
De asemenea, Ipoteza nulă: „Majoritatea funcţionarilor
publici sunt nemulţumiţi de posibilităţile privind dezvoltarea
carierei” este confirmată.
În concluzie, apreciem că managementul carierei
funcţionarilor publici se bazează întotdeauna pe nevoile instituţiei
publice. Trebuie admis însă faptul că nevoile instituţiei publice
vor fi acoperite numai dacă nevoile individuale sunt satisfăcute. În
acest sens, ar trebui să se aibă în vedere următoarele: membrii
instituţiei publice trebuie să fie recunoscuţi ca individualităţi, cu
nevoi, dorinţe şi abilităţi unice; la nivel individual, persoanele
sunt mult mai motivate de o instituţie publică care răspunde
aspiraţiilor şi nevoilor lor.

REFERINŢE:
[1] Santai, Ioan, (2011), Drept administrativ şi ştiinţa
administraţiei, vol.1, Editura Alma Mater, Sibiu, p. 212

138