Materiale ale Conferinţei internaţionale ştiinţifico-practice 323

NECESITATEA SPORIRII GRADULUI DE MOTIVARE

ŞI CREATIVITATE A FUNCŢIONARILOR PUBLICI
Renata MARCIUC,
masterandă,
Academia de Administrare Publică
de pe lângă Preşedintele Republicii Moldova

SUMMARY
The role of Government activity is to satisfy the general public interests. In order to carry out its work in the best conditions,
public authorities need to have material, financial and human resources. The most important and valuable is the human
resource. In order to participate actively in the achievement of the institution’s and the personal objectives, human resources
must be motivated. Motivation is a general term that describes the process of commencement, orientation and maintaining
physical and psychological activities. This leads to better and more productive work environment.

”O minte creativă este deschisă la schimbare, iar noi tocmai trecem prin aceasta”

Activitatea administraţiei publice are în vedere satisfacerea necesităţii intereselor publice generale ale celor ad-
ministraţi. Însă, pentru a-şi duce la îndeplinire activitatea în condiţii optime, autorităţile şi instituţiile publice au ne-
voie de resurse materiale, financiare şi umane, adică administraţia publică are nevoie de personal, de materiale şi de
bani. Dintre toate acestea, resursa cea mai importantă şi valoroasă este resursa umană. La rândul său, resursa umană,
ca să participe activ la realizarea obiectivelor instituţiei, precum şi al celor personale, trebuie să fie motivată.
Motivarea este un termen general ce descrie procesul începerii, orientării şi menţinerii unor activităţi fizice şi
psihologice. El este un concept larg ce cuprinde o serie de mecanisme interne cum ar fi: preferinţa pentru o activitate
sau alta, entuziasmul şi vigoarea reacţiilor unei persoane, persistenţa unor modele organizate de acţiune pentru
îndeplinirea unor obiective relevante.
Problemei motivaţiei personalului i se atribuie o mare importanţă atât în sectorul privat, cât şi în cel bugetar.
Toţi managerii sunt de acord că realizarea obiectivelor organizaţionale depinde foarte mult de comportamentul şi
atitudinea subordonaţilor lor faţă de sarcinile ce le revin. Astfel, printre funcţiile managementului public regăsim şi
funcţia de motivare. Funcţia de motivare constă în ansamblul proceselor de management prin care resursele umane
din instituţiile publice sunt stimulate să contribuie şi să realizeze obiectivele previzionate. [1]
Astfel, este vital pentru toate organizaţiile să-şi motiveze personalul cât mai bine posibil. Acest fapt conduce la un
mediu de lucru mai mulţumit şi mai productiv. Mai productiv înseamnă mai competitiv şi mai profitabil. Formele de
motivare a funcţionarilor publici din sistemul administrativ sunt următoarele.
Promovarea unui sistem de indicatori de performanţă ce presupune un proces amplu de restructurare a întregului
sistem administrativ şi are ca efect o mai bună gestionare a tuturor categoriilor de resurse proprii şi atrase. Sistemul
indicatorilor de performanţă are un dublu rol: stimulează funcţionarii publici să obţină rezultate de performanţă şi,
totodată, permite o evaluare a contribuţiei fiecăruia la rezultatul final. În concluzie, această formă de motivare poate
fi un instrument care să stimuleze implicarea funcţionarilor publici în realizarea scopurilor sistemului şi să permită
identificarea obiectivă a efortului fiecăruia.
Avansarea pe post sau funcţie, care este una dintre cele mai eficiente forme de motivare, trecerea pe posturi sau
funcţii superioare având un rol important în cadrul sistemului. Avantajul acestei forme constă în faptul că cel avansat
cunoaşte bine specificul activităţii, fiind stimulat să-şi îmbunătăţească pregătirea profesională şi managerială.
Acordarea unui salariu mai mare potrivit legii nr. 48 din 22.03.2012 cu privire la sistemul de salarizare a funcţio-
narului public, funcţionarii sunt remuneraţi pentru timpul lucrat. Existenţa unor clase de salarizare şi funcţie oferă
posibilitatea de a se majora salariul funcţionarilor.
Lipsa unor instrumente de motivare alternative, care alături de un regim sever al incompatibilităţilor şi restricţiilor
impuse funcţionarilor publici, precum şi de nivelul scăzut al salariilor, conduc la creşterea numărului cazurilor de
corupţie din administraţia publică, la crearea unei imagini negative a corpului funcţionarilor publici şi la lipsa de
atractivitate a funcţiei publice pentru specialişti şi tineri.
Creativitatea funcţionarului public are la bază două axiome: pe de o parte, omul poate fi creativ într-un sens su-
perior numai în anumite şi limitate domenii de activitate, pe de altă parte, a crea nu este un apanaj numai al geniilor,
ci o calitate cultivată şi dezvoltată la orice persoană prin eforturi stăruitoare.
Astfel, creativitatea depăşeşte limitele profesionalismului îngust, care se pot contura la un moment dat, sparge
”şabloanele”, înlătură conservatismul rigid, caracterizându-se, în primul rând, prin originalitate, prin puterea de a in-
venta şi inova, de a veni cu idei noi. De aceea, funcţionarul public nu se poate limita la informaţiile sau la ceea ce a
324 Teoria şi practica administrării publice

acumulat în timpul studiilor, pe băncile şcolii, sau la experienţa acumulată care poate fi îmbogăţită. Prin funcţionarii
publici administraţia publică trebuie să dispună de o mare şi inovatoare capacitate de gândire şi acţiune.
Creativitatea funcţionarului public se caracterizează prin: atitudine activă în soluţionarea problemelor şi reali-
zarea obiectivelor prin crearea unor moduri alternative de rezolvare a problemelor curente; atitudine pozitivă faţă
de idei noi; inventivitatea în găsirea unor căi de optimizare a activităţilor desfăşurate; încurajarea personalului din
subordine în generarea de idei noi şi creative prin soluţionarea problemelor curente; îmbunătăţirea activităţii şi re-
alizarea obiectivelor de activitate atât la nivel personal cât şi de subdiviziune; manifestarea spiritului de iniţiativă în
domeniul propriu de activitate; este deschis spre idei noi în soluţionarea problemelor.
Dezvoltarea creativităţii funcţionarului public duce la realizarea unei cariere a funcţionarilor publici, la dezvol-
tarea carierei. Profesionalismul funcţiei publice este dat de calitatea oamenilor care îl pun în practică, de calitatea
cunoştinţelor de care dispun. Sursele profesionalizării funcţiei publice sunt democratizarea şi modernizarea culturii
administrative, o nouă cultură a comunicării, asimilarea noilor valori, noilor limbaje, noilor abilităţi, adoptarea culturii
de evaluare, o nouă calitate a parteneriatului. Profesionalismul funcţiei publice este o condiţie pentru întărirea capa-
cităţii administrative de aplicare a acquis-ului comunitar european, în cazul în care Republica Moldova tinde spre in-
tegrarea în Uniunea Europeană. Profesionalizarea sectorului public nu se poate realiza fără fundamentarea adecvată
a strategiilor şi politicilor de pregătire şi perfecţionare în domeniul resurselor umane. Conducătorii instituţiei publice
trebuie să se afle în postura unor veritabili manageri care să cunoască şi să determine dorinţele şi nevoile funcţiona-
rilor din subordine în ceea ce priveşte cariera şi să asigure mediul organizaţional necesar dezvoltării acestora.
Legislaţia Republicii Moldova denotă interes sporit al autorităţilor statului pentru crearea unui corp al funcţiona-
rilor publici profesionişti, care să fie la nivelul standardelor europene. Astfel, în anul 2008, a fost adoptată legea cu
privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, care în secţiunea a treia – dezvoltarea profesională a funcţio-
narului public – stabileşte procesul de dezvoltare profesională. La fel, prin Hotărârea de Guvern nr. 1114 din 06.12.2010
publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova permite accesul funcţionarilor publici la o carieră profesională.
În concluzie, se poate menţiona că iniţierea şi accelerarea profesionalizării managementului public în sectorul
public din ţara noastră reprezintă o premisă necesară în procesul reformei administrative, care este implementată în
autorităţile şi instituţiile publice la nivel central şi local. Fără o profesionalizare a managementului public, este foarte
greu de crezut că instituţiile publice şi autorităţile administrative vor ajunge la nivel de performanţă comparabile cu
cele ale organizaţiilor similare din ţările dezvoltate.
Doar pe baza de experienţă, vechime în muncă, orientare politică şi un nivel elementar de pregătire generală nu se
pot obţine efectiv rezultate concrete şi pozitive în procesul reformei şi este foarte greu de crezut că instituţiile noastre
publice se vor putea apropia într-un timp rezonabil de performanţele sectorului public din marile democraţii occidentale.
Recomandări
1. Organizarea cursurilor pentru managerii publici de nivel superior pentru ca aceştia să ştie cum să asigure feed-
back-ul subordonaţilor lor.
2. Realizarea unui program de motivare a funcţionarilor publici adaptat caracteristicilor instituţiei.
3. Stimularea funcţionarilor publici prin acordarea unor premii sub formă de abonamente la cursuri de dans, săli
de fitness etc.
4. Instalarea unui panou de onoare în holul instituţiei publice în care să se afişeze fotografiile, numele şi prenume-
le funcţionarilor publici care au efectuat o activitate deosebită.
5. Organizarea unei festivităţi informale în cadrul căreia să fie premiaţi funcţionarii publici cu performanţe deosebite.
6. Trimiterea de e-mail-uri sau note de mulţumire personale, cel puţin, o dată pe lună funcţionarilor care s-au
manifestat în mod deosebit.

BIBLIOGRAFIE
1. Armenia Androniceanu, ”Noutăţi în managementul public”, Editura Universitară, Bucureşti, 2004, pag. 61.
2. R. Mathis, P. Nica, C. Rusu, ”Managementul resurselor umane”, Editura Economică, Bucureşti, 1997.
3. Radu Emilian, ”Conducerea resurselor umane”, Editura Expert, Bucureşti, 1999.
4. Ileana Gheorghe, ”Managementul resurselor umane”, 2006.
5. Ovidiu Nicolescu, ”Managerii şi managementul resurselor umane”, Editura Economică, 2004.
6. Legea nr. 25 privind Codul de conduită a funcţionarului public din 22.02.2008.
7. Hotărârea Guvernului nr. 1224 cu privire la organizarea formării profesionale continue din 09.11.2004.