Formarea profesională

ROMÂNIA, POLONIA ȘI FRANȚA

Management Comparat al Resurselor Umane

Proiect realizat de:

Pală Ana - Maria
Sîrghie Flavia – Maria

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ADMINISTRAȚIE ȘI MANAGEMENT PUBLIC
 Cuprins
1. Motivarea alegerii temei.....................................................................................................2
2. Ce este formarea profesională?...........................................................................................3
3. Formarea profesională în România.....................................................................................5
4. Formarea profesională în Polonia.......................................................................................8
5. Formarea profesională în Franța.......................................................................................12
6. Determinarea parametrilor, variabilelor, criteriilor de comparație...................................25
7. Analiza cauzală a aspectelor pozitive și negative.............................................................26
8. Avantaje comparative și competitive................................................................................31
9. Transfer de Know-how.....................................................................................................35
10. Bibliografie........................................................................................................................36

1
 1. Motivarea alegerii temei

Perfecționarea profesională reprezintă procesul de învățare continuă prin care

funcționarului public i se asigură creșterea și diversificarea competențelor profesionale, fiind
un drept fundamental și o obligație a acestuia pentru a putea asigura buna funcționare a
sistemului public și a continuității și adaptabilității instituțiilor statului la nevoile cotidiene ale
cetățenilor caracterizate prin dinamism.

Studiile constituie o condiție de bază pentru ocuparea unei funcții publice, potrivit
nomenclatorului de funcții, iar educația permanentă a funcționarilor publici reprezintă un
criteriu pentru numirea și promovarea pe post.
Instituția publică este obligată să susțină perfecționarea profesională a funcționarului
public, în raport cu cerinţele progresului tehnico-ştiinţific, economico-social şi cultural.
Funcționarii publici au în acest sens o serie de drepturi precum: urmarea formelor
învăţământului superior, universitar sau postuniversitar și concedii plătite sau fără plată
pentru cursuri.
Perfecționarea profesională și învățarea pe tot parcursul vieții reprezintă cerințe
indispensabile pe care toți funcționarii publici ar trebui să le îndeplinească indiferent de
domeniul de activitate, pentru ca aceștia să poată asigura continuitatea serviciilor publice,
armonizarea cu cerințele populației, dar și ale Uniunii Europene, aspecte ce trebuie să
conducă în final la satisfacerea deplină a interesului comun al cetățenilor pe care
administrația publică din România îi deservește.
Prezenta lucrare are drept scop principal evidențierea necesității perfecționării
profesionale a funcționarilor publici și modul în care aceasta este implementată în instituțiile
publice din România, prezentând în cele ce urmează asemănăriile și deosebirile cu celelalte
state alese și modul în care pot fi transmise către țara noastă practice pentru îmbunătațirea
acestui process.

2
 2. Ce este formarea profesională?

Resursa umană reprezintă o resursă strategică și cea mai importantă componentă a

oricărei organizații. Valoarea unei organizații depinde de angajații săi. Așadar o companie
trebuie să aibă oameni compentenți și motivați. Pentru a fi competitivă și profitabilă, o
organizație trebuie să includă educația, formarea și dezvoltarea angajaților ca parte esențială a
strategiei sale. Dezvoltarea resurselor umane este necesară și cuprinde formarea noului
personal și perfecționarea celui existent. (Bercu A. M., 2017)
Abilitățile profesionale sunt vitale pentru competitivitatea și capacitatea de inserție
profesională, deoarece schimbările structurale precum globalizarea și progresul tehnologic
necesită competențe crescute și relevante pentru piața muncii și creșterea productivității.
(European Semester Thematic Factsheet, EUROPA.EU,2017)
Potrivit lui Băiescu (2017), în societatea de astăzi, schimbările se produc în mod rapid
în orice domeniu în care resursa umană activează, la acestea adăugându-se și o mare
complexitate a problemelor organizaționale și modul în care angajații trebuie să le facă față,
astfel crescând semnificativ rolul și importanța formării și perfecționării profesionale.
În acest sens, Androniceanu și Cioanu (2015) expun faptul că o dată cu globalizarea și
schimbările continue ce au loc în societate, instituțiile publice trebuie să facă față provocării
de a satisface populația având la dispoziție resurse limitate. Așa se face că pentru a demonstra
calitatea serviciilor oferite cetățenilor, instituțiile publice trebuie să se axeze pe singura
resursă ce poate ajuta organizația să își îndeplinească cu succes misiunea, și anume resursa
umană. Totuși, este o adevărată provocare pentru instituții să clădească și să mențină o forță
de muncă capabilă și competitivă. Instituțiile publice se confruntă cu fluctuații mari de
personal, un număr mare de funcționari publici părăsind locul de muncă pentru un salariu mai
bun oferit în mediul privat.
Este important, pentru început, să se facă deosebire între conceptele: pregătire
profesională, dezvoltare profesională, formare profesională și perfecționare.
În acest sens, Malcolm W. Warren, susține faptul că pregătirea profesională este
realizată pentru acei angajați ce nu au suficiente aptitudini, cunoștințe și deprinderi pentru a
realiza în mod eficient sarcinile postului ocupat, iar dezvoltarea profesională se realizează
pentru acei indivizi ce dau dovadă de potențial și performanțe pentru a îndeplini viitoarele
sarcini de la locul de muncă, dar care necesită o consolidare și dezvoltare a acestora (Spătaru
și Vintilă, 2018).

3
 Formarea profesională și perfecționarea profesională sunt privite ca componente
intercorelate, dar totodată distincte ce formează largul concept de pregătire profesională. Încă
din anul 1958, autorul Henry Giscard a stabilit că între formare şi perfecţionare există o
majoră diferență. Pe de-o parte, formarea constă în dezvoltarea unor noi abilități, iar
perfecționarea, pe de altă parte constă în dezvoltarea și îmbunătățirea capacităților deja
existente.
În același sens, putem menționa faptul că perfecționarea reprezintă un stadiu al
formării, formarea fiind compusă din calificarea inițială și însușirea unor noi meserii, pe când
perfecționarea profesională presupune adoptarea de către lucrătorii calificați de noi cunoștințe
și abilități în domeniu. (Spătaru și Vintilă, 2018).
Conform Studiului NEO (2015) privind „Connecting Employment Training with
Labor Market Demand and Opportunities”, International Youth Foundation definește
procesul de formare profesională ca fiind toate studiile care vizează persoanele ce se alătură
sau se reîntorc în câmpul forței de muncă și își actualizează abilitățile de lucru, obiectivul
principal al acestui proces fiind creșterea și adaptarea cunoștințelor și competențelor
lucrătorilor actuali și viitori de-a lungul vieții.
În același sens, Manole și Nica (2018) vin cu o serie de deosebiri între conceptul de
formare profesională și cel de dezvoltare profesională, acestea considerând că formarea
profesională se referă la angajații noi care necesită o calificare ințială și însușirea unor noi
meserii, pe când perfecționarea profesională face referire la angajații deja specializați în
domeniul lor de activitate care au nevoie să își însușească noi cunoștințe, aptitudini și
deprinderi de muncă care fac parte din conținutul meseriei acestora, acesta fiind un proces de
policalificare și recalificare.
Misiunea perfecționării profesionale, conform lui Chang și Hwang (2022), este aceea
de a stimula abilitățile cursanților pentru a efectua analize și pentru a se implica în rezolvarea
problemelor.
Activităţile de formare și perfecționare profesională constau în desfăşurarea unui proces
coerent şi continuu de programe pentru însuşirea şi/sau dezvoltarea cunoştinţelor,
aptitudinilor şi abilităţilor profesionale ale angajațiilor. Astfel, prin intermediul programelor
de formare profesională, integrate în strategii şi politici globale bine fundamentate, se poate
remodela şi adapta pregătirea şi comportamentul personalului, pentru a determina şi
implementa schimbările absolut necesare

4
 3. Formarea profesională în România

Așa cum este ea văzută de Slăniceanu (2000), formarea profesională caracterizează un

drept fundamental, garantat de Constituția României în articolul 32 ca fiind și “dreptul
fundamental la învăţătură”. De asemenea, acest concept se regăsește și în Codul Muncii la
articolul 13, modificat ulterior prin decretul 147/1990 fiind consacrat ca drept fundamental pe
de-o parte, dar și ca obligație a funcționarilor publici.
În România, formarea profesională a funcționarilor publici este reglementată în special de
articolul 458 din Codul Administrativ care afirmă faptul că:

 Funcționarii publici au dreptul și obligația de a-și îmbunătăți în mod continuu

abilitățile și pregătirea profesională.
 Autoritățile și instituțiile publice au obligația de a asigura participarea pentru fiecare
funcționar public la cel puțin un program de formare și perfecționare profesională o
dată la doi ani, organizat de Institutul Național de Administrație sau de alți furnizori
de formare profesională, în condițiile legii.
 Programele de formare specializată destinate dezvoltării competențelor necesare
exercitării unei funcții publice de conducere sunt organizate de Institutul Național de
Administrație, în condițiile legii.
 Autoritățile și instituțiile publice au obligația să prevadă în buget sumele necesare
pentru plata taxelor estimate pentru participarea la programe de formare și
perfecționare profesională organizate la inițiativa ori în interesul autorității sau
instituției publice, precum și, în situația în care estimează că programele de formare
șiperfecționare profesională se vor desfășura în afara localității, sumele necesare
pentru asigurarea cheltuielilor de transport, cazare și masă, în condițiile legislației
specifice.
 Pe perioada în care urmează programe de formare și de perfecționare profesională,
funcționarii publici beneficiază de drepturile salariale cuvenite, în situația încare
programele sunt:
o organizate la inițiativa ori în interesul autorității sau instituției publice;
o urmate la inițiativa funcționarului public, cu acordul persoanei care are
competența de numire, și numai în cazul în care perfecționarea profesională

5
 are legăturăcu domeniul de activitate al instituției sau autorității publice sau cu
specificul activității derulate de funcționarul public în cadrul acesteia.
 Funcționarii publici care urmează programe de formare și perfecționare cu o durată
mai mare de 90 de zile într-un an calendaristic, organizate în țară sau înstrăinătate,
finanțate integral sau parțial prin bugetul autorității sau instituției publice, din bugetul
de stat sau bugetul local, sunt obligați să se angajeze în scris că vorlucra în
administrația publică între 2 și 5 ani de la terminarea programelor, proporțional cu
numărul zilelor de formare sau perfecționare de care au beneficiat, dacă pentru
programul respectiv nu este prevăzută o altă perioadă.
 Funcționarii publici care au urmat forme de perfecționare profesională, în condițiile
alin. (6), ale căror raporturi de serviciu încetează, potrivit dispozițiilor art. 516lit. b),
d) și e), ale art. 517 alin. (1) lit. g) -j) sau art. 519 alin. (1) lit. e), înainte de împlinirea
termenului prevăzut, sunt obligați să restituie contravaloarea cheltuielilor efectuate
pentru perfecționare, precum și, după caz, drepturile salariale primite pe perioada
perfecționării, calculate în condițiile legii proporțional cu perioada rămasă până la
împlinirea termenului.
 Persoanele care au urmat un program de formare și perfecționare, dar nu au absolvit-o
din vina lor, sunt obligate să restituie instituției sau autorității publice contravaloarea
cheltuielilor efectuate din bugetul propriu, precum și drepturile salariale primite în
perioada perfecționării, calculate în condițiile legii, dacă acestea au fost suportate de
autoritatea sau instituția publică.
 Nu constituie formare și perfecționare profesională și nu pot fi finanțate din bugetul
de stat sau din bugetul local studiile universitare definite în condițiile prevăzute de
legislația specifică.
 Normele metodologice cu privire la formarea și perfecționarea profesională a
funcționarilor publici, inclusiv drepturile și obligațiile asociate procesului de formare
sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministerului cu atribuții în
domeniul administrației publice.

De asemenea, articolol 459 reglementează planul de perfecționare profesională a

funcționarilor publici, specificând faptul că:

 Autoritățile și instituțiile publice au obligația să elaboreze anual planul de

perfecționare profesională a funcționarilor publici, estimarea și evidențierea distinctă
a tuturor sumelor prevăzute la art. 458 alin. (4).
6
  Autoritățile și instituțiile publice au obligația să comunice Agenției Naționale a
Funcționarilor Publici datele solicitate cu privire la formarea și perfecționarea
funcționarilor publici.
 Conținutul și instrucțiunile de elaborare a planului de perfecționare, precum și
modalitatea de comunicare a datelor solicitate de Agenția Națională a Funcționarilor
Publici cu privire la perfecționarea profesională a funcționarilor publici se stabilesc
prin ordin al președintelui Agenției Naționale a FuncționarilorPublici, care se publică
în Monitorul Oficial al României

În acest sens, prin articolul 401 din Codul Administrativ se specifică atribuțiile Agenției
Naționale a Funcționarilor Publici legate de formarea și perfecționarea profesională a
funcționarilor publici, aceastea constând în:

1. Centralizarea nevoilor de instruire a funcționarilor publici, pe baza planurilor de

perfecționare profesională a funcționarilor publici transmise de autoritățile și
instituțiile publice și punerea la dispoziția Institutului Național de Administrație și a
altor furnizori de formare și perfecționare profesională, în condițiile legii;
2. Colaborarea cu Institutul Național de Administrație la stabilirea tematicii specifice
programelor de formare specializată în administrația publică și de perfecționare a
funcționarilor publici

Tot odată, Codul Administrativ, prin articolul 395 prezintă obligația de urmarea a
programelor de perfecționoare pentru ocuparea posturilor de înalții funcționari publici

1. Programele de formare specializată pentru ocuparea unei funcții publice

corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici se organizează de Institutul
Național de Administrație, în condițiile legii.
2. La programele prevăzute la alin. (1) pot participa doar persoane care au calitatea
de funcționar public la data începerii acestora sau care au avut această calitate
pentru cel puțin un an.

În cele din urmă, prin articolul 551 prezintă și dreptul personalului contractual din
instituțiile și autoritățiile publice la formare și perfecționare profesională:

1. Personalul contractual are dreptul și obligația de a-și îmbunătăți în mod continuu

abilitățile și pregătirea profesională. Autoritățile și instituțiile publice au obligațiasă
elaboreze planul de perfecționare profesională a personalului contractual, anual,

7
 precum și obligația să prevadă în buget sumele necesare pentru plata programelor de
pregătire, formare și perfecționare profesională organizate de Institutul Național de
Administrație sau de alți furnizori de formare și perfecționare profesională, a
cheltuielilor de transport, cazare și masă, în condițiile legii.
2. Programele de formare specializată destinate dezvoltării competențelor necesare
exercitării unei funcții contractuale de conducere sunt organizate de Institutul
Național de Administrație.

În anul 2023 Institutul Național de Administrație oferă următoarele programe de formare

și perfecționare:

 Programul de formare specializată pentru ocuparea unei funcții publice

corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici;
 Programul de formare specializată pentru funcțiile de conducere din sectorul public
 Programul de formare specializată pentru numirea într-o funcție de demnitate publică
de prefect și subprefect
 Programul de formare specializată specific secretarilor generali ai unităților
administrativ-teritoriale
 Programul de formare specializată destinat aleșilor locali
 Academia de Leadership
 Programul de formare specializată în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și
autorizării construcțiilor pentru arhitecții șefi la nivel de municipii și orașe
 Programul de formare specializată în domeniul amenajării teritoriului, urbanismului și
autorizării construcțiilor pentru arhitecții șefi la nivel de comune

4. Formarea profesională în Polonia

În Polonia, formarea profesională a funcționarilor publici este reglementată de Journal of

Laws No 227.

Astfel, articolul 7, alin. 1 menționează modul de finanțare a programelor de formare

profesională:

8
  Plafonul de numire a funcționarilor publici pentru anul bugetar dat și resursele
financiare pentru remunerare, precum și pregătirea membrilor Corpului Funcției
Publice, se stabilesc prin Legea bugetului.
 Aceasta este completat de articolul 8, alin 1 care menționează că: Ministrul
finanțelor publice cooperează cu șeful serviciului public la întocmirea și execuția
bugetului de stat în domeniul privind salarizarea și formarea membrilor Corpului
funcției publice și alin. 2 care prevede că: ”Șeful instituției publice prezintă
Consiliului de Miniștri poziția sa cu privire la secțiunea din proiectul Legii
bugetului privind resursele financiare pentru salarizarea și formarea membrilor
Corpului Funcției Publice”.

Responsabilul de formarea profesională este șeful serviciului public care îndeplinește

atribuțiile prevăzute de prezenta lege, în special, alin. 6:

1. planifică, organizează și supraveghează formarea profesională a funcționarilor

publici;
2. în calitate de organ de aviz și de consiliere își exprimă opinii cu privire la
programul central de formare în cadrul Serviciului Public;

Capitolul 8 din prezenta lege face referire la formarea și dezvoltarea în serviciile publice,
astfel, conform articolului 106:

1) Membrii Corpului Funcției Publice trebuie să participe la cursuri de formare în cadrul

Funcției Publice.
2) Formarea în serviciul public include:
1. instruiri centrale - planificate, organizate și supravegheate de șeful serviciului
public;
2. traininguri generale - planificate, organizate și supravegheate de directorii
generali de birou;
3. instruiri în cadrul programelor individuale de dezvoltare profesională a
membrilor Corpului Funcției Publice - planificate, organizate și supravegheate
de Directorul General de Birou în consultare cu un membru al Corpului Funcției
Publice angajat într-un anumit birou;
4. traininguri de specialitate – planificate, organizate și supravegheate de directorul
general al biroului, care acoperă aspecte legate de sarcinile biroului;

9
 Articolul 107 face referire la planul de formare profesională a funcționarilor publici,
astfel:

1) Planul de formare centrală în serviciul public este stabilit de șeful

serviciului public anual.
2) Planul de formare centrală include în special:
a. priorități de formare pentru membrii Corpului Funcției Publice;
b. tipuri de training de importanță deosebită într-un anumit an;
c. alte recomandări și informații pentru persoanele care organizează și
supraveghează cursuri în cadrul Funcției Publice.
3) La stabilirea programelor de formare, șeful serviciului public cooperează
în special cu Școala Națională de Administrație Publică din Polonia.

Articolul 8 face referire la responsabilii pentru punerea în aplicare a planului de formare

și activitățiile ce trebuie desfășurate de aceștia, astfel:

1) Superiorul direct stabilește, separat pentru fiecare membru al Corpului Funcției

Publice, cu excepția directorului general de birou, un program individual de
dezvoltare profesională, care va sta la baza trimiterii membrului Corpului Funcției
Publice la cursuri de formare, luând în considerare în special:
a. concluziile cuprinse în evaluarea periodică a unui membru al Corpului
Funcției Publice;
b. calea de promovare ierarhică și financiară a unui membru al Corpului Funcției
Publice;
c. planuri de dezvoltare profesională și oportunități pentru un membru al
Corpului Funcției Publice;
d. nevoile și oportunitățile de angajare într-un birou.
2) Programul menționat în secțiunea 1 este acceptat de șeful unității organizatorice și
aprobat de directorul general al biroului.
3) Primul-ministru poate stabili, prin ordonanță, o metodă detaliată de stabilire a
programului individual de dezvoltare profesională pentru un membru al Corpului
Funcției Publice.

Articolul 109 face referire la condițiile de participare a funcționarilor publici la

programele de formare, astfel având în vedere:

10
 1) Participarea membrului Corpului Funcției Publice la cursuri de formare pentru
Funcția Publică este considerată echivalentă cu îndeplinirea atribuțiilor profesionale.
2) Un membru al Corpului Funcției Publice nu plătește nicio taxă pentru participarea la
cursuri de formare pentru Funcția Publică.
3) În cazuri excepționale, directorul general al biroului poate fi de acord să acopere de
către birou toate sau unele costuri aferente participării unui membru al Corpului
Funcției Publice la cursuri de formare și alte cursuri decât cele prevăzute pentru
Funcția Publică.

Articolul 110 din actuala lege menționează că: Primul-ministru stabilește:

 prin regulament, principiile și procedura detaliate de organizare și participare la

formarea legislativă, ținând seama, în special, de domeniile de drept care stau la
baza dezvoltării legislației. programul de antrenament; condițiile și procedura de
admitere, inclusiv pentru persoanele care nu sunt membri ai Corpului Funcției
Publice;
 taxele de participare la training si procedura de plata
 obligațiile participanților și ale țefiilor acestora;
 reguli detaliate, condițiile și etapele admiterii la examenul de încheiere a pregătirii
și de organizare a examenului;
 componența comisiei de examinare și proiectarea certificatului.

Articolul 111 menționează că consturile cu formarea profesionă pot fi acoperite prin

diferite surse, si anume:

1) bugetele birourilor individuale pentru finanțarea de instruiri generale și de formare

în cadrul programelor de dezvoltare profesională individuală a funcționarilor publici,
precum și a pregătirilor de specialitate;
2) rezerva bugetară alocată pregătirilor membrilor Corpului Funcției Publice
pentru finanțarea pregătirilor centrale.

În cele din urmă, articolul 112 menționează faptul că: Prim-ministrul stabilește, prin
regulament, condițiile detaliate de organizare și desfășurare a stagiilor de pregătire în Funcția
Publică, cuprinzând în special:

1) criteriile pe care trebuie să le îndeplinească entitățile însărcinate să execute

traininguri;

11
 2) metoda si conditiile de evaluare a trainingurilor.

Școala Națională de Administrație Publică din Polonia oferă următoarele programe de

formare și perfecționare:

 Drept, administrație și finanțe - diseminarea cunoștințelor în domeniul

dreptului, finanțelor și funcționării administrației publice: aspectele teoretice și
practice ale acestora
 Abilități soft - zona comunicării verbale și non-verbale și managementul
proiectelor prin metode proactive de lucru de valoare pentru fiecare funcționar
 Managementul personalului - îmbunătățirea competenței de management și
leadership, capacitatea de a construi angajament în rândul angajaților, coaching,
motivație, luare a deciziilor
 Limbi străine - Cursuri de formare în șase limbi străine cu forme care includ
cursuri semestriale, ateliere de lucru, sesiuni de formare și întâlniri de vineri care
perfecționează competențe atât în limba generală, cât și în cea de specialitate

5. Formarea profesională în Franța

În Franța, formarea profesională a funcționarilor publici este reglementată de Decretul nr.
1470 du 15 octobre 2007 referitor la formarea profesională de-a lungul întregii vieți a
funcționarilor publici

Astfel, articolul 1 din acest decret menționează că:

Formarea profesională pe tot parcursul vieții include în principal următoarele acțiuni:

1. Pregătirea profesională statutară, destinată, în conformitate cu regulile prevăzute în

statutele specifice, se asigură funcționarilor publici care accesează un grad
cunoștințele teoretice și practice necesare exercitării funcțiilor lor și cunoașterea
mediului în care își desfășoară activitatea.
2. Formarea continuă, care tinde să mențină sau să perfecționeze competențele
funcționarilor publici în vederea asigurării:
a. Adaptarea lor imediată la postul de lucru
b. Adaptarea acestora la evoluţia previzibilă a profesiilor;
c. dezvoltarea calificărilor lor sau dobândirea de noi calificări;
3. Instruire de pregătire pentru examene, concursuri administrative și alte proceduri de
promovare internă;
12
 4. Efectuarea de evaluări de competențe care să permită agenților să își analizeze
abilitățile, abilitățile și motivațiile în vederea definirii unui proiect professional
5. Validarea experienței dobândite în vederea dobândirii unei diplome, a unui titlu
profesional sau a unui certificat de calificare înregistrate în directorul național
prevăzut de articolul L. 335-6 din codul învățământului;
6. Aprofundarea pregătirii lor în vederea realizării proiectelor personale și profesionale
grație concediilor de pregătire profesională reglementate de articolul L. 422-1 din
codul general al funcției publice.

Conținutul pregătirii prevăzute la alin 1 este stabilit prin ordin comun al ministrului în
cauză și al ministrului responsabil cu serviciul public. Acest decret poate prevedea o
modulare a obligațiilor de formare pe baza experienței profesionale a agenților.

Articolul 2 definește procesul de perfecționare professional astfel : Formarea profesională

pe tot parcursul vieții a funcționarilor publici menționată la art. 1 face obiectul unei politici
definite, animate și coordonate în colaborare cu organizațiile reprezentative ale personalului
în termenii definiți în capitolul VIII al prezentului decret.

Art. 2-1: O acțiune de formare este o cale educațională care contribuie la dezvoltarea
cunoștințelor și abilităților și care permite atingerea unui obiectiv profesional. Se desfășoară
față în față, de la distanță sau în situație de muncă, în termene stabilite prin ordin al
ministrului responsabil de serviciul public.

Art. 2-2: Funcționarii publici aparținând uneia dintre categoriile menționate la articolul L.
422-3 din Codul general al funcției publice beneficiază de acces prioritar la activitățile de
formare prevăzute în aplicarea art 2-6, în următoarele condiții:

1. Atunci când instruirea este asigurată de administrația de muncă a agentului,

agentul beneficiază de aceasta în mod automat;
2. Atunci când mai multe acțiuni de formare permit satisfacerea cererii agentului,
administrația muncii poate decide ca agentul să urmeze acțiunile de formare pe
care acesta le asigură;
3. Atunci când instruirea planificată nu este asigurată de către administrația
angajatoare, modalitățile de implementare a acestui acces prioritar se precizează
prin ordin al ministrului de resort. Acest decret poate defini plafoane de finanțare.

13
 Funcționarul care beneficiaza de actiunile de formare transmite catre administratia de
ocupare a fortei de munca certificatele justificative de prezenta sa, stabilite de organizatia de
formare. El pierde beneficiul acestor acțiuni dacă încetează, fără motive legitime, să le
urmeze.

Articolul 3 susține că: Acțiunile de formare profesională pot fi întreprinse fie la inițiativa
administrației, fie a funcționarului public.

Funcţionarii publici care urmează sau prestează formare la iniţiativa administraţiei în care
îşi desfăşoară funcţiile sunt menţinuţi într-o funcţie activă, sau într-o funcţie detaşată dacă au
fost acolo înainte de a efectua această formare.

Aceștia pot fi detașați la o instituție publică sau la un centru de formare atunci când
dispozițiile aplicabile acestor organizații o permit.

Funcționarii publici care participă la o acțiune de formare pe durata serviciului

beneficiază de menținerea remunerației lor.

Atunci când un funcționar public urmează cursuri de formare în afara timpului de serviciu
cu acordul administrației, acesta beneficiază de legislația securității sociale referitoare la
protecția împotriva accidentelor de muncă și a bolilor profesionale.

Articolul 4 menționează că: Funcționarii publici aflați în concediu pentru creșterea

copilului pot beneficia, la cererea acestora, de acțiunile de formare menționate la art. 2, 4 și 5
din prezenta lege.

În timpul pregătirii, aceștia rămân plasați în concediu pentru creșterea copilului. Timpul
petrecut în formare nu constituie timp efectiv de serviciu și nu vă dă dreptul la nicio
remunerație sau compensație.

Dispozițiile articolului 3 și ale articolului 7 primul, al treilea și al patrulea paragraf nu se

aplică acestora.

Atunci când un funcționar public aflat în concediu pentru creșterea copilului care nu a
beneficiat în ultimii trei ani de vreo pregătire pentru pregătirea examenului sau concursului
prevăzut de capitolul V al prezentului decret solicită să fie înscris acolo, cererea acestuia este
admisă de drept, în limita creditelor prevăzute. în acest scop.

Cererea de evaluare a competențelor trebuie făcută cu cel mult șase luni înainte de
încheierea ultimei perioade de concediu pentru creșterea copilului.

14
 Articolul 5: Funcționarii publici beneficiază de un interviu de formare care vizează
determinarea nevoilor lor de formare în funcție de obiectivele stabilite pentru ei și de
proiectul lor profesional.

Înainte de interviul de formare, funcționarul poate consulta serviciul responsabil de

formare responsabil pentru el.

În cadrul interviului de instruire se reamintește urmărirea dată solicitărilor anterioare de

formare ale funcționarului public; apoi se discută acţiunile de formare care par necesare
pentru noua perioadă, având în vedere misiunile şi perspectivele profesionale ale acesteia. De
asemenea, interviul permite funcționarului public să își prezinte cererile în ceea ce privește
pregătirea pentru concursuri, validarea experienței dobândite, evaluarea competențelor și
perioada de profesionalizare.

Un raport al interviului de instruire este întocmit sub responsabilitatea managerului de

linie. Obiectivele de instruire propuse pentru agent sunt enumerate acolo. Oficialul primește
comunicare și își poate adăuga observațiile. Acest raport, precum și o fișă care detaliază
activitățile de formare la care a participat funcționarul sunt trecute în dosarul său. Sunt
incluse și acțiunile desfășurate ca trainer.

Funcționarul public este informat de către superiorul său ierarhic cu privire la rezultatele
obținute la interviul său de formare. Refuzurile la cererile de instruire prezentate în timpul
interviului de instruire sunt justificate.

Articolul 6 face referire la planul de perfecționare a functionariilor publici, astfel:

Fiecare administrație include în planul său anual de pregătire, întocmit în condițiile

prevăzute la art. 31, acțiunile statutare și de formare continuă, reglementate de art. 1 alin. 1 și
2 din prezentul decret, de care își asumă inițiativ. Acest plan poate include și acțiuni de
validare a experienței dobândite în legătură cu obiectivele de îmbunătățire a calificărilor
reținute de serviciu.

Planul de pregătire este însoțit de informații utile agenților de serviciu pentru a-și exercita
drepturile privind perioadele de profesionalizare, acțiuni de pregătire pentru examene și
concursuri, concedii de pregătire profesională, evaluări de competențe și acțiuni în vederea
validării experienței profesionale dobândite.

15
 Articolul 7: Funcționarii publici au obligația, în interesul serviciului, să urmeze
activitățile de formare continuă prevăzute la articolul 1.

De asemenea, aceștia pot beneficia de aceste acțiuni la cererea lor, în funcție de cerințele
operaționale ale serviciului.

Dacă o astfel de cerere a fost deja refuzată unui funcționar public, respingerea celei de-a
doua cereri a acestuia referitoare la o acțiune de formare de aceeași natură nu poate fi
pronunțată decât după consultarea organului comun competent.

Accesul la unul dintre cursurile de formare vizate de acest capitol este legal pentru
funcționarii publici care nu au beneficiat de nicio formare în această categorie în ultimii trei
ani. Acest acces poate fi, totuși, amânat pentru maximum un an din cauza cerințelor
operaționale ale serviciului, în urma avizului organismului comun competent.

Atunci când un funcționar public a fost admis să participe la o acțiune de formare

continuă organizată de administrație, acesta este obligat să urmeze toate activitățile
planificate în această acțiune.

Articolul 8 face referire la bugetele din care sunt suportate cheltuielile cu

perfecționarea profesională a funcționarilor: Cheltuielile pentru pregătirea profesională
definite în prezentul capitol sunt suportate fie de către administrația în care funcționarul
public își îndeplinește atribuțiile, fie de către administrația din inițiativa căreia se organizează
această pregătire.

Articolul 9: Acțiunile de formare care intră sub incidența alin. a din articolul 1 urmate
de un funcționar la instrucțiunile administrației sale sunt luate în considerare în timpul său de
serviciu.

Același lucru este valabil și pentru acțiunile de formare care se încadrează sub lit. b de
la alin.2 din articolul 1. Cu toate acestea, cu acordul scris al funcționarului, durata acestor
acțiuni poate depăși orele de serviciu ale acestora până la o limită de 50 de ore pe an.

Acțiunile de formare care se încadrează sub lit. c al alin. 2 din articolului 1 au loc și în
timpul serviciului. Cu toate acestea, cu acordul scris al funcționarului, durata acestor acțiuni
poate depăși orele de serviciu ale acestora până la o limită de 80 de ore pe an.

Orele de pregătire efectuate în afara orelor de serviciu menționate la alineatele

precedente pot fi incluse în contul de pregătire personală în condițiile prevăzute de lege.

16
 Articolul 15:

1. Orice funcționar public poate beneficia de o perioadă de profesionalizare,

cu o durată cuprinsă între trei și douăsprezece luni, cuprinzând activitatea
de serviciu și acțiunile de formare la muncă-studiu. Scopul perioadei de
profesionalizare este de a permite realizarea, în cadrul uneia dintre
administrațiile menționate la articolul L.2 din codul general al funcției
publice, a unui proiect profesional care are ca scop accesarea unui loc de
muncă care necesită competențe noi sau corespunzătoare diferitelor
activități profesionale. Este adaptat specificului postului pentru care este
destinat agentul și poate avea loc într-un loc de muncă diferit de misiunea
lor anterioară.
2. Perioadele de profesionalizare pot da acces și la un alt organism sau cadru
de muncă de același nivel și încadrat în aceeași categorie. Pentru a beneficia
de această cale de acces, funcționarii publici trebuie să fie într-o poziție
activă în corpul lor.

După îndeplinirea perioadei de profesionalizare și îndeplinirea evaluării care îi

stabilește aptitudinea de a presta serviciul în corpul sau cadrul de angajare avut în vedere,
funcționarul public este supus unei decizii de detașare la acest organism sau cadru de
angajare, fără a aduce atingere oricăror prevederi contrare ale prevederilor legale. un anumit
statut care o reglementează. Termenii evaluării anterioare prezentei hotărâri se stabilesc prin
ordin al ministrului responsabil cu serviciul public.

După doi ani de vechime efectivă în această funcție de detașare, funcționarul public
este, la cererea acestuia, integrat în corpul gazdă sau cadrul de angajare, fără a aduce atingere
oricărei prevederi contrare din statutul special aplicabil respectivului organism sau cadrul de
muncă. Această integrare nu este luată în considerare în niciuna dintre căile de acces la corpul
sau cadrul de angajare enumerate în statutul special.

Articolul 17 menționează: Perioada de profesionalizare poate fi iniţiată la iniţiativa

administraţiei sau la solicitarea funcţionarului public. În acest din urmă caz, șeful de
compartiment trebuie să informeze persoana în cauză, în termen de două luni, despre
aprobarea cererii sau respingerea acesteia; această respingere trebuie supusă avizului comisiei
administrative mixte și să fie justificat.

17
 Implementarea unei perioade de profesionalizare dă naștere unui acord între
funcționarul public și administrațiile în cauză. Acest acord definește funcțiile pentru care este
destinat agentul, durata perioadei de profesionalizare, calificările ce urmează a fi dobândite și
acțiunile de formare planificate.

Acordul mai precizează dacă perioada de profesionalizare este destinată să permită

funcționarului public să acceseze un nou corp sau cadru de angajare în aplicarea II al
articolului 15. Acesta trebuie să obțină apoi avizul persoanei detașare și integrare în corpul
sau cadrul de angajare de destinație.

Procentul de agenți absenți simultan în perioada de profesionalizare nu poate depăși,

dacă nu se decide expres de către autoritatea superioară a administrației în cauză, 2% din
numărul total de agenți dintr-un serviciu. În cazul unui serviciu de mai puțin de cincizeci de
agenți, acceptarea unei perioade de profesionalizare destinată unui funcționar public poate fi
amânată atunci când un alt agent beneficiază deja de o astfel de perioadă.

Art. 18: Funcționarul public în perioada de profesionalizare se află într-o funcție

activă în corpul său de origine și beneficiază de toate prevederile statutare referitoare la
această funcție.

Activitățile de formare cuprinse în perioada de profesionalizare se pot desfășura

integral sau parțial în afara timpului de serviciu și pot fi debitate în contul personal de
formare, după acordul scris al funcționarului public.

Alin. 1: Funcționarul public aparținând uneia dintre categoriile menționate la articolul L. 422-
3 din Codul general al funcției publice poate beneficia de concediu de trecere profesională
destinat să îi permită să urmeze, în vederea exercitării unei noi profesii în sectorul public sau
privat. , o acțiune sau un curs de formare în condițiile prevăzute la capitolul III din Decretul
nr. 2019-1441 din 23 decembrie 2019 privind măsurile de sprijinire a restructurarii unui
serviciu al statului sau a uneia dintre instituțiile sale publice, cu excepția articolul 7 al doilea
paragraf și articolul 8 primul paragraf.

Alin. 2: Pentru agenții menționați la I, termenele prevăzute la articolul 8 al doilea și al

patrulea paragraf din decretul din 23 decembrie 2019 menționat mai sus se majorează la trei
luni, respectiv două luni.

Articolul 19: Activitățile de formare, organizate sau avizate de administrație, au ca

scop pregătirea funcționarilor publici menționați la articolul 1 pentru o promovare în grad sau

18
schimbare de corp prin examene profesionale, concursuri rezervate funcționarilor publici sau
alte proceduri de selecție.

Aceste acțiuni pot pregăti, de asemenea, accesul la organele sau cadrele de angajare
ale funcției publice teritoriale și ale funcției publice spitalicești precum și procedurile de
selecție pentru locurile de muncă din instituțiile Comunității Europene.

Articolul 20: Acțiunile de formare prevăzute la articolul 19 se pot desfășura în

prezența beneficiarilor, prin corespondență, electronic sau telematic.

Acestea pot fi luate în considerare pe durata vechimii în muncă a funcționarilor

publici în totalitate sau în parte.

Articolul 21: Atunci când activitățile de formare reglementate de prezentul capitol au

loc în timpul serviciului, funcționarii publici pot fi scutiți de o parte din obligațiile lor pentru
a participa.

În măsura în care durata debitărilor solicitate de un agent este mai mică sau egală cu
cinci zile de serviciu cu normă întreagă pentru un an dat, cererea în acest scop este aprobată
automat. Satisfacerea acestei cereri poate fi, totuși, amânată în interesul funcționării
serviciului; o asemenea amânare nu poate fi totuși opusă unei cereri prezentate pentru a treia
oară.

De asemenea, agenții pot, pentru a participa la acțiunile prevăzute în prezentul capitol,

să își folosească drepturile dobândite în cadrul contului de formare personală, dacă este cazul
în combinație cu contul lor de economii de timp, sau să solicite să beneficieze de concediul
de formare profesională prevăzut la alin. 1 din articolul 24.

Articolul 22: Beneficiul unei evaluări a competențelor poate fi acordat funcționarilor

publici la cererea acestora pentru a-i sprijini în dezvoltarea și implementarea proiectului lor
de dezvoltare profesională, în limita fondurilor disponibile. Un agent poate solicita o altă
evaluare a competențelor doar la sfârșitul unei perioade de cel puțin cinci ani după cea
precedentă.Funcționarii publici beneficiază de concediu pentru evaluarea competențelor,
eventual fracționat, care nu poate depăși douăzeci și patru de ore de serviciu.

Pentru funcționarii publici aparținând uneia dintre categoriile menționate la articolul

L. 422-3 din codul general al funcției publice, această durată maximă se majorează la

19
șaptezeci și două de ore de serviciu și același agent nu poate pretinde o altă evaluare a
competențelor decât după expirarea expirării. pe o perioadă de cel puţin trei ani.

Pentru a finaliza pregătirea sau finalizarea acestei evaluări, aceștia își pot folosi contul
personal de antrenament.

Condițiile de organizare a evaluării competențelor sunt precizate prin ordin al

ministrului responsabil de serviciul public.

Articlul 23: Funcționarii publici pot beneficia de acțiuni de formare în vederea

validării experienței dobândite printr-o diplomă, titlu sau certificare înregistrată în directorul
național de certificări profesionale.

Pentru urmarirea acestor actiuni, functionarii publici pot beneficia, la cererea acestora,
de concediu de validare a experientei dobandite, eventual fractionat, care nu poate depasi
anual si pe validare douazeci si patru de ore de serviciu. Această durată maximă se majorează
la șaptezeci și două de ore de serviciu în beneficiul unui funcționar public aparținând uneia
dintre categoriile menționate la articolul L. 422-3 din codul general al funcției publice.

Pentru a finaliza pregătirea aceștia își pot folosi contul personal de antrenament.

Aceste acțiuni pot fi finanțate de administrație ca parte a planului de formare

menționat la articolul 6. În acest caz, ele dau naștere la încheierea unui acord între
administrație, agent și organizația care contribuie la validare.

Articolul 24: Functionarii publici pot beneficia, pentru a-si extinde sau perfectiona
pregatirea personala:

1. Concediul de pregătire profesională menționat la articolul L. 422-

1 din codul general al funcției publice, pe o durată de maximum
trei ani pe întreaga carieră, și în limita creditelor prevăzute în
acest scop. Această durată maximă se majorează la cinci ani în
beneficiul unui funcționar public aparținând uneia dintre
categoriile menționate la articolul L. 422-3 din codul general al
funcției publice;
2. Concediu pentru efectuarea de studii sau cercetări de interes
general.

Articolul 25:

20
Alin 1: Concediul prevăzut la ali. 1 al articolului 24 poate fi acordat numai cu condiția ca
funcționarul public să fi efectuat cel puțin echivalentul a trei ani de serviciu efectivefectiv în
administrație. Acest concediu poate fi folosit dintr-o dată sau distribuit pe parcursul carierei
în stagii care pot fi împărțiți în săptămâni, zile sau jumătate de zi.

În timpul concediului de pregătire profesională, funcționarul public primește o

indemnizație lunară fixă egală cu 85% din salariul brut și indemnizația de ședere aferentă
indicelui pe care îl deținea la momentul concediului său. Cuantumul acestei compensații nu
poate depăși însă salariul și indemnizația de ședere aferente indicelui brut 650 al unui agent
care lucrează la Paris. Se plătește pe o perioadă limitată de douăsprezece luni. Această
compensație revine administrației de care aparține persoana în cauză.

Funcționarul public care beneficiază de concediu de formare se obligă să rămână în

serviciul uneia dintre administrațiile menționate la articolul L.2 din codul general al funcției
publice pe o perioadă egală cu de trei ori mai mare decât cea în cursul căreia a primit
indemnizația prevăzută la articolul precedent. alin., și să ramburseze cuantumul despăgubirii
menționate în cazul rezilierii angajamentului de către acesta. Acesta poate fi scutit de această
obligație de către autoritatea împuternicită să facă numiri după consultarea comisiei
administrative mixte.

Timpul petrecut în concediu de pregătire este valabil pentru vechime în muncă și se ia

în considerare la calcularea timpului minim necesar pentru a aplica la o promovare de grad
sau a accesa un corp ierarhic superior. De asemenea, contează pentru dreptul la pensie și dă
naștere deducerilor pentru pensia civilă în condițiile prevăzute la articolul L. 9 din Codul
pensiilor civile și militare.

Alin. 2: Atunci când unui funcţionar public i s-a acordat concediu acestuia i se poate atribui
un contract de studii.

Art: 25: Perioada maximă în care funcționarul public aparținând uneia dintre
categoriile menționate la articolul L. 422-3 din Codul general al funcției publice beneficiază
lunar de indemnizație forfetară. plătibil de către administrația de care aparține se majorează la
douăzeci și patru de luni.

Această compensație este egală cu:

1. 100% din salariul brut și indemnizația de ședere aferente indicelui pe care îl deținea
în momentul concediului său, pe o perioadă limitată la primele douăsprezece luni;

21
 2. La 85% din salariul brut și indemnizația de ședere aferentă indicelui pe care îl deținea
în momentul concediului său, pe o perioadă limitată la următoarele douăsprezece
luni.

Cuantumul acestei compensații nu poate depăși însă salariul și indemnizația de ședere

aferente indicelui brut 650 al unui agent care lucrează la Paris.

Perioada în care agentul menționat la I al prezentului articol se obligă să rămână în

serviciul uneia dintre administrațiile menționate la articolul L.2 din codul general al serviciul
public este de maximum treizeci și șase de luni.

Articolul 26: Funcționarul public care a beneficiat de o autorizație de absență pentru a

participa la o acțiune de formare care intră sub incidența capitolului V nu poate obține
concediu de formare profesională în termen de douăsprezece luni de la încheierea acțiunii
pentru care a fost acordată autorizația.

Articolul 27: Cererea de concediu de pregătire profesională trebuie prezentată cu cel

puțin o sută douăzeci de zile înainte de data la care începe pregătirea.

Această solicitare trebuie să menționeze această dată și să precizeze natura acțiunii de

formare, durata acesteia, precum și numele organizației care o furnizează.

În termen de treizeci de zile de la primirea cererii, șeful departamentului trebuie să

informeze persoana în cauză despre acordul său sau despre motivele respingerii sau amânării
cererii.

Solicitările depuse regulat nu pot fi refuzate pentru lipsa creditelor atâta timp cât
cheltuielile efectuate pentru concediul de pregătire profesională nu ajung la 0,20% din
valoarea creditelor alocate salariilor și indemnizațiilor brute înregistrate.la bugetul
ministerului sau instituției publice în cauză. .

Respingerea unei cereri de concediu de formare profesională dintr-un motiv care decurge
din cerințele operaționale ale serviciului trebuie să fie supusă avizului comisiei administrative
mixte competente.

În cazul în care o cerere de concediu de pregătire profesională depusă de un funcționar

public a fost deja respinsă de două ori, autoritatea competentă poate emite o a treia respingere
numai după obținerea avizului comisiei administrative mixte.

22
 Satisfacerea cererii poate fi amânată, după consultarea comisiei administrative mixte,
atunci când s-ar solda cu absența concomitentă, pentru concediu de pregătire profesională, a
mai mult de 5% din agenții serviciului sau a mai multor agenți dacă compartimentul are mai
puțini. decât zece. În alte cazuri, cererea se admite în termen de un an de la sesizarea comisiei
administrative mixte.

Comitetele de administrare socială sunt informate în fiecare an cu privire la numărul de

solicitări făcute și la concediu acordat pentru pregătire personală.

Aricolul 28: Funcționarul public revine automat în serviciul său la încheierea concediului
de pregătire profesională, sau pe durata acestuia dacă a solicitat întreruperea derulării
acestuia.

Funcționarul public care, la încheierea concediului, este repartizat pe un loc de muncă

situat într-o localitate diferită de cea în care și-a exercitat funcțiile atunci când a fost plasat în
concediu, primește compensația pentru cheltuielile de schimbare a reședinței prevăzute de
textele de reglementare, cu excepţia cazului în care deplasarea are loc la cererea acestuia.

Articolul 29: Funcționarul public trebuie, la sfârșitul fiecărei luni și la revenirea la

muncă, să furnizeze administrației un certificat de participare efectivă la formare.

În caz de absență fără motiv întemeiat, concediul agentului încetează; acesta din urmă
trebuie să ramburseze compensația primită în temeiul articolului 25.

Art 31: Fiecare ministru stabilește, după consultarea organizațiilor reprezentative ale
personalului, un document de orientare pe termen mediu pentru formarea agenților
administrațiilor aflate sub autoritatea sa sau ai instituțiilor publice aflate sub controlul său.
Acest document de orientare, care ține cont de orientările stabilite în planul interministerial în
condițiile definite la art. 34, se supune avizului organelor comune competente. Se revizuiește
în aceeași formă, cel puțin o dată la trei ani.

Documentul de orientare pe termen mediu se stabilește în aplicarea planului strategic

de management al resurselor umane și a planului de management al prognozei resurselor
umane al administrației în cauză. Constituie cadrul strategic pentru planurile anuale de
formare ale administrațiilor. Se bazează pe analiza evoluției misiunilor, competențelor,
posturilor și personalului ministerului sau instituției publice. Acesta stabilește prioritățile,
obiectivele și mijloacele de formare profesională a agenților cu privire la aceste evoluții. De

23
asemenea, se ține cont de analiza situației comparative a bărbaților și femeilor și de cea a
accesului tuturor categoriilor de agenți la formare.

Ministrul se asigură că planurile de pregătire stabilite de fiecare departament,

departament al administrației sale și fiecare instituție publică plasată sub supravegherea sa,
după consultarea organelor comune competente, respectă obiectivele stabilite în documentul
de orientare peinterviu termen mediu.

Articolul 34: Direcția generală de administrație și funcție publică asigură aplicarea, de

către toate compartimentele ministeriale, a principiilor legislative definite în Titlul VII din
Cartea a IX-a din Codul muncii.

 Elaborează, în colaborare cu ministerele, un master plan pentru politica de

formare profesională pe tot parcursul vieții a agenților de stat. Acest plan
definește prioritățile de formare în domenii comune tuturor ministerelor,
coordonează acțiunea acestora și pe cea a operatorilor în acest scop, stabilește
obiectivele și modalitățile de dezvoltare a formării digitale accesibile tuturor
funcționarilor publici. Planurile ministeriale de pregătire, menționate la
articolele 6 și 31, se fac compatibile cu orientările planului general și se
transmit direcției generale de administrație și funcție publică. Aceasta dezvoltă
cadrul de reglementare necesar implementării acțiunilor de formare. Asigură
coordonarea și sprijinul necesar pentru elaborarea și evaluarea, de către
diferitele departamente ministeriale, a documentelor de orientare, a planurilor
și a acțiunilor de formare ale acestora. Asigură punerea în comun a acțiunilor
de formare. Acesta conduce rețeaua de școli și organizații responsabile cu
formarea inițială și continuă a funcționarilor publici de stat, în colaborare cu
diferitele departamente ministeriale.
 Gestionează creditele înscrise în bugetul primului-ministru pentru formarea
profesională a agenților de stat. De asemenea, gestionează credite de formare
continuă referitoare la nevoi comune mai multor ministere.
 Întocmește raportul de pregătire profesională prevăzut la art. 18 din Decretul
nr. 82-450 din 28 mai 1982 mai sus menționat și efectuează investigații asupra
acțiunilor de formare profesională necesare întocmirii acestui raport.
 Ea furnizează autorităților responsabile, precum și organizațiilor sindicale care
reprezintă personalul, toate informațiile necesare participării acestora la

24
 lucrările Consiliului Înalt al Funcției Publice de Stat și ale comisiei sale de
formare profesională și promovare socială.

Articolul 35: Un comitet de programare și coordonare pentru formarea

interministerială care reunește toți directorii de resurse umane ai ministerelor sau
reprezentanții acestora se întrunește periodic sub președinția directorului general al
administrației și a funcției publice sau a reprezentantului acestuia.

 Evaluează, după identificarea nevoilor departamentelor ministeriale în ceea ce

privește recrutarea studenților de la Școala Națională de Administrație și
institutele de administrație regională, impactul și condițiile de implementare a
acestei recrutări.
 Acesta identifică, pe baza nevoilor exprimate de ministere în materie de
formare continuă, temele prioritare de formare interministerială care trebuie
urmate la nivel central și local și să fie incluse în programul interministerial,
documentele și planurile de orientare formarea administrațiilor. prevăzute la
articolele 6, 31 și 34.
 Propune ministrului responsabil de serviciul public cuantumul și repartizarea
creditelor interministeriale alocate formării la nivel descentralizat.

Articolul 36: Coordonarea acțiunilor de formare ale diferitelor administrații este

asigurată la nivel regional de prefectul regional, iar în comunitatea Corsica, de către
prefectul de Corsica.

Școala Națională de Administrație din Franța (ENA) oferă următoarele programe de

formare continuă:

 Leadership și comunicare,
 management și negociere,
 Inovare și afaceri europene.

6. Determinarea parametrilor, variabilelor, criteriilor de

comparație

Criteriu România Polonia Franța

Responsabilul Superiorul direct Superiorul direct Ministrul cordonator
(nivel regional de
prefectul regional,

25
 iar în comunitatea
Corsica, de către
prefectul de
Corsica.)
Organizatorul de Institutul Național Școala Națională de Școala Națională de
cursuri și programe de Administrație Administrație Administrație (ENA)
de formare (INA) și alte centre
profesională acreditate
Planul de formare Anual șeful Anual șeful Anual Direcția
serviciului public serviciului public generală de
cooperează în cooperează în administrație și
special cu Agenția special cu Școala funcție publică
Națională a Națională de elaborează, în
Funcționarilor Administrație colaborare cu
Publici Publică din Polonia ministerele, un
master plan pentru
politica de formare
profesională pe tot
parcursul vieții a
agenților de stat
Stabilirea nevoii de Evaluare anuală a Evaluare anuală a Interviu
formare performanțelo performanțelor
Cine poate beneficia Funcționarii publici Funcționarii publici Funcționarii publici
de programe de aflați în activitate aflați în activitate aflați în activitate și
formare cei aflați în concediu
de creștere a
copilului
Intervalul de timp la O data la 2 ani Annual Nu se specifică
care se desfășoară
obligatoriu formarea
Echivalarea timpului primesc în primesc în primesc în
de formare cu continuare drepturile continuare drepturile continuare drepturile
sarcinile salariale cuvenite salariale cuvenite salariale cuvenite
profesionale
Concediu pentru Concediu fără plată Nu se specifică Maxim 3 ani pe
formare profesională întreaga carieră,
plătit
Obligații ale De a rămâne în Nu se specifică De a rămâne în
funcționarilor funcția publică pe o funcția publică pe o
publici perioadă de 2-5 ani perioadă determinată
după terminarea după terminarea
programului și de a programului și de a
restiuii cheltuielile restiuii cheltuielile
efectuate cu efectuate cu
formarea în caz că formarea în caz că
nu finalizează/absolv nu finalizează/absolv
cursurile cursurile
Programe de Pentru anumite Pentru toți Pentru toți
formare categorii de funcționarii publici, funcționarii publici,
funcționari publici pe diferite tematici pe diferite tematici

26
Importanța pentru Medie Nu se specifică Mare
creșterea în funcție

7. Analiza cauzală a aspectelor pozitive și negative

Aspecte Pozitive – România

Aspect Cauză Efect
Autoritățile și instituțiile Dorința de a afla deficiențele Cunoașterea nevoilor de
publice au obligația să cu care se confruntă sectorul formare ale funcționarilor
elaboreze anual planul de public publici
perfecționare profesională a
funcționarilor publici
În România, funcționarii pot Cadrul legislative Motivarea funcționarilor
beneficia de concedii de publici
pregătire profesională.
participarea funcționarilor Cadrul legislative Motivarea funcționarilor
publici la cursuri de formare publici de a se perfecționa
este considerată echivalentă continuu
cu îndeplinirea atribuțiilor
profesionale.
Funcționarii publici trebuie Eficientizarea serviciilor
să participe la cursuri de publice
formare și perfecționare
profesională continua

Aspecte Pozitive – Polonia

Aspect Cauză Efect
Autoritățile și instituțiile Dorința de a afla deficiențele Cunoașterea nevoilor de
publice au obligația să cu care se confruntă sectorul formare ale funcționarilor
elaboreze anual planul de public publici
perfecționare profesională a
funcționarilor publici
participarea membrilor Cadrul legislative Motivarea funcționarilor
Corpului Funcției Publice la publici de a se perfecționa
cursuri de formare este continuu
considerată echivalentă cu
îndeplinirea atribuțiilor
profesionale.
Funcționarii publici trebuie Cadrul legislative Eficientizarea serviciilor
să participe la cursuri de publice
formare și perfecționare
profesională continua
Organizarea de cursuri de Cadrul legislative Existența unei arii tematice
formare profesională pentru largi de cursuri de formare
toți funcționarii publici, pe profesională care să asigure

27
diferite tematici toate nevoile de formare
Ministrul finanțelor publice Cadrul administrativ Folosirea eficientă a banilor
cooperează cu șeful Buna cooperare între publici în organizarea
serviciului public la autoritățile statului programelor de formare
întocmirea și execuția profesională
bugetului de stat în
domeniul privind salarizarea
și formarea membrilor
Corpului funcției publice

Aspecte Pozitive – Franța

Aspect Cauză Efect
În Franța funcționarii pot Cadrul legislative Motivarea funcționarilor
beneficia de concedii de publici
pregătire profesională.
Autoritățile și instituțiile Dorința de a afla deficiențele Cunoașterea nevoilor de
publice au obligația să cu care se confruntă sectorul formare ale funcționarilor
elaboreze anual planul de public publici
perfecționare profesională a
funcționarilor publici
participarea funcționarilor Cadrul legislative Motivarea funcționarilor
publici la cursuri de formare publici de a se perfecționa
este considerată echivalentă continuu
cu îndeplinirea atribuțiilor
profesionale.
Funcționarii publici trebuie Cadrul legislative Eficientizarea serviciilor
să participe la cursuri de publice
formare și perfecționare
profesională continua
Organizarea de cursuri de Cadrul legislative Existența unei arii tematice
formare profesională pentru largi de cursuri de formare
toți funcționarii publici, pe profesională care să asigure
diferite tematici toate nevoile de formare
În timpul concediului de Cadru legislative Încurajarea funcționarilor
pregătire profesională, publici de a participa la
funcționarul public primește astfel de programe
o indemnizație lunară fixă
egală cu 85% din salariul
brut și indemnizația de
ședere aferentă indicelui pe
care îl deținea la momentul
concediului său.
Funcționarul public Cadrul legislativ Motivarea funcționariilor
beneficiază lunar de publici de a participa la
indemnizație forfetară. astfel de cursuri
plătibil de către
administrația de care
aparține și se majorează la

28
douăzeci și patru de luni.
Aceasta fiind egală cu
100% din salariul brut și
indemnizația de ședere
aferente indicelui pe care îl
deținea în momentul
concediului său
În timpul concediului de Cadru legislativ Încurajarea funcționariilor
pregătire profesională, publici de a participa la
funcționarul public primește astfel de prgrae
o indemnizație lunară fixă
egală cu 85% din salariul
brut și indemnizația de
ședere aferentă indicelui pe
care îl deținea la momentul
concediului său.

Aspecte Negative – România

Aspect Cauză Efect
Funcționarii publici care Cadru legislativ rigid Demotivarea funcționarilor
urmează programe de publici de a participa la
formare și perfecționare cu o programe de formare
durată mai mare de 90 de
zile într-un an
calendaristic, , din bugetul
de stat sau bugetul local,
sunt obligați să se angajeze
în scris că vor lucra în
administrația publică între 2
și 5 ani de la terminarea
programelor, proporțional cu
numărul zilelor de formare
sau perfecționare de care au
beneficiat,
Funcționarii publici care au Cadru legislativ rigid Demotivarea funcționarilor
urmat forme de publici de a participa la
perfecționare profesională, programe de formare
ale căror raporturi de
serviciu încetează, înainte de
împlinirea termenului
prevăzut, sunt obligați să
restituie contravaloarea
cheltuielilor efectuate pentru
perfecționare, precum și,
după caz, drepturile salariale
primite pe perioada
perfecționării, calculate în
condițiile legii proporțional

29
cu perioada rămasă până la
împlinirea termenului.
Persoanele care au urmat un Cadru legislativ rigid Demotivarea funcționarilor
program de formare și publici de a participa la
perfecționare, dar nu au programe de formare
absolvit-o din vina lor, sunt
obligate să restituie
instituției sau autorității
publice contravaloarea
cheltuielilor efectuate din
bugetul propriu, precum și
drepturile salariale primite
în perioada perfecționării,
Obligația de formare Cadrul legislative limitat Funcționarii publici pot fi
profesională o data la 2 ani nepregătiți și pot rămâne în
urmă privind schimbările
apărute în societate
Organizarea de programe de Cadrul legislativ limitat Nepregătirea funcționarilor
formare pentru anumite în domeniile în care au
categorii de funcționari nevoie
publici Diminuarea ariilor tematice
de cursuri

Aspecte Negative – Polonia

Aspect Cauză Efect
Funcționarii nu pot beneficia Cadrul legislativ limitat Demotivarea funcționarilor
de concedii de pregătire publici de a participa la
profesională programe de formare
Inexistența de obligații ale Cadrul legislativ permisiv Nemotivarea funcționariilor
funcționariilor publici în cee publici de a absolvii aceste
ace privește participarea la programe
programele de formare Riscull ca la încheierea
profesională programului să părăsească
funcția publicăa
Primul-ministru poate Centralizare programelor de Necunoașterea deplină a
formare nevoilor de formare a
stabili, prin ordonanță, o
funcționariilor publici qq
metodă detaliată de stabilire
a programului individual de
dezvoltare profesională
pentru un membru al
Corpului Funcției Publice.

Aspecte Negative – Franța

30
 Aspect Cauză Efect
Procentul de agenți absenți Cadrul legislativ strict - Inegalitate în ceea ce
simultan în perioada de privește accesul la
profesionalizare nu poate programe de formare
depăși, dacă nu se decide - Nemotivarea
expres de către autoritatea funcționarilor publici
superioară a administrației
în cauză, 2% din numărul
total de agenți dintr-un
serviciu
În Franța o evaluare pentru Cadrul legislativ limitat Instituția poate rămâne în
stabilirea necesarului de urmă în ceea ce privește
formare este realizată doar o schimbările apărute pe
data la 3 ani parcursul celor 3 ani
Persoanele care au urmat un Cadru legislativ rigid Demotivarea funcționarilor
program de formare și publici de a participa la
perfecționare, dar nu au programe de formare
absolvit-o din vina lor, sunt
obligate să restituie
instituției sau autorității
publice contravaloarea
cheltuielilor efectuate din
bugetul propriu, precum și
drepturile salariale primite
în perioada perfecționării,

8. Avantaje comparative și competitive

Avantaje competitive
Criteriu România Polonia Franța
Funcționarii publici trebuie
să participe la cursuri de
DA DA DA
formare și perfecționare
profesională continua
La stabilirea programelor
Agenția Națională Școala Națională
de formare, șeful
a Funcționarilor de Administrație ENA
serviciului public
Publici Publică
cooperează în special cu
Funcționarii pot beneficia
de concedii de pregătire DA NU DA
profesională
În cazuri excepționale, DA DA DA
directorul general al
biroului (instituția publică)
poate fi de acord să acopere
de către birou toate sau
unele costuri aferente
participării unui membru al
Corpului Funcției Publice

31
la cursuri de formare și alte
cursuri decât cele prevăzute
pentru Funcția Publică.

Autoritățile și instituțiile
publice au obligația să
comunice Agenției
Naționale a Funcționarilor
Publici/ Corpului Funcției DA DA DA
Publice datele solicitate cu
privire la formarea și
perfecționarea
funcționarilor publici
Autoritățile și instituțiile
publice au obligația să
elaboreze anual planul de DA DA DA
perfecționare profesională a
funcționarilor publici
Participarea membriilor DA
Corpului Funcției Publice (primesc în
la cursuri de formare este continuare
considerată echivalentă cu drepturile salariale
DA DA
îndeplinirea atribuțiilor cuvenite, mai
(primesc în (primesc în
profesionale. puțin în cazul
continuare continuare
funcționarilor
drepturile salariale drepturile salariale
publici aflați în
cuvenite) cuvenite)
concediu de
creștere a
copilului în
Franța)

Avantaje comparative
Criteriu România Polonia Franța
Superiorul direct stabilește DA DA În Franța fiecare
separat pentru fiecare ministru
membru al Corpului stabilește, după
Funcției Publice, un consultarea
program individual de organizațiilor
dezvoltare profesională, reprezentative ale
care va sta la baza trimiterii personalului, un
membrului Corpului document de
Funcției Publice la cursuri orientare pe
de formare termen mediu
pentru formarea
agenților
administrațiilor
aflate sub
autoritatea sa sau

32
 ai instituțiilor
publice aflate sub
controlul său.
Necesarul de formare În Franța este
profesională a funcționariior stabilit prin
publici este stabilit prin interviu.
evaluare. În Franța o
O evaluare pentru stabilirea evaluare pentru
DA DA
necesarului de formare este stabilirea
realizată anual. necesarului de
formare este
realizată doar o
data la 3 ani.
Un membru al Corpului
Funcției Publice nu plătește
nicio taxă pentru
- DA -
participarea la cursuri de
formare pentru Funcția
Publică.
Persoanele care au urmat un
program de formare și
perfecționare, dar nu au
absolvit-o din vina lor, sunt
obligate să restituie
instituției sau autorității
publice contravaloarea
cheltuielilor efectuate din DA - DA
bugetul propriu, precum și
drepturile salariale primite
în perioada perfecționării,
calculate în condițiile legii,
dacă acestea au fost
suportate de autoritatea sau
instituția publică
Funcționarii publici care au
urmat forme de
perfecționare profesională,
în, ale căror raporturi de
serviciu încetează, înainte
de împlinirea termenului
prevăzut, sunt obligați să DA - -
restituie contravaloarea
cheltuielilor efectuate
pentru perfecționare,
precum și, după caz,
drepturile salariale primite
pe perioada perfecționării
Primul-ministru stabilește, - DA -
prin regulament, principiile
și procedura detaliate de

33
organizare și participare la
formarea
Funcționarii publici se
obligă să rămână în
În Polonia nu
administrația publică pentru
DA există această DA
o anumită perioadă după
obligație
finalizarea cursurilor de
formare
Codul Administrativ
menționează și că
personalul contractual are
dreptul și obligația de a-și DA - -
îmbunătăți în mod continuu
abilitățile și pregătirea
profesională
Șeful serviciului public - DA, În Franța acțiunile
planifică, organizează și în Polonia de formare ale
supraveghează formarea formarea în diferitelor
profesională a funcționarilor serviciul public administrații este
publici include: asigurată la nivel
regional de
1.instruiri centrale prefectul regional,
- planificate, iar în comunitatea
organizate și Corsica, de către
supravegheate de prefectul de
șeful serviciului Corsica.
public;
2.traininguri
generale -
planificate,
organizate și
supravegheate de
directorii generali
de birou;
3.instruiri în
cadrul
programelor
individuale de
dezvoltare
profesională a
membrilor
Corpului Funcției
Publice -
planificate,
organizate și
supravegheate de
Directorul
General de Birou
în consultare cu

34
 un membru al
Corpului Funcției
Publice angajat
într-un anumit
birou;
4.traininguri de
specialitate –
planificate,
organizate și
supravegheate de
directorul general
al biroului, care
acoperă aspecte
legate de sarcinile
biroului;
Autoritățile și instituțiile
publice au obligația de a
asigura participarea pentru
DA, DA,
fiecare funcționar public la -
o dată la doi ani anual
cel puțin un program de
formare și perfecționare
profesională
Ministrul finanțelor publice
cooperează cu șeful
serviciului public la
întocmirea și execuția
- DA -
bugetului de stat în
domeniul privind salarizarea
și formarea membrilor
Corpului funcției publice

9. Transfer de Know-how
 Participarea anuală a funcționariilor publici la cursuri de perfecționare ar putea crește
eficiența organizațiilor publice în ceea ce privește oferirea serviciilor publice și
adaptarea la noile schimbări din societate
 Funcționarii publici ar trebui susținuți pentru a participa la astfel de programe de
perfecționare, plata din propriile fonduri și restituirea banilor în anumite cazuri
descurajând participarea în număr mare a acestora la cursuri.
 Acordarea de indemnizații pe parcursul participării la programe de formare, ca în
cazul Franței poate motiva functionarii publici.

35
 Organizarrea de cursuri de perfecționare pe diferite arii tematice, ci nu pe categorii de
funcționari publici poate răspunde mai efficient și țintit nevoilor de formare existente
și depistate în urma evaluărilor.
 O colaborare și comunicarie eficientă între șefii autoritățiilor și instituțiilor publice și
Ministrul finanțelor ar putea eficientiza acordarea de fonduri necesare desfășurării
programelor de formare.

10. Bibliografie
1. Androniceanu A., Ciobanu A. (2015) Civil Servants Motivation and Work
Performance in Romanian Public Institutions, Procedia Economics and Finance,
Volume 30, pp. 164 – 174; disponibil online la adresa:
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S2212567115012800;
2. Bercu A.M. (2017) Impactul programelor de formare a angajaților asupra satisfacției în
muncă, Știința curentă, Vol. 112, nr. 7 (10 aprilie 2017) , pp. 1340-1345, disponibil
online la adresa : https://www.jstor.org/stable/24912676.
3. Chang C.C., Hwang G.J. (2022) A structured reflection-based graphic organizer
approach for professional training: A technology-supported AQSR approach,
Computers & Education, Volume 183, July 2022, 104502, disponibil online la adresa:
https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0360131522000732
4. Codul administrativ din 03.07.2019, intrat în vigoare de la 05 iulie 2019 ;
5. Décret n°2007-1470 du 15 octobre 2007 relatif à la formation professionnelle tout au
long de la vie des fonctionnaires de l'Etat, disponibil online la adresa :
https://www.legifrance.gouv.fr/loda/id/JORFTEXT000000469540/
6. Ecole Nationale d'Administration (2023) Programmes de formation, disponibil online
la adresa : https://www.ena.fr/Europe-et-international/Programmes-de-formation ;
7. European Semester Thematic Factsheet (2017) Skills For The Labour Market,
disponibil online la adresa: https://ec.europa.eu/info/sites/default/files/european-
semester_thematic-factsheet_skills-for-labour-market_en_0.pdf. ;
8. Institutul Național de Administrație (2023) Programme de formare specializată,
disponibil online la adresa : https://ina.gov.ro/
9. Journal of Laws No 227, Extract from Act of 21 November 2008 on Civil Service;

36
10. Manole C., Nica E. (2018) Managementul resursrelor umane în administrația publică,
București, Editura ASE, disponibil online la adesa:
http://opac.biblioteca.ase.ro/opac/bibliographic_view/205104?pn=opac
%2FSearch&q=managementul+resurselor+umane+in+administratia+publica#level=all
&location=0&ob=asc&q=managementul+resurselor+umane+in+administratia+publica
&sb=relevance&start=0&view=CONTENT;
11. NEO (2015) Connecting Employment Training with Labor Market Demand and
Opportunities, în Inter-American Development Bank, disponibil online la adresa:
https://publications.iadb.org/publications/english/document/Connecting-Employment-
Training-with-Labor-Market-Demand-and-Opportunities.pdf;
12. Slăniceanu, I.P. (2000) ”Pregătirea Şi Perfecţionarea Profesională A Funcţionarilor
Publici”, Revista Transilvană De Ştiinţe Administrative, nr. 1(4)/2000, pp. 16-26,
disponibil online la
adresa:https://www.rtsa.ro/rtsa/index.php/rtsa/article/viewFile/405/400
13. Spătaru T., Vintilă V. (2018) „Delimitări Conceptuale Privind Pregătirea Profesională
A Funcționarilor Publici”, Revista „Administrarea Publică”, nr. 3, Chișinău, pp. 74-
79, disponibil online la adresa: http://dspace.aap.gov.md//handle/123456789/575â
14. The National School of Public Administration – Poland (2023) Continuing traing,
disponibil online la adresa : https://ksap.gov.pl/ksap/en/our-offer/continuing-training-0

37