MONEDA ȘI MASA

MONETARĂ
TEMA 1
 STRUCTURĂ:
1.1. MONEDA SI INTERMEDIEREA
FINANCIARA
1.2. ABORDĂRI PRIVIND MONEDA
1.3. MASA MONETARĂ ŞI
DEFINIREA ACESTEIA
1.4. CONTRAPARTIDELE MASEI
MONETARE
 1.1.
MONEDA SI
INTERMEDIEREA
FINANCIARA
Criza financiară și efectele ei & Pandemia SARS CoV2
EFECTELE CRIZEI FINANACIARE:
- Anul 2007 a marcat (în
 SCADEREA SEMNIFICATIVĂ A
SUA) debutul unei crize PRETULUI LOCUINTELOR
financiare globale –  PRABUSIREA PIETELOR DE
considerată cea mai CAPITAL
severă de la criza din anii  CRESTEREA RATEI SOMAJULUI
-’30.
SARS CoV2 – noi  IMPOSIBILITATEA OBTINERII
CREDITELOR
probleme economice și
financiare la nivel global
- Criza energetică și
conflictul militar Rusia -
Ucraina
Criza financiară și efectele ei,
efecte amplificate de
pandemie
• Masuri adoptate de bancile
centrale:
• REDUCEREA MASIVA A RATEI
DOBANZII
Rata de referință a BNR (devenită
din 2011 rata dobânzii de politică
monetară) = 19,25% (ian.2003) la
1,25% în februarie 2021
Pe fondul creșterii presiunilor
inflaționiste – majorarea ratei
dobanzii de politică monetară -
2,5% în februarie 2022
5
 Evolutia ratei dobanzii de politica monetara (ian.2003- februarie 2021)

Rata dobânzii de politică monetară

25.00

20.00

15.00

10.00

5.00

0.00
3 3 4 4 5 5 6 7 7 8 8 9 0 0 1 1 2 2 3 4 4 5 5 6 7 7 8 8 9 9 0 1 1
00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 00 01 01 01 01 01 01 01 01 01 01 01 01 01 01 01 01 01 01 02 02 02
1.2 8.2 3.2 0.2 5.2 2.2 7.2 2.2 9.2 4.2 1.2 6.2 1.2 8.2 3.2 0.2 5.2 2.2 7.2 2.2 9.2 4.2 1.2 6.2 1.2 8.2 3.2 0.2 5.2 2.2 7.2 2.2 9.2
.0 .0 .0 .1 .0 .1 .0 .0 .0 .0 .1 .0 .0 .0 .0 .1 .0 .1 .0 .0 .0 .0 .1 .0 .0 .0 .0 .1 .0 .1 .0 .0 .0
08 08 08 08 08 08 08 08 08 08 08 08 08 08 08 08 08 08 08 08 08 08 08 08 08 08 08 08 08 08 08 08 08

Sursa: Grafic realizat pe baza datelor furnizate de www.bnro.ro (https://bnro.ro/Raport-statistic-606.aspx)

6
 Care este rolul
sistemului financiar?

7
 Piata si intermedierea
financiara

• Pentru a intelege rolul jucat de

piata si de intermedierea
financiara in economie →
intelegerea:
• structurii generale
• operatiunilor derulate pe piata

8
Piata si intermedierea financiara (2)
Rolul pietei financiare:
•de a directiona resursele disponibile
detinute de diversi participanti de pe
piata → catre cei care au nevoie de
resurse

9
Circuitul resurselor la nivelul pietei financiare
FINANTAREA
INDIRECTA
INTERMEDIARII
FONDURI FINANCIARI

FONDURI
FONDURI
CREDITORI: DEBITORI:
- Persoane - Persoane
PIATA FONDURI
fizice FONDURI fizice
FINANCIARA
- Companii - Companii
- Statul - Statul
FINANTAREA DIRECTA

10
STRUCTURA PIETEI FINANCIARE (1)

a) ÎN FUNCŢIE DE MODALITATEA DE OBTINERE

A RESURSELOR:
- instrumente de indatorare: obligaţiuni, ipoteci
- emisiunea de acţiuni (dau drept de proprietate)

11
STRUCTURA PIETEI FINANCIARE (2)

• În funcţie de prima tranzactionare:

• piata primara
• piata secundara

12
STRUCTURA PIETEI FINANCIARE (3)

• În funcţie de activul suport al tranzactiilor

• piata monetara
• piata de capital
• piata valutara
• piata asigurarilor

13
 Intrebări:

• 1. Care dintre componentele finantarii

joaca rol central in economiile actuale?
• 2. De ce?
INTERMEDIEREA FINANCIARA (1)

DE CE SUNT IMPORTANTI
INTERMEDIARII
FINANCIARI?

15
INTERMEDIEREA FINANCIARA (2)

RASPUNSUL: → intelegerea rolului IF:

- COSTURI DE TRANZACTIONARE;
- PARTAJARE A RISCURILOR (diversificarea);
- COSTURI DE INFORMARE.

16
ASIMETRIA INFORMATIONALA

• Aceasta lipsa de informatii genereaza probleme la

nivelul sistemului financiar pe doua planuri:
• INAINTEA INCHEIERII TRANZACTIEI (SELECTIA
ADVERSA)
• DUPA INCHEIEREA TRANZACTIEI (HAZARDUL MORAL)

17
 ASIMETRIA INFORMATIONALA
SELECTIA ADVERSA
• Pe piata financiara exista
debitori buni platnici & rau
platnici.
• Daca institutiile financiare ar
dispune de toate informatiile
necesare (lipsa asimetriei
informationale) ar putea
evita acordarea unor credite
debitorilor rău-platnici.
HAZARDUL MORAL
• Este o problema generata de
asimetria informationala dupa
incheierea tranzactiei.
• Reprezintă situaţia în care
debitorul, ca urmare a
activitătilor derulate (uneori
activitati neagreate de institutia
financiara) ajunge în
imposibilitatea rambursarii
creditului obtinut.
18
Bibliografie suplimentară recomandată
1.2. ABORDĂRI PRIVIND
MONEDA
a) la nivel microeconomic
b) la nivel macroeconomic

20
– originea cuvântului

MONEDA derivă din latinescul

MONETA
21
CE ÎNSEAMNĂ MONEDĂ (SAU ÎN ACCEPȚINE
MAI LARGĂ –BANI)?

• BANI (limbaj uzual) ≠ BANI (abordarea economiștilor)

• Definiția acceptată de economiști:
BANII (eng. money , money supply) = orice activ care este
acceptat ca mijloc de plată pentru bunurile si serviciile din
economie, respectiv pentru plata datoriilor (Mishkin 2016)

22
BANI (2)
Uzual BANI = bancnotele și monedele metalice.

• Dar dacă ești

posesorul unui card de
debit?

23
BANI (3)

Dar dacă emiți un cec pentru a-ți achita datoriile?

24
BANI (4) - VIITOARELE MONEDE VIRTUALE EMISE DE STATE
Mai multe detalii aici: https://www.riksbank.se/en-gb/payments--cash/e-krona/

25
BANI (5)

• Uzual, despre cineva foarte bogat, se spune că: are o

gramadă de bani
•În aceasta abordare, ce înțelegem prin
bani?
BANI = mult numerar si disponibilități în conturi, acțiuni,
obligațiuni, case, mașini etc;
BANI ≠ BOGĂȚIE
26
BANI (5)

Uzual se afirmă că BANI = VENIT

Din perspectivă economică:
 BANII = stoc (o anumită cantitate de active la un anumit
moment);
VENIT = flux (căștigul pe unitate de timp)

Analiza funcțiilor banilor

27
1.1.FUNCȚIILE BANILOR
(la nivel microeconomic)
• Indiferent de forma de existență a banilor, pentru a include
un activ în această categorie = 4 FUNCȚII:
 MIJLOC DE SCHIMB (en. medium of exchange);
 UNITATE DE CONT sau ETALON AL VALORII (en. unit of
account / standar of value);
 MIJLOC DE TEZAURIZARE(en. store of value);
 ETALON AL PLĂȚILOR AMÂNATE (en. standard of deferred
payment)

28
1. MIJLOC DE SCHIMB

• Condiţii minime pentru ca un activ să fie inclus în categoria

de bani :
 standardizare (posibilitatea de recunoaştere)
 uşurinţă în utilizare
 durabilitate
 divizibilitate
 acceptat pe scara larga.

29
2. UNITATE DE CONT

= utilizat pentru a evalua bunurile și serviciile dintr-o economie

= asigură reducerea costurilor de tranzactionare dintr-o economie

30
3. MIJLOC DE TEZAURIZARE

= evidențierea puterii de cumpărare în timp.

= permite menținerea puterii de cumpărare a activului
între momentul dobândirii până la momentul utilizării.
= caracteristică importantă: LICHIDITATEA

31
4. ETALON AL PLĂȚILOR AMÂNATE

= permite stabilirea unor prețuri în prezent,

prețuri ce vor fi utilizate pentru tranzacții
viitoare

32
1.2.b ROL LA NIVEL MACROECONOMIC

1. STABILIZARE MACROECONOMICA;
2. IMPORTANTĂ INTERNATIONALĂ;
3. SURSA DE FINANTARE LA NIVEL
GUVERNAMENTAL

33
1. Stabilizarea macroeconomica se realiza prin intermediul monedei
(1)
STABILIZAREA MACROECONOMICE = ansamblu complex de masuri adoptate la
nivelul politicilor monetara si fiscala prin care sa se asigure reducerea volatilitatii
principalelor variabile macroeconomice, asigurarea cresterii economice sustenabile.

CONDITII:
• evolutia inflatiei (determinata pe baza CPI)
• cresterea PIB real pe parcursul unui ciclu economic
• evolutia somajului
• fluctuatii inregistrate la nivelul contului curent al BP
• modificari la nivelul finantelor guvernamentale
• volatilitatea ratei dobanzii
• stabilitatea pietei valutare

34
1. Stabilizarea macroeconomica se realiza prin intermediul monedei
(2)
CURENTUL CURENTUL
INTERVENTIONIST NONINTERVENTIONIST
• Stabilizarea macro este rezultatul  Ciclul economic este dat de
interventiei statului in economie activitatea agentilor economici;
prin intermediul unui pachet de  Politica monetara nu poate juca un
politici de stabilizare: rol central in realizarea stabilizarii
• fiscal-bugetara, macro.
• monetara  Singurul rol al monedei decurge
doar din existenta unui sistem
monetar stabil

35
 2. Moneda si contextul international

• Regimul valutar optim:

• Curs valutar fix sau flexibil;
• Coordonarea politicilor monetare intre tari;
• Crearea zonelor monetare optime legate intre ele prin
cursuri valutare flexibile

36
 Alegerea regimului de curs de schimb:

Curs de schimb fix Curs de schimb flotant

AVANTAJE
riscul valutar aferent tranzacţiilor internaţionale şi autonomia politicii monetare
investiţiilor străine se diminuează
se poate evidenţia o reducere a costurilor aferente neutralizează impactul şocurilor externe, a
finanţării internaţionale şocurilor generate de economia reală şi impactul
inflaţiei asupra competitivităţii operaţiunilor de
se poate înregistra şi o reducere a ratelor de
export
dobândă interne faţă de cele de pe piaţa
internaţională
menţinându-se stabilitatea în plan valutar, dar şi
în plan monetar (diminuarea ratelor de dobandă)
se realizeaza o reducere a ratei inflaţiei
DEZAVANTAJE
manifestarea unor crize financiare poate genera lipsa unei discipline a băncii centrale
costuri ridicate pentru ajustare macroeconomica,
conducând, în final la reducerea credibilităţii
autorităţii monetare
politica monetară proprie este dependentă de efecte economice destabilizatoare ale
politica monetară aferentă ţării emitente a speculaţiilor pe piaţa valutară
monedei ancore
socurile externe generează presiuni puternice descurajarea comerțului internațional (comparativ
asupra economiei, generând costuri ridicate pentru cu situaţia practicării unui curs de schimb fix)
menţinerea cursului de schimb
 Alegerea regimului de curs de
schimb
• Flexibilitatea manifestată de autoritatea
monetară faţă de fluctuaţiile cursului de
schimb (conform FMI):
 HARD PEGS
 SOFT PEGS
 FLOATING
ZONELE MONETARE OPTIME

• Optimum currency areas are groups of regions with economies closely

linked by trade in goods and services and by factor mobility. (Krugman,
P. R. & Obstfeld, M.)
• Literatura de specialitate evidenţiază trei criterii generale ce definesc o
zonă monetară optimă
• mobilitatea factorilor de producţie;
• gradul de deschidere al economiei;
• gradul de diversificare al producţiei
(R. Mundell [1961]http://www.jstor.org/discover/10.2307/1812792?
uid=3738920&uid=2&uid=4&sid=21103456599601):
39
Criterii ce trebuie îndeplinite pentru a adera la o zonă monetară optimă:

• Mobilitatea factorilor de producţie

• Gradul de deschidere al economiei;
• Gradul de diversificare al producţiei
• Integrarea financiară
• Existenţa unor rate de inflaţie similare
• Flexibilitatea preţurilor şi a salariilor
• Integrarea politică

40
 3. Moneda ca sursa de finantare la nivel guvernamental

• Legatura dintre BAZA MONETARA si VENITURILE DIN

SENIORAJ
• Seniorajul monetar =ΔMB/PIB, unde: ΔMB =
variatia anuală a bazei monetare

FYI: https://www.ecb.europa.eu/explainers/tell-me/html/seigniorage.ro.html

41
CLASIFICAREA SEMNELOR MONETARE:

• forma de existenţă a monedei;

• emitent;
• valorea intrinsecă;
• obligaţiile asumate de către emitent;
• capacitatea liberatorie

42
1. CLASIFICAREA SEMNELOR MONETARE:
forma de existență a monedei

• Având în vedere acest criteriu, vorbim de:

• moneda materială (bancnotele și
monedele metalice);
• moneda scripturală (moneda de cont)
• moneda virtuală

43
 2. CLASIFICAREA SEMNELOR
MONETARE:
• Din punct de vedere al emitentului, vorbim de:
• MONEDA EMISĂ DE BĂNCI:
• moneda emisă de banca centrală – mai poartă denumirea de monedă centrală;
• moneda emisă de instituțiile de credit: - vorbim de moneda scripturală
• MONEDA EMISĂ DE TREZORERIA STATULUI – reprezintă moneda creată de
Trezoreria statului în funcție de necesitățile economiei (mai precis de necesitățile
bugetului de stat), dar prin respectarea restricțiilor impuse de politica monetară;
• MONEDA CREATĂ DE AGENȚII ECONOMICI: în condițiile etalonului monetar
bazat pe monometalism (aur) sau bimetalism (aur și argint), toți cei care dispuneau
de metalul prețios menționat anterior, putea solicita Monetăriei (instituția care
bătea moneda) echivalentul în monedă pentru cantitatea de metal prețios
prezentat.

44
 3. CLASIFICAREA SEMNELOR
MONETARE: valoarea intrinsecă (1)
Un alt criteriu de structurare a monedelor este
valorea intrinsecă.
Potrivit DEX - Valoare intrinsecă = valoare pe care o are
un obiect prin el însuși, independent de orice convenție.
În cazul monedelor, valoarea intrinsecă este dată
de valoarea materialelor din care sunt
confecționate.

45
 4. CLASIFICAREA SEMNELOR
MONETARE: valoarea intrinsecă (2)
Astfel că, pornind de la acest criteriu avem:
MONEDE CU VALOARE INTEGRALĂ:
Monedele din aur spre exemplu: valoarea monedei era dată de
valoarea materialului din care erau confecționate
resurse bibliografice privind monedele pe teritoriul României:
https://www.bnr.ro/Circula%c8%9bia-monetara-pe-teritoriul-
Romaniei-13684-Mobile.aspx
 MONEDE FARĂ VALOARE INTEGRALĂ (sau MONEDA
FIDUCIARĂ provenit din latinescul: fiducia = încredere)
Potrivit DEX, moneda fiduciară = monedă de hârtie avînd o valoare
convențională și servind ca mijloc de schimb în interiorul unei țări.
46
 5. CLASIFICAREA SEMNELOR MONETARE:
obligațiile asumate de către emitent:
Dacă avem în vedere acest criteriu, trebuie să vorbim despre statutul de
CONVERTIBILITATE AL UNEI MONEDE (așa cum este definită de art.
VIII secțiunile 2,3 și 4 din statutul Fondului Monetar Internațional). Astfel
că vom întâlni:
monede cu convertibilitate limitată (limitarea vizează operațiunile de
cont curent);
Exemplu: leul până în anul 2005
monede cu convertibilitate nelimitată (majoritatea monedelor – leul în
prezent);
monede liberutilizabile (monedele puternice ale lumii)
47
6. CLASIFICAREA SEMNELOR MONETARE:

Un alt criteriu este capacitatea

liberatorie (capacitatea de a circula liber a
monedei)
MONEDA LEGALĂ
MONEDA FACULTATIVĂ
MONEDA FRACȚIONARĂ

48
SUCCES!
49