Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pieţele activelor financiare sunt pieţe pe care se tranzacţionează bani, certificate (bonds-
uri), acţiuni, case şi alte forme ale avuţiei.
Clasificare
1. Active financiare
- depozite la vedere și monedă;
- alte depozie;
- instrumente de crediater (certificate, bonds-uri);
- asigurări de viață și rezervele fondurilor de pensii;
- alte active financiare;
2. Active tangibile (în expresie fizică): pământuri, clădiri, etc.
Agregatele monetare
- Stocul de bani (banii cash care circulă în economie sub formă de monedă sau
bancnote) reprezintă un activ ce poate fi utilizat curent şi rapid pentru efectuarea de
plăţi.
- masa monetară în sens restrâns M1= banii cash + depozite la vedere în băncile
comerciale + cecuri de călătorie + alte depozite (de tip cecuri sau carduri sau cărţi
de credit) + depozite overnight (depozite la scadenţă de o zi)
- masa monetară în sens intermediar M2 = M1 + depozite la Fonduri Mutuale+
conturi de depozite bancare + depozite bancare pentru economisire + depozite pe
termen scurt (pâna la 2 ani).
- masa monetară în sens larg M3 = M2 + contractele de report, unităţi şi acţiuni ale
fondurilor de piaţă monetară+ instrumentele de îndatorare cu scadenţa de până la
doi ani inclusiv+ depozite pe termen lung.
Instrumente financiare sunt formate din:
- Certificate de depozit (bond-uri) - valori mobiliare care conferă deținătorului
drepturi și obligații aferente acțiunilor suport în baza cărora au fost emise, precum
și dreptul de a obține, prin conversie,acțiunile suport.
- certificat perpetuu (perpetuity) – presupune o plată cu o anume periodicitate în
mod constant, fără a se returna suma inițială.
- Acţiunile reprezintă titluri de capital emise de societățile comerciale. O acțiune
reprezintă o parte din capitalul unei societăți.
Lichiditatea din sistemul bancar este dată de monedă centrală (scripturală) deţinută de
instituţiile de credit în conturile deschise la Banca Națională Lichiditatea din economie
reprezintă numerarul şi moneda de cont deţinute de publicul nebancar. Cele două categorii de
lichiditate se deosebesc în principal prin:
1. origine/creare
2. deţinători
3. funcţii îndeplinite
…dar între ele există o relaţie simbiotică
Băncile comerciale creează monedă, în principal, prin acordarea de credite; astfel, se
produce expansiunea depozitelor din sistemul bancar. Încrederea în moneda băncilor
comerciale are ca fundament capacitatea băncilor comerciale de a transforma pasivele lor în
monedă a altei bănci comerciale sau în monedă centrală atunci când clienţii le solicită aceasta.
Suma dintre numerarul în circulaţie (deţinut de publicul nebancar) şi depozitele (la vedere şi la
termen) constituite la bănci de publicul nebancar reprezintă masa monetară (stocul de monedă
din economie). Principalele funcţii îndeplinite de această monedă sunt mijloc de plată, etalon
al valorii, mijloc de economisire.
Moneda centrală
Banca centrală deţine monopolul ofertei de monedă centrală (high- poweredmoney). Încrederea
în moneda centrală are ca fundament capacitatea băncii centrale de a prezerva valoarea stocului
de monedă din economie. Principalele surse de creaţie a monedei centrale sunt date de
acumularea de rezerve valutare, utilizarea instrumentelor de politică monetară (operaţiuni de
piaţă monetară, facilitatea de creditare).
Formele pe care le îmbracă moneda centrală sunt:
- numerar
- monedă de cont (disponibilităţile băncilor în conturile curente deschise la banca
centrală, etc);
Rolul esenţial al monedei centrale (scripturale) este dat de realizarea decontării finale a tuturor
tranzacţiilor financiare din economie. O funcţie importantă a băncii centrale o reprezintă
- Dacă rata dobânzii este ridicată, atunci nivelul masei monetare este scăzut, iar dacă
rata dobânzii este scăzută, atunci nivelul masei monetare este ridicat (mărimi invers
proporţionale).
- Când rata dobânzii este mare, preţul acţiunilor speculative este mic, consecinţa fiind
un câştig de capital.
- Când rata dobânzii este mare, preţul acţiunilor speculative este mare, având ca efect
creşterea speculativă a cererii de bani.
- De la un anume nivel, indiferent de creşterea masei monetare, rata dobânzii rămâne
constantă la un nivel scăzut. În acel punct cererea de bani este infinit elastică în
raport cu rata dobânzii, o nouă scădere a ratei dobânzii având ca efect creşterea
dorinţei de a păstra masă monetară în numerar, politicile monetare devenind
ineficiente.
Curba LM
𝑀
(𝐿𝑀): = 𝑘𝑌 − ℎ𝑟
𝑃
𝑀
unde r rata dobânzii, k, h parametri de senzitivitate ai masei monetare ( ) în raport cu Y și,
𝑃
respectiv, r.
B
r
r
’
’
Yo Y’ Veni b b Cerere
t d d speculat
(d) (a) ’ ivă