Sunteți pe pagina 1din 2

PIATA MONETARA Banii, cererea si oferta de moneda Banii au aparut cu mult timp in urma, iar de-a lungul existentei

lor s-au modificat profund. Initial banii se foloseau pentru schimb, care s-a efectuat initial sub forma de troc. Treptat, rolul de bani s-a redus la metale pretioase(aur, argint), ulterior din aceste metale pretioase s-a confectionat moneda. Baterea monedei a avut loc dupa Herodot in sec VII-VI i.HR, iar pana in sec XVII banii au existat sub forma de monede de aur si argint. Din sec XVI, monedelor li s-au alaturat bacnotele, de aceea comerciantii pastrau piesele de aur si argint la banci. Dupa 1971, convertibilitatea bancnotelor in metale pretioase a fost eliminata. Evolutia banilor a contiunuat prin aparitia monedei scripturale (bani de cont). In prezent banii reprezinta moneda metalica, bancnotele, moneda scripturala si alte instrumente legale avand forme si dimensiuni specific, diferite de la tara la tara, care sunt general acceptate ca mijloc de schimb si plati intr-un spatiu economic . Functiile banilor: 1. masoara activitatea economica 2. este unitatea etalon: unitatea baneasca proprie fiecarei tari 3. mijloc de schimb 4. mijloc de plata 5. forma de avutie Suma de bani aflata in circulatie la un moment dat intr-o economie si apartinand diferitilor agenti economici reprezinta masa monetara. Masa monetara este formata din: *numerar- bancnote si moneda metalica *bani scripturali reprezentati de existentul (inscrisurile) in conturi bancare pe numele agentilor economici. Numerarul este creat de banca centrala , iar moneda scripturala de banca centrala si de orice alta institutie financiara - bancara in functiune. Marimea masei monetare este determinata de nevoile de bani pe care le genereaza tranzactiile in economie si in special de volumul bunurilor marfare, preturile lor si viteza de rotatie a banilor. M=P Y/V M-masa monetara P-nivelul pretului Y-cantitatea bunurilor supuse vanzarii V-viteza de rotatie a monedei Viteza de rotatie a monedei reprezinta numarul de operatiuni de vanzare-cumparare si de plati pe care unitate monetara le mijloceste intr-o anumita perioada. Cererea si oferta de moneda Piata monetara este o piata cu concurenta imperfecta, pe care se intalnesc cererea si oferta de moneda, de bani in sens generic. Agentii economici participanti pe aceasta piata sunt purtatorii cererii si ofertei si intermediarii, iar tranzactiile se efectueaza prin intermediul unui pret specific- rata dobanzii. Piata monetara are rolul de a compensa excedentul cu deficitul de moneda existent la diferiti agenti economici si de a regla cantitatea de moneda din economie. Cererea de moneda provine: Intreprinderii pentru a-si finanta activitatea economica Trezorerie sau stat pentru a finanta deficitul bugetar Banci si alte institutii financiare care au nevoie de credite. Populatie pentru diverse proiecte. Oferta de moneda provine de la : banci ,case de economii si pensii, societati de asigurare, alte institutii financiare cu disponibilitati temporare, trezorarie daca au excedente, populatia, banca centrala(de emisiune) pentru refinantare, bancile care au nevoie de credite si pentru acoperirea deficitelor de stat. Cererile si ofertele de credite sunt influentate de nivelul si evolutia dobanzii. La un nivel ridicat si in crestere a ratei dobanzii, cererea de credite stagneaza sau se micsoreaza, iar oferta de credite creste. Daca oferta de credite este mai mare decat cererea de credite la un nivel al ratei dobanzii, apare tendinta de scadere a ratei dobanzii in asa fel incat activitatea sa tinda spre echilibru. Acordarea creditelor se face de regula pe baza unor garantii. Acordarea de credite reprezinta principalul tip de tranzactie pe piata monetara. Ea reprezinta o operatie de finantare prin care cei aflati in deficit obtin resursele solicitate. Pe piata monetara pot aparea si operatiuni de refinantare, ele apar atunci cand un creditor a utilizat resurse pentru acordarea de imprumuturi si apeleaza la alte banci pentru a obtine la randul sau un credit.

Creditele pot fi: Pe perioade foarte scurte de pe o zi pe alta Pe perioade scurte de la 2 la 90 de zile Pe termen mediu de la 90 de zile la 2 ani. Diferenta dintre dobanda incasata si dobanda platita de banci reprezinta castigul bancar. Prin scaderea din castigul bancar a cheltuielilor ocazionate de activitatea agentilor bancari se obtine profit bancar. Reglarea masei monetare si dobanda Prin operatiunile care au loc pe piata monetara este reglata masa monetara . Imprejurari care duc la cresterea masei monetare: Creste volumul valoric al bunurilor marfare(P Y) Acoperirea deficitului bugetului de stat. Scaderea vitezei de rotatie a banilor Convertibilitatea monedelor straine in moneda nationala atunci cand banca centrala achizitioneaza moneda straina, plateste cu moneda nationala punand in circulatie noi cantitati de moneda creste masa monetara Retinerea de catre anumiti agenti economici sau de populatie sub forma de ,,reserve,, a unor sume mai mari sau mai mici in numerar, care nu se depun la banca si sunt practic retrase din circulatia baneasca. Imprejurari care duc la scaderea masei monetare: Diminuarea volumului valoric al bunurilor marfare(P Y) Excedentul bugetar Cresterea vitezei de rotatie a banilor Convertibilitatea monedei nationale pe alte monede: banca ofera monede straine solicitand in schimb moneda nationala. Operatiuni care duc la cresterea masei monetare: Acordarea de credite Emisiunea monetara Schimbul valutar al monedelor straine convertibile pe moneda nationala. Moneda straina este achizitionata de banca care cedeaza moneda nationala la un curs(pret) convenit Operatiuni care duc la scaderea masei monetare: Limitarea creditelor. Rambursarea creditelor Schimbul valutar al monedei nationale pe alte monede convertibile. Banca vinde moneda straina si cumpara moneda nationala pe care o retrage din circulatie. Dobanda reprezinta suma de bani platita de debitor, creditorului pentru folosirea capitalului sau . Agentii economici care economisesc sunt interesati sa transforme aceste economii in depozite bancare pentru care beneficiaza de dobanzi platite de banci numite dobanzi pasive. Agentii economici care inregistreaza deficite de lichiditati se imprumuta la banci, ei sunt debitori(datornici) care platesc dobanzi incasate de creditori(cei care acorda credite) numite dobanzi active.: Dobanda reprezinta pretul creditului si este privita: a) Ca marime relativa, ca procent perceput la creditul de 100 de unitati monetare pe timp de un an se numeste rata dobanzii(d) b) Ca marime absoluta ca suma totala care se cuvine pentru creditul de o anumita marime se numeste masa dobanzii(D) Se pot folosi 2 mecanisme de determinare a dobanzii: Dobanda simpla: D=S d n Dobanda compusa D=Sf S0 Sf = S0(1+d)n Dobanda este influentata de rata dobanzii. Nivelul d depinde de: cererea si oferta de credite, riscul plasmentului, rata inflatiei(ri). Relatia dintre rata dobanzii si rata inflatie induce in mod necesar distinctia dintre dobanda nominal(dn), cea care este afisata la sediul bancii si pe site-ul bancii si dobanda reala(dr), cea care elimana rata inflatiei. dr = dn ri Nivelul ratei dobanzii influenteaza economisirea si investitiile: Daca rata dobanzii creste, sunt stimulate : economisirea si oferta de credite in schimb, cererea de credite scade ceea ce poate duce in viitor la scaderea ratei dobanzii.

S-ar putea să vă placă și