CIRCULAŢIA

MONETARĂ
Elaborat de studenții:
Caraman Nichita
Cazan Laurențiu
 ESENŢA
CIRCULAŢIEI MONETARE
Existenţa economică se datorează circulaţiei valorii în diversitatea formelor
acesteia.
Banii au apărut ca instrument de înlesnire a schimburilor de mărfuri, pentru ca
ulterior să devină mijlocul general de transferare a valorii.
Moneda, fiind ea însuşi purtătoare de valoare, se află în mişcare, generând
fenomenul circulaţie monetară.
OPINII PRIVIND CIRCULAŢIA MONETARĂ
“Circulaţie bănească. Mişcarea masei banilor în circulaţie, indiferent de forma
banilor, ca urmare a operaţiilor de încasări şi plăţi determinate de curentele de
mărfuri, de prestările de servicii etc. în cadrul economiei naţionale.” (KIRIŢESCU
Costin, DOBRESCU Emilian. Moneda – mica enciclopedie. –Bucureşti: Ed. Ştiinţifică
şi Enciclopedică, 1998. –P.75).
Autorii fac delimitare între circulaţia bănească şi circulaţia monetară, definind-o
pe cea din urmă ca „mişcarea monezilor metalice principale, de aur şi argint”
(Idem. –P.75).
OPINII PRIVIND CIRCULAŢIA MONETARĂ (2)
 „... accepţiune care se poate da circulaţiei monetare, ca fiind procesul de
mişcare a banilor în cadrul şi în scopul asigurării circulaţiei bunurilor şi
serviciilor.” (Manolescu, Gheorghe. Monedă şi credit. –Bucureşti: Editura
Fundaţiei România de Mâine, 2003. – P. 26).
 „ …circulaţia monetară se defineşte ca fiind un ansamblu coerent şi
complex de fluxuri şi circuite prin intermediul cărora se desfăşoară
mişcarea banilor, în procesul realizării mărfurilor şi serviciilor, mişcare
dependentă relativ de procesualitatea circulaţiei mărfurilor, desfăşurându-
se conform unor regularităţi specifice economiei de piaţă.” (Idem. – P. 27).
OPINII PRIVIND CIRCULAŢIA MONETARĂ (3)
Mişcarea banilor în exercitarea funcţiilor sale în numerar şi fără
numerar reprezintă circulaţia monetară Prin circulaţia monetară se
înţelege mişcarea continuă banilor, înveşmântaţi în diverse forme, în
procesul de exercitare a funcţiilor sale (O. Stratulat).
 ASPECTUL CALITATIV AL CICULAŢIEI MONETARE
Latura calitativă a circulaţiei monetare este caracterizată de expansiunea gamei
formelor monedei şi genurilor instrumentelor de plată şi de amploarea diversităţii
modalităţilor de achitare şi formelor de decontare.

FORMELE CIRCULAŢIEI MONETARE

Circulaţia monetară se derulează în: circulaţia monetară în numerar – bilete de
bancă, monede metalice divizionare; circulaţia monetară fără numerar – bani de
cont, numiţi şi monedă scripturală.

CIRCULAŢIA MONETARĂ ÎN NUMERAR

Instrumentele circulaţiei monetare în numerar: moneda principală; moneda
divizionară. Modalitatea de plată în numerar înseamnă transmiterea directă,
nemijlocită a banilor.

CIRCULAŢIA MONETARĂ FĂRĂ NUMERAR

Instrumentele circulaţiei monetare fără numerar: Cecul; Cambia; Bilet la ordin;
Cardul bancar etc. Modalităţi de plată prin virament: Ordinul de plată; Dispoziţia
de plată; Acreditivul; Incasso; Cerere – dispoziţie de plată etc.

CIRCULAŢIA MONETARĂ ÎN R. MOLDOVA În Romînia circulaţia monetară

derulează în ambele forme ale sale: Circulaţia monetară în numerar; Circulaţia
monetară fără numerar.

CIRCULAŢIA MONETARĂ ÎN NUMERAR

ÎN Romînia Numerarul în Romînia se constituie din: - Moneda principală cu
nominalul de 1,5,10,20,50,100,200,500 - Moneda divizionară cu nominalul de
1,5,10,25,50 bani.

TRANSFERUL DE CREDIT
 Transferul de credit reprezintă o serie de operaţiuni care începe prin emiterea de
către emitent a ordinului de plată şi executarea de către banca plătitoare a
acestuia în scopul punerii la dispoziţia beneficiarului a unei sume de mijloace
băneşti şi se finalizează prin înregistrarea de către banca beneficiară a sumei
respective în contul beneficiarului. Tipuri: Transferul ordinar este utilizat în scopul
efectuării tuturor plăţilor, care nu se referă la bugetul public naţional şi poate fi
iniţiat atît de către clientul băncii (titular de cont bancar) cît şi nemijlocit de bancă
în nume şi pe cont propriu, precum şi la transferarea sumelor încasate în numerar
de la persoanele fizice. Transferul bugetar este utilizat în scopul efectuării plăţilor
care se referă numai la bugetul public naţional şi poate fi iniţiat atît de către
clientul băncii (titular de cont bancar) cît şi nemijlocit de bancă în nume şi pe cont
propriu, precum şi la transferarea sumelor încasate în numerar de la persoanele
fizice. Documente: Ordinul de plată - document de plată în baza căruia se
efectuează transferul de credit.

DEBITAREA DIRECTĂ
Debitarea directă este o modalitate de plată care constă în debitarea de către
banca plătitoare a contului bancar al plătitorului cu suma plăţii indicată în cererea
de plată emisă de beneficiar şi creditarea corespunzătoare de către banca
beneficiară a contului bancar al beneficiarului. Debitarea contului bancar al
plătitorului de către banca plătitoare se efectuează în conformitate cu mandatul
de debitare directă, iar creditarea corespunzătoare de către banca beneficiară a
contului bancar al beneficiarului în conformitate cu angajamentul privind
debitarea directă. Documente: Cererea de plată - document de plată în baza
căruia se efectuează debitarea directă.

MASĂ MONETARĂ

NOŢIUNE DE MASĂ MONETARĂ Conceptul masă monetară a evoluat de la o

perioadă la alta în funcţie de cunoaşterea fenomenului monetar şi de formarea
capacităţilor de gestiune atât a sectorului monetar, cât şi, prin acesta, a
economiei în ansamblu. Aşa, multă vreme s-a considerat că masa monetară ar fi
constituită numai din monedă cu valoare deplină. Apoi în masa monetară au fost
incluse şi bancnotele şi biletele de tezaur. Ulterior s-a acceptat cuprinderea în
masa monetară şi banii de cont. În prezent masa monetară reprezintă o agregare
de mijloace monetare suficient de largă.
 OPINII PRIVIND MASA MONETARĂ

Noţiunea masă monetară are mai multe sinonime: masa banilor în circulaţie;
masa bănească. Masa banilor în circulaţie – mărime eterogenă constând din suma
activelor care por fi utilizate pe teritoriul unei ţări pentru cumpărarea de bunuri şi
servicii şi pentru achitarea datoriilor (KIRIŢESCU Costin, DOBRESCU Emilian.
Moneda – mica enciclopedie. –Bucureşti: Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, –P. 188).
Masa monetară – totalitatea mijloacelor de cumpărare, plată şi acumulare, care
deservesc diverse raporturi şi care aparţin persoanelor fizice şi juridice şi statului

OPINII PRIVIND MASA MONETARĂ

Masa monetară se reprezintă ca o mărime eterogenă constând din totalitatea

activelor care pot fi utilizate pentru procurarea bunurilor şi serviciilor şi pentru
plata datoriilor (Stoica, Victor. Deaconu, Petre. Bani şi credit : banii, teoriile
monetare, administrarea banilor şi politica monetară. - Bucureşti : Editura
Economică, –P. 234). Masa monetară reprezintă ansamblul mijloacelor de plată,
respectiv de lichidităţi, existente la un moment dat în cadrul unei economii
(Manolescu, Gheorghe. Monedă şi credit. – Bucureşti: Editura Fundaţiei România
de Mâine, –P. 28). Masa monetară reprezintă totalitatea eterogenă a mijloacelor
de lichiditate existente la un moment dat în cadrul unei economii (O. Stratulat).

COMPONENTELE MASEI MONETARE

moneda efectivă sau numerarul (moneda principală şi divizionară); moneda de
cont (disponibilităţi în conturi curente); depuneri la termen; alte active.

AGREGATELE MONETARE
Raţionamentul care stă la baza măsurării cantităţii de bani reiese din următoarea
axiomă: întrucât banii sunt rezerva de active lichide folosite pentru efectuarea
tranzacţiilor, cantitatea de bani, de fapt, este cantitatea acestor active. În aspect
conceptual ideea este simplă, însă tehnica realizării în practică este suficient de
dificilă. Aceasta este condiţionat de faptul că activele menţionate posedă diferit
grad de lichiditate. Cu toate acestea, în scopul măsurării cantităţii de bani în
economie, se folosesc anumiţi indicatori, rezultaţi din gruparea activelor lichide,
care au fost numiţi agregate monetare.
 OPINII PRIVIND AGREGATELE MONETARE
AGREGATELE MONETARE până în anii 1970 aveau o structură relativ simplă, fiind
considerate drept monedă, mijloacele de plată cu plasamente lichide pe termen
scurt, incluse în pasivul băncilor. Agregatele monetare reprezintă una din câteva
grupări ale activelor lichide ce servesc ca măsurătoare de alternativă a masei
monetare.

ACCEPŢII PRIVIND AGREGATELE MONETARE

AGREGATELE MONETARE cuprind atât mijloacele de plată (moneda efectivă,
depunerile în conturi la vedere) deţinute de agenţii nefinanciari rezidenţi, cât şi
acele plasamente financiare care pot fi transformate cu uşurinţă şi rapiditate în
instrumente de plată, fără riscul pierderilor de capital. (Basno C., Dardac N.,
Floricel C. Monedă, credit, bănci. - Bucureşti: Editura Didactică şi pedagogică, P )

AGREGATELE MONETARE ÎN ŢĂRILE DEZVOLTATE

C - grupează toate mijloacele de plată sub forma monedei efective (bilete de
bancă şi moneda divizionară) M1 – include C+depunerile în conturi curente M2 –
constă din M1+ depozitele la termen şi conturi de economii în băncile comerciale;
M3 – cuprinde M2+ active cu grade diferite de lichiditate şi în structura cărora pot
fi incluse certificatele de depozit, bonuri de casă, conturi de economii pe termen
mediu ş.a. titluri. L – constă din M3+ titluri emise pe termen mediu şi lung
negociabile şi care pot fi transformate mai rapid sau mai lent în mijloace de plată,
respectiv în lichidităţi.

INDICATORII MONETARi

INDICATORII MONETARI Indicatorii monetari sunt indicatorii cu ajutorul cărora

este posibilă dimensionarea masei monetare, urmărirea evoluţiei şi efectelor ei.

CATEGORII DE INDICATORI
 Prima categorie include indicatorii care estimează nemijlocit parametrii masei
monetare şi evoluţia acesteia. A doua categorie de indicatori este utilizată pentru
estimarea efectelor masei monetare asupra parametrilor economici.

INDICATORII DE ESTIMARE A PARAMETRILOR MASEI MONETARE ŞI EVOLUŢIEI

ACESTEIA de nivel; de structură; de dinamică.

INDICATORII DE NIVEL AI MASEI MONETARE

Nivelul masei monetare reprezintă mărimea acesteia pe fiecare agregat monetar
la o anumită dată. Un indicator special de nivel este ponderea masei monetare în
PIB. Acesta se calculează potrivit relaţiei: MM / PIB x 100 %. Tot pentru evaluarea
nivelului masei monetare se foloseşte indicatorul baza monetară (BM), care se
calculează ca suma dintre banii în numerar (C) şi rezervele băncilor comerciale la
Banca centrală (R). BM = C +R.

INDICATORII DE STRUCTURĂ AI MASEI MONETARE

Structura masei monetare reprezintă ponderea fiecărui constituent în totalul ei.
Structura masei monetare (Smm) se determină potrivit relaţiei: Smm = Ci / MM x
100%, unde: Ci – componentul masei monetare i; MM – masa monetară; i – genul
componentului

INDICATORII DE DINAMICĂ AI MASEI MONETARE

Dinamica masei monetare remarcă modificarea parametrilor cantitativi ai ei de la
o perioadă la alta. Indicatorii de dinamică principali sunt creşterea absolută ( AM )
şi creşterea relativă ( IAM ) a masei monetare şi se calculează potrivit relaţiei: AM
= AM i1 – AM i0, unde: AM i1 – agregatul monetar de genul i la data de referinţă;
AM i0 agregatul monetar de genul i la data de bază; i – genul agregatului
monetar. IAM = AM i1 / AM i0 x 100%.

INDICATORII DE EVALUARE A EFECTELOR MASEI MONETARE

rata dobânzii; viteza de rotaţie a banilor; rata de schimb.
 RATA DOBÂNZII
Efectele variaţiei indicatorului ratei dobânzii asupra masei monetare se manifestă
în funcţie de perioada de timp, şi anume: pe termen scurt - o creştere a
dobânzilor accelerează creşterea masei monetare, iar o scădere, o încetineşte. pe
termen mediu, o creştere a dobânzii încetineşte creşterea masei monetare şi
invers.

FORMULA DE CALCUL
Indicatorul principal de efect este rata dobânzii (r). Aceasta exprimă raportul
procentual dintre dobânda plătită pentru angajarea creditului şi valoarea
creditului: R = D /Cx100%.

VITEZA DE ROTAŢIE A BANILOR

Viteza de rotaţie a banilor este indicatorul care exprimă numărul mediu de
utilizări a unităţii monetare în tranzacţii pentru plata mărfurilor şi serviciilor,
onorării obligaţiilor, transferul capitalului într-o anumită perioadă de timp.

FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ VITEZA DE ROTAŢIE A BANILOR conjunctura

economică, agregatele monetare, organizarea plăţilor, factorul psihologic etc.