BAZELE JURIDICE ALE CIRCULAȚIEI MONETARE

a defini noţiunea de ,,monedă";

Moneda a contribuit substanţial la patrimoniul de valori al omenirii în cursul mileniilor, fiind
în primul rând un instrument social-economic, ea a reprezentat ,,O instituție istorică.
(Primele monede au apărut în statul antic Lidia din insulele Egee şi în China (sec. al VII-lea
î.e.n.). Numele de monedă provine de la monetăria romană, situată lângă templul zeiţei Junon
Moneta. Inițial, monedele au fost bătute de preoți, iar în Evul Mediu de regi, de oraşe şi de
căpeteniile feudale"3. În limba noastră, denumirea a pătruns atât ca neologism din latină -
moneta, cât şi prin limba neogreacă-moneda, utilizată în timpul domniilor fanariote. Aceeaşi
de numire este utilizată în Franţa - monnaie, în Anglia - money şi în Italia – moneda.)
În explicarea conceptului de ,,monedă", trebuie luată în considerare şi noțiunea de ,,bani".
Banul este fenomenul valorii în general, sfera noțiunii sale fiind mai largă decât a monedei,
cuprinde totalitatea instrumentelor de schimb ale circulației. Prin bani se exprimă întreaga
varietate a instrumentelor care măsoară valoarea mărfurilor, mijlocesc circulația și plata sau
constituie activul de rezervă în relațiile economice. Ei se manifestă în mod concret sub forma
monedelor şi a celorlalte instrumente monetare.
Prin monedă este desemnat orice bun, acceptat ca instrument liberator de creditori sau
vânzători, un bon pentru cumpărarea mărfurilor.
Într-un alt punct de vedere, se consideră că atunci ,,Când o marfă serveşte continuu ca
intermediar pentru schimburi indirecte, ea devine monedă".
Nominaliştii, la rândul lor, au considerat moneda drept un document de stat, detaşat de
fluctuațiile vieţii social-economice, care emană de la autorităţile publice.
(Moneda, în forma ei clasică de disc metalic cu greutate determinată, se utilizează ca mijloc
de circulaţie, de plată şi tezaurizare._
Moneda reprezintă un instrument, etalon legal de plată pentru facilitarea schimburilor şi
pentru acumulări, fiind măsurătorul general de valori care poartă girul autorităţii emitente,
statul, şi care se bucură de încredere publică.

a identifica funcţiile monedei;

1. Funcţia de evaluare a valorilor economice. Cu moneda se măsoară valori materiale, se
exprimă preţurile, puterea de cumpărare, creditul.
2. Funcţia de mijlocire a schimbului de bunuri şi servicii prin intermediul operaţiunilor de
vânzare-cumpărare. Moneda a evoluat neîntrerupt, concomitent cu producţia şi schimbul de
mărfuri: prin schimb produsele devin mărfuri, a căror circulație este înlesnită de monedă.
Mărfurile, serviciile şi moneda se află într-o relație economică indisolubilă.
3. Funcţia de mijlocire a plăților-moneda dobândeşte calitatea de monedă legală, întrucât
creditorul este obligat să primească moneda aflată în circulație la data lichidării unei datorii.
Valoarea esențială a monedei rezidă din puterea ei de cumpărare şi de efectuare a plății.
4. Funcţia de mijlocire a creditului - creditul reprezintă transmiterea temporară a unei puteri
de cumpărare, el este un împrumut de monedă. Montesquieu afirma că ,,Banul este un semn
al valorii şi cui îi lipseşte trebuie să-l împrumute". Moneda serveşte ca mijloc de acordare a
creditului.
5. Funcţia de mijlocire a economiilor - disponibilităţile temporare ale populației se pot
valorifica prin intermediul monedei. În acest mod, moneda transformă un capital, care se
poate utiliza eficient în circulaţia monetară.
6. Funcţia de tezaurizare - cu ajutorul monedei se pot păstra şi transfera valorile care se cer
menținute în timp, pe o perioadă îndelungată. Tezaurizarea se realizează în condițiile
circulaţiei banilor cu valoare integrală (aur).
7. Funcţia socială de distribuire şi redistribuire a bunurilor şi serviciilor - produsul social se
distribuie cu ajutorul monedei celor care au contribuit direct sau indirect la crearea lui.
Moneda înlesneşte o bună utilizare a factorilor de producţie naţională, asigurând o repartiţie
cât mai justă a produsului social.
8. Funcţia de bani universali (mondiali) este legată de relaţiile economice şi politice
internaționale. Banii mondiali servesc ca:
Mijloc internațional de plată - pentru achitarea datoriilor internaţionale.
Mijloc internațional de cumpărare a mărfurilor din străinătate cu bani în numerar.
Întruchiparea generală a avuţiei publice şi mijloc de transfer al acesteia dintr-o ţară în alta
(Euro, DST ş.a.).
(Aceste funcţii ale monedei nu se cer îndeplinite cu necesitate, cumulativ, de către o marfă,
pentru a fi considerată monedă. Este suficient ca ea să îndeplineas că o singură funcție din
cele amintite pentru a deveni monedă, dacă este asimilată ca atare. În ultimii ani, moneda se
caracterizează tot mai rar prin materialitatea ei, dar există totdeauna prin funcțiile pe care le
îndeplineşte.)

a caracteriza factorii care influenţează suma de bani necesară circulaţiei

monetare;
Suma de bani necesară circulaţiei este formată din totalul valoric al semne lor băneşti (masa
monetară) care dă posibilitatea efectuării normale a schimbu lui de mărfuri, a prestărilor de
servicii, a diferitelor plăţi etc.
(Această sumă este determinată de acțiunile legii obiective a circulaţiei banilor şi de legea
vitezei de circulație a mijloacelor de plată. Potrivit cerinţelor acestor legi, pentru o anumită
perioadă de timp, suma de bani necesară circulaţiei rezultă din totalizarea sumei prețurilor
mărfurilor şi a serviciilor ce urmează să fie vândute şi încasate şi a sumei plăţilor scadente,
din care se scade suma preţurilor şi a mărfurilor vândute pe credit şi plățile pentru circulația
mărfurilor care se compensează.)
Suma de bani necesară circulației se poate determina cu ajutorul următoarei formule:
S. B. =(S.P. M. S. +S.P.S.) (S.P.M.C. +P. C.)
V. C.B.
în care:
S.B. - suma de bani necesară circulației monetare;
S.P.M.S. - suma prețurilor mărfurilor şi serviciilor ce se vor realiza;
S.P.S. - suma plăților scadente;
S.P.M.C. - suma preturilor mărfurilor vândute pe credit;
P.C. - plățile pentru circulaţia mărfurilor care se compensează;
V.C.B. - viteza de circulație a banilor.

Determinarea reală, fundamentată a sumei de bani necesară circulaţiei, constituie o condiție

și în același timp un rezultat al unei economii prospere, armonioase şi bine echilibrate.
Suma de circulație a banilor este influențată de un şir de factori, care rezultă din nivelul de
dezvoltare a producţiei.
Factori de influenţă directă
- schimbarea volumului de mărfuri aflate în circulaţie şi nivelul prețurilor mărfurilor şi
serviciilor.
Factori de influenţă indirectă:
- Majorarea numărului de operații în credit, deoarece cu cât mai multă marfă se vinde în
credit, cu atât mai puţini bani trebuie (sunt necesari) în circulație.
- Dezvoltarea plăților fără numerar.
- Viteza de circulaţie a banilor.
Circulația monetară, în mişcarea sa determinată de îndeplinirea funcțiilor sale, are loc la o
anumită viteză de circulaţie. Aceasta exprimă numărul de tranzacţii la care serveşte o unitate
monetară într-o perioadă de timp, în procesul circulaţiei mărfurilor, a prestărilor serviciilor,
achitării debitelor, precum şi al mişcărilor de capital.
Accelerarea vitezei de rotaţie a banilor duce la micşorarea masei monetare necesare
circulaţiei, şi invers.
Viteza de circulaţie a banilor este influenţată de o serie de factori, şi anume:
- masa banilor aflați în circulație;
- proporția unității monetare ţinută în rezervă sau tezaurizare (retrasă un timp din circulație);
- stabilitatea social-politică şi conjunctura economică;
- volumul veniturilor băneşti ale populaţiei şi structura pe grupe de venituri, frecvenţa şi
ritmicitatea încasării de către populaţie a veniturilor sale băneşti.
Cu cât salariile se plătesc la intervale mici, cu atât mai puțini bani se vor afla în mâinile
populaţiei, şi invers - politica monetară a multor state;
- gradul de coincidenţă între încasările şi plățile băneşti ale populaţiei;
- corelaţia dintre fondul de cumpărare şi fondul de mărfuri;
- factorul psihologic al încrederii populaţiei în puterea de cumpărare a monedei naţionale.
Accelerarea vitezei de circulaţie a banilor contribuie, atunci când condiţiile necesare sunt
create, la reducerea masei banilor în circulaţie, la micşorarea cheltuielilor de circulaţie.
Aceeaşi masă monetară îşi dublează puterea de cumpărare, dacă circulă de două ori mai
repede, cu alte cuvinte, dacă ea serveşte în acelaşi timp la un număr dublu de tranzacţii.

a identifica formele circulaţiei monetare;

a argumenta importanţa emisiunii monetare;
Prin emisiune monetară (bănească) se înţelege un ansamblu de acte şi operațiuni realizate de banca
centrală a statului, concretizate în: baterea semnelor monetare, stocarea, emiterea, punerea şi scoaterea din
circulaţie a bancnotelor şi monedelor, precum şi formarea de bani scripturali în conturi curente ale per
soanelor fizice şi juridice.
Dreptul exclusiv de a emite în circulaţie bancnote şi monede metalice, bancnote şi monede metalice
jubiliare comemorative ca mijloc de plată şi scop numismatic pe teritoriul RM îl are Banca Naţională" ⁹.
Unitatea monetară a Republicii Moldova este leul moldovenesc. Un leu se divizează în 100 de bani. Leul
moldovenesc este mijloc legal de plată pe teritoriul Republicii Moldova.
(În anul 1990 pe teritoriul RSSM, ca şi în celelalte republici ex-sovietice, circula rubla sovietică, însă
pentru desfăşurarea unor reforme radicale în procesul de trecere la economia de piață, tânărul stat avea
nevoie de un sistem bancar riguros, mai ales că la acel moment rezervele valutare şi de aur ale țării erau
egale cu 0.)
Primul pas făcut de către Sovietul Suprem al RSS Moldova a fost adoptarea Hotărârii nr. 186 de la 25
iulie 1990 cu privire la concepţia trecerii la economia de piață în R.S.S. Moldova, în care în art. 4 era
specificat că Guvernul urmează să întreprindă măsuri ,,pentru a pune în circulație, începând din 1991,
moneda națională alături de banii actuali".
La 15 decembrie 1992 a fost adoptată Legea nr. 1232-XII cu privire la bani, lege în art. 1 prevedea
că ,,unitatea monetară a Republicii Moldova o constituie leul (moldovenesc) egal cu 100 de bani.
(Numerarul se află în circula tie sub formă de semne băneşti de hârtie (bancnote) şi metalice (monede).
Cu toate acestea, la 16 martie 1993, în RM a fost introdus noul cupon cu valoare nominală de 1000,
echivalent cu 1000 de ruble. Spre sfârşitul lunii iunie 1993 cupoanele constituiau cca 80% din numerarul
aflat în circulație.)
(Ulterior, numai la 24 noiembrie 1993, prin decretul prezidențial nr. 200, Cu privire la introducerea
monedei naționale în Republica Moldova, a fost rezolvată problema înfăptuirii reformei monetare. S-a
decis ca începând din 29.11.1993 să fie emisă o nouă monedă, iar semnele băneşti puse anterior în
circulație de către Băncile Centrale ale Uniunii Sovietice şi ale Federației Ruse din anii 1961 1992 cu
valoarea nominală de 1, 3, 5, 10, 25, 50 şi 100 ruble, inclusiv cupoanele BNM de 50, 200,1000, 5000
şi ,,5 lei" (echivalent cu 5000 de cupoane), precum şi moneda metalică aferentă, să se preschimbe în lei
(perioada 29 noiembrie-2 decembrie 1993) la cursul unic de 1 leu contra 1000 ruble (cupoane).)
Începând cu ora 18.00 a zilei de 2 decembrie 1993, leul moldovenesc este considerat unicul mijloc legal
de plată pe teritoriul Republicii Moldova.
(În noiembrie 1993 au fost emise bancnotele cu valoare nominală de 1, 5, 10 lei, ulterior modificate. În
aprilie 1994, a fost emisă bancnota cu valoarea nomi nală de 5 lei. O lună mai târziu au fost puse în
circulaţie bancnotele de 10 lei şi 50 de lei. În septembrie 1995 au apărut bancnotele de 100 şi de 200 de
lei. În 1999, au fost emise cele de 500 de lei. Cea mai recentă bancnotă pusă în circulaţie este cea cu
valoarea nominală de 1000 de lei (octombrie 2003).)
Banca Naţională stabileşte valoarea nominală, dimensiunile, greutatea, de signul şi alte caracteristici ale
bancnotelor şi monedelor metalice care sunt mij loc de plată pe teritoriul RM. Banca Națională poate
efectua schimbul monedei naționale care este în circulație în Republica Moldova. Bancnotele şi monedele
metalice uzate vor fi retrase, distruse şi înlocuite de Banca Națională cu alte bancnote şi monede metalice.
La fel, Banca Națională are dreptul exclusiv de a retra ge din circulație orice bancnote sau monede
metalice emise anterior. În această perioadă (1993-2020), Banca Națională a scos din circulație moneda
cu valoarea nominală de 50 de bani, iar bancnotele de 1, 10, 20, 50, 100, 200 şi 500 au fost modernizate
prin Hotărârea BNM nr. 2 din 24.09.2015 cu privire la punerea în circulaţie ca mijloc de plată a unor
bancnote modernizate. La fel, au fost introduse în circulație monede de metal cu valoarea nominală de: 1,
2, 5, 10 lei.
Emisiunea (formarea) monedei scripturale se realizează în următoarele direcţii principale:
1) cumpărarea valorilor mobiliare emise de stat.
Banca Națională a Moldovei, BNM poate să cumpere şi să vândă, pe piața secundară, valorile
mobiliare emise de stat va cumpăra, numai prin operațiuni de piață deschisă, valorile mobiliare care
 au fost emise public. Banca Națională poate efectua pe piețele financiare operațiuni cu creanțe emise
de stat, de către Banca Națională sau cu orice alte creanțe prin cumpărarea, păstrarea şi vânzarea lor
(spot şi forward). Operațiunile cu creanțele emise de stat pot fi efectuate de către Banca Națională
numai pe piața secundară ¹00;
2) în legătură cu acordarea de credite băncilor.
Banca Națională poate acorda băncilor credite în condiții stabilite periodic de Banca Națională și
garantate prin:
a) valorile mobiliare emise de Guvern, ce constituie o parte a emisiunii publice;
b) valorile mobiliare emise de Banca Naţională;
c) depozitele şi alte conturi la Banca Naţională sau la o altă instituţie financiară acceptată de bancă,
reprezentând orice fel de active pe care Banca Naţiona lă le poate cumpăra, vinde şi negocia;
d) alte active financiare eligibile stabilite de Banca Naţională.
Creditele arătate se pot acorda sub formă de avansuri, împrumuturi, cumpărări, vânzări ale instrumentelor
financiare pe bază competitivă sau necompetitivă.
Banca Naţională stabileşte şi periodic aduce la cunoştinţa publicului:
a) rata minimală a dobânzii la care ea acordă credite băncilor;
b) criteriile obiective, conform cărora băncile vor fi eligibile pentru a li se acorda credite în mod
competitiv.

Monedele comemorative reprezintă o operă de artă monetară şi se confecţionează de cele mai dese ori
din metal preţios aur sau argint. Acestea se emit în tiraj restrâns şi sunt dedicate unor personalităţi,
evenimente istorice, precum şi naturii, ştiinţei sau artelor.
Monedele comemorative sunt emise de Banca Națională a Moldovei, au va âloare numismatică şi pot fi
folosite ca mijloc de plată. Banca Națională a Moldovei pune în circulație monedele respective prin
intermediul băncilor licențiate.
(Monedele comemorative au o estetică deosebită şi o execuție aparte. Acestea sunt prezentate în capsule
şi cutii speciale, sunt însoţite de certificate de au tenticitate ce conțin caracteristicile monedei şi semnătura
guvernatorului Băncii Naționale.)
(Prima monedă comemorativă a fost emisă de Banca Naţională a Moldovei în 1996, la 5 ani de la
proclamarea Independentei Republicii Moldova. Piesa a fost bătută conform standardelor internaționale în
Monetăria Royal Mint din Marea Britanie, în număr de 1000 de exemplare. Prima serie de monede a fost
dedicată mănăstirilor Moldovei. Lansată în anul 2000, seria este compusă din 20 de mo nede de argint
care ilustrează locaşurile sfinte din Moldova¹01)
BNM mai emite monede în seriile ,,Personalităţi”, „Sărbătorile, cultura, tradițiile
Moldovei", ,,Monumentele Moldovei". Acestea relevă figuri marcante ale culturii naționale, locuri de
importanţă istorică sau tradiţiile din spațiul românesc. De asemenea, o serie de succes este Cartea Roşie a
Republicii Moldova - un şir de piese dedicate florei şi faunei Moldovei.
Modalitatea de distrugere a bancnotelor şi monedelor se efectuează în baza Regulamentului privind
distrugerea bancnotelor şi monedelor metalice impro prii circulației, aprobat prin Hotărârea Consiliului de
Administraţie al Băncii Naționale a Moldovei din 14.10.1999. Conform pct. 1.2 din Regulament, modul
de distrugere a bancnotelor se face în instalația de tocare a Băncii Naționale, instalația hydrapulper la
fabrică şi topirea monedelor metalice la uzină.

a elucida cadrul legal care stabileşte reg juridic al plăților în numerar în

Republica Moldova;
a argumenta importanţa plăților fără numerar.