Oleg TELEVCA Suport de curs

Doina CUCIURCA DREPT FINANCIAR

3. BAZELE JURIDICE ALE CIRCULAŢIEI MONETARE

Unități de conținut:
3.1. Moneda şi funcţiile acesteia
3.2. Suma de bani necesară circulaţiei monetare. Viteza de circulaţie a banilor
3.3. Reglementarea emisiunii monetare
3.4. Reglementarea juridică a plăţilor cu numerar
3.5. Reglementarea juridică a plăţilor fără numerar
_________________________________________________________________
Obiective de referință:
 a defini noţiunea de „monedă”;
 a identifica funcţiile monedei;
 a caracteriza factorii care influenţează suma de bani necesară circulaţiei monetare;
 a identifica formele circulaţiei monetare;
 a argumenta importanţa emisiunii monetare;
 a elucida cadrul legal care stabileşte regimul juridic al plăţilor în numerar în Republica
Moldova;
 a argumenta importanţa plăţilor fără numerar.

3.1. Moneda și funcțiile acesteia

Din complexitatea fenomenului monetar derivă şi multitudinea definiţiilor date monedei,
generată de cunoaşterea variată sau insuficientă a genezei, manifestărilor şi funcţiilor ei 1.
Într-o definiţie prin monedă este desemnat orice bun, acceptat ca instrument liberator de
creditori sau vânzători, un bon pentru cumpărarea mărfurilor.
Într-un alt punct de vedere, se consideră că atunci „Când o marfă serveşte continuu ca
intermediar pentru schimburi indirecte, ea devine monedă”.
Nominaliştii, la rândul lor, au considerat moneda drept un document de stat, detaşat de
fluctuaţiile vieţii social-economice, care emană de la autorităţile publice.
Moneda, în forma ei clasică de disc metalic cu greutate determinată, se utilizează ca
mijloc de circulaţie, de plată şi tezaurizare. Ea reprezintă un instrument, etalon legal de plată
pentru facilitarea schimburilor şi pentru acumulări, fiind măsurătorul general de valori care
poartă girul autorităţii emitente, statul, şi care se bucură de încredere publică.
Majoritatea definiţiilor includ în text variatele funcţii ale monedei, îndeosebi pe aceea de
instrument de comparaţie a valorilor, de rezervor de valori sau mijloc de circulaţie a mărfurilor şi
serviciilor.
Definiţiile monedei nu pot epuiza datele despre fenomenul datorat ei, o reprezentare
fidelă putând fi posibilă în special prin enumerarea funcţiilor sale, și anume 2:
1. Funcţia de evaluare a valorilor economice. Cu moneda se măsoară valori materiale, se
exprimă preţurile, puterea de cumpărare, creditul.
2. Funcţia de mijlocire a schimbului de bunuri şi servicii prin intermediul operaţiunilor
de vânzare-cumpărare. Moneda a evoluat neîntrerupt, concomitent cu producţia şi schimbul de

1
Ibidem, p.21.
2
Șaguna D.D., Șova D., Drept…, p.22.
1
Oleg TELEVCA Suport de curs
Doina CUCIURCA DREPT FINANCIAR

mărfuri: prin schimb produsele devin mărfuri, a căror circulaţie este înlesnită de monedă.
Mărfurile, serviciile şi moneda se află într-o relaţie economică indisolubilă.
3. Funcţia de mijlocire a plăţilor – moneda dobândeşte calitatea de monedă legală,
întrucât creditorul este obligat să primească moneda aflată în circulaţie la data lichidării unei
datorii. Valoarea esenţială a monedei rezidă din puterea ei de cumpărare şi de efectuare a plăţii.
4. Funcţia de mijlocire a creditului – creditul reprezintă transmiterea temporară a unei
puteri de cumpărare, el este un împrumut de monedă. Montesquieu afirma că „Banul este un
semn al valorii şi cui îi lipseşte trebuie să-l împrumute”. Moneda serveşte ca mijloc de acordare
a creditului.
5. Funcţia de mijlocire a economiilor – disponibilităţile temporare ale populaţiei se pot
valorifica prin intermediul monedei. În acest mod, moneda transformă un capital, care se poate
utiliza eficient în circulaţia monetară.
6. Funcţia de tezaurizare – cu ajutorul monedei se pot păstra şi transfera valorile care se
cer menţinute în timp, pe o perioadă îndelungată. Tezaurizarea se realizează în condiţiile
circulaţiei banilor cu valoare integrală (aur).
7. Funcţia socială de distribuire şi redistribuire a bunurilor şi serviciilor – produsul
social se distribuie cu ajutorul monedei celor care au contribuit direct sau indirect la crearea lui.
Moneda înlesneşte o bună utilizare a factorilor de producţie naţională, asigurând o repartiţie cât
mai justă a produsului social.
8. Funcţia de bani universali (mondiali) este legată de relaţiile economice şi politice
internaţionale. Banii mondiali servesc ca:
 Mijloc internaţional de plată – pentru achitarea datoriilor internaţionale.
 Mijloc internaţional de cumpărare a mărfurilor din străinătate cu bani în numerar.
 Întruchiparea generală a avuţiei publice şi mijloc de transfer al acesteia dintr-o ţară în
alta (Euro, DST ș.a.).
Aceste funcţii ale monedei nu se cer îndeplinite cu necesitate, cumulativ, de către o
marfă, pentru a fi considerată monedă. Este suficient ca ea să îndeplinească o singură funcţie din
cele amintite pentru a deveni monedă, dacă este asimilată ca atare. În ultimii ani, moneda se
caracterizează tot mai rar prin materialitatea ei, dar există totdeauna prin funcţiile pe care le
îndeplineşte.

3.2. Suma de bani necesară circulației. Viteza de circulație a banilor

Suma de bani necesară circulaţiei este formată din totalul valoric al semnelor băneşti
(masa monetară) care dă posibilitatea efectuării normale a schimbului de mărfuri, a prestărilor de
servicii, a diferitelor plăţi etc. Această sumă este determinată de acţiunile legii obiective a
circulaţiei banilor şi de legea vitezei de circulaţie a mijloacelor de plată. Potrivit cerinţelor
acestor legi, pentru o anumită perioadă de timp 3, suma de bani necesară circulaţiei rezultă din
totalizarea sumei preţurilor mărfurilor şi a serviciilor ce urmează să fie vândute şi încasate şi a
sumei plăţilor scadente, din care se scade suma preţurilor şi a mărfurilor vândute pe credit şi
plăţile pentru circulaţia mărfurilor care se compensează. Suma de bani necesară circulaţiei se
poate determina cu ajutorul următoarei formule:

3
Șaguna D.D., Drept financiar și…., p.97.
2
Oleg TELEVCA Suport de curs
Doina CUCIURCA DREPT FINANCIAR

în care:
S.B. – suma de bani necesară circulaţiei monetare;
S.P.M.S. – suma preţurilor mărfurilor şi serviciilor ce se vor realiza;
S.P.S. – suma plăţilor scadente;
S.P.M.C. – suma preţurilor mărfurilor vândute pe credit;
P.C. – plăţile pentru circulaţia mărfurilor care se compensează;
V.C.B. – viteza de circulaţie a banilor.
Determinarea reală, fundamentată a sumei de bani necesară circulaţiei, constituie o
condiţie şi în acelaşi timp un rezultat al unei economii prospere, armonioase şi bine echilibrate.
Suma de circulaţie a banilor este influenţată de un şir de factori, care rezultă din nivelul
de dezvoltare a producţiei.
Factori de influenţă directă – schimbarea volumului de mărfuri aflate în circulaţie şi
nivelul preţurilor mărfurilor şi serviciilor.
Factori de influenţă indirectă – majorarea numărului de operaţii în credit, deoarece cu cât
mai multă marfă se vinde în credit, cu atât mai puţini bani trebuie (sunt necesari) în circulaţie;
dezvoltarea plăţilor fără numerar; viteza de circulaţie a banilor.
Circulaţia monetară, în mişcarea sa determinată de îndeplinirea funcţiilor sale, are loc la o
anumită viteză de circulaţie. Aceasta exprimă numărul de tranzacţii la care serveşte o unitate
monetară într-o perioadă de timp, în procesul circulaţiei mărfurilor, a prestărilor serviciilor,
achitării debitelor, precum şi al mişcărilor de capital.
Accelerarea vitezei de rotaţie a banilor duce la micşorarea masei monetare necesare
circulaţiei, şi invers.
Viteza de circulaţie a banilor este influenţată de o serie de factori, şi anume: masa banilor
aflaţi în circulaţie; proporţia unităţii monetare ţinută în rezervă sau tezaurizare (retrasă un timp
din circulaţie); stabilitatea social-politică şi conjunctura economică; volumul veniturilor băneşti
ale populaţiei şi structura pe grupe de venituri, frecvenţa şi ritmicitatea încasării de către
populaţie a veniturilor sale băneşti. Cu cât salariile se plătesc la intervale mici, cu atât mai puţini
bani se vor afla în mâinile populaţiei, şi invers – politica monetară a multor state; gradul de
coincidenţă între încasările şi plăţile băneşti ale populaţiei; corelaţia dintre fondul de cumpărare
şi fondul de mărfuri; factorul psihologic al încrederii populaţiei în puterea de cumpărare a
monedei naţionale.
Accelerarea vitezei de circulaţie a banilor contribuie, atunci când condiţiile necesare sunt
create, la reducerea masei banilor în circulaţie, la micşorarea cheltuielilor de circulaţie. Aceeaşi
masă monetară îşi dublează puterea de cumpărare, dacă circulă de două ori mai repede, cu alte
cuvinte, dacă ea serveşte în acelaşi timp la un număr dublu de tranzacţii.

3.3. Reglementarea emisiunii monetare

Prin emisiune monetară (bănească) se înţelege un ansamblu de acte şi operaţiuni
realizate de banca centrală a statului, concretizate în: baterea semnelor monetare, stocarea,

3
Oleg TELEVCA Suport de curs
Doina CUCIURCA DREPT FINANCIAR

emiterea, punerea şi scoaterea din circulaţie a bancnotelor şi monedelor, precum şi formarea de

bani scripturali în conturi curente ale persoanelor fizice şi juridice4.
Dreptul exclusiv de a emite în circulaţie bancnote şi monede metalice, bancnote şi
monede metalice jubiliare comemorative ca mijloc de plată şi în scop numismatic pe teritoriul
RM îl are Banca Naţională5.
Unitatea monetară a Republicii Moldova este leul moldovenesc. Un leu se divizează în
100 de bani. Leul moldovenesc este mijloc legal de plată pe teritoriul Republicii Moldova.
Banca Naţională stabileşte valoarea nominală, dimensiunile, greutatea, designul şi alte
caracteristici ale bancnotelor şi monedelor metalice care sunt mijloc de plată pe teritoriul RM.
Banca Națională poate efectua schimbul monedei naționale care este în circulație în Republica
Moldova. Bancnotele și monedele metalice uzate vor fi retrase, distruse și înlocuite de Banca
Națională cu alte bancnote și monede metalice. La fel, Banca Națională are dreptul exclusiv de a
retrage din circulație orice bancnote sau monede metalice emise anterior. În această perioadă
(1993-2020), Banca Națională a scos din circulație moneda cu valoarea nominală de 50 de bani,
iar bancnotele de 1, 10, 20, 50, 100, 200 și 500 au fost modernizate prin Hotărârea BNM nr. 2
din 24.09.2015 cu privire la punerea în circulaţie ca mijloc de plată a unor bancnote modernizate.
La fel, au fost introduse în circulație monede de metal cu valoarea nominală de: 1,2,5,10 lei.
Emisiunea (formarea) monedei scripturale se realizează în următoarele direcţii
principale:
1) cumpărarea valorilor mobiliare emise de stat. Conform Legii cu privire la Banca
Națională a Moldovei, BNM poate să cumpere şi să vândă, pe piața secundară, valorile mobiliare
emise de stat:
 cu condiţia că Banca Națională va cumpăra, numai prin operațiuni de piață deschisă
valorile mobiliare care au fost emise public. Banca Națională poate efectua pe piețele financiare
operațiuni cu creanțe emise de stat, de către Banca Națională sau cu orice alte creanțe prin
cumpărarea, păstrarea și vânzarea lor (spot și forward). Operațiunile cu creanțele emise de stat
pot fi efectuate de către Banca Națională numai pe piața secundară 6;
2) în legătură cu acordarea de credite băncilor. Conform prevederilor art.18 al Legii
nr.548, Banca Națională poate acorda băncilor credite în condiții stabilite periodic de Banca
Națională și garantate prin:
a) valorile mobiliare emise de Guvern, ce constituie o parte a emisiunii publice;
b) valorile mobiliare emise de Banca Naţională;
c) depozitele şi alte conturi la Banca Naţională sau la o altă instituţie financiară acceptată
de bancă, reprezentând orice fel de active pe care Banca Naţională le poate cumpăra, vinde şi
negocia;
d) alte active financiare eligibile stabilite de Banca Naţională.
Creditele arătate se pot acorda sub formă de avansuri, împrumuturi, cumpărări, vânzări
ale instrumentelor financiare pe bază competitivă sau necompetitivă.
Banca Naţională stabileşte şi periodic aduce la cunoştinţa publicului:
a) rata minimală a dobânzii la care ea acordă credite băncilor;

4
Șaguna D.D., Drept financiar și…, op.cit., 2000, p.100.
5
A se vedea Legea nr.1232 cu privire la bani din 15.12.1992, publicat în M.O. nr.51 din 01.03.1993.
6
A se vedea Legea nr.548 cu privire la Banca Națională a Moldovei din 21.07.1995, publicat în M.O. nr 297-300
din 30.10.2015.
4
Oleg TELEVCA Suport de curs
Doina CUCIURCA DREPT FINANCIAR

b) criteriile obiective, conform cărora băncile vor fi eligibile pentru a li se acorda credite
în mod competitiv.
Modalitatea de distrugere a bancnotelor și monedelor se efectuează în baza
Regulamentului privind distrugerea bancnotelor și monedelor metalice improprii circulației,
aprobat prin Hotărârea Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a Moldovei din
14.10.1999. Conform pct.1.2 din Regulament, modul de distrugere a bancnotelor se face în
instalația de tocare a Băncii Naționale, instalația hydrapulper la fabrică și topirea monedelor
metalice la uzină.

3.4. Reglementarea juridică a plăților cu numerar

Circulația monetară (bănească) este un proces al schimbului de mărfuri care, prin
mijlocirea banilor, determină transformarea mărfurilor în bani și apoi a banilor în mărfuri.
Circulația monetară este determinată de totalitatea operațiilor efectuate cu masa monetară,
concretizate în încasările și plățile bănești, determinate de circulația mărfurilor, de prestarea
serviciilor și executarea de lucrări în cadrul unui stat7.
Circulația monetară este alcătuită din două părți: circulația cu monetar și cea fără
monetar.
1. Plăţile cu numerar – sunt acelea, în care se întrebuinţează numai semnul monetar
metalic sau de hârtie, adică monedele metalice.
2. Plăţile fără numerar – se realizează prin faptul că moneda ce ar trebui să facă obiectul
plăţii, în loc să fie înmânată beneficiarului sub formă de monedă manuală, este substituită cu o
dispoziţie prin care din disponibilul existent în contul debitorului, se trece în contul
beneficiarului suma convenită ca plată.
Deși îndeplinește o funcție de mare importanță în viața social-economică, numerarul are
o pondere relativ mică din circulația monetară. De exemplu, în țările dezvoltate cota plăților cu
numerar variază în proporție de 3-8% din circulația monetară în ansamblu8.
Dreptul de a alege forma de plată aparţine: întreprinderilor interesate, instituţiilor,
cetăţenilor. Dar sunt cazuri când legislaţia concret stabileşte această formă.
Astfel conform Hotărârii Guvernului nr.764 din 25.11.1992 prin care au fost aprobate
Normele pentru efectuarea operațiunilor de casă în economia națională, toate întreprinderile,
indiferent de statutul lor juridic, sunt obligate să consemneze mijloacele lor bănești în instituțiile
financiare. Decontările dintre întreprinderi pe angajamente se efectuează, de regulă, prin
virament la instituțiile financiare. Numerarul primit de întreprinderi de la instituțiile financiare
este utilizat în scopurile pentru care a fost eliberat. Întreprinderile, de regulă, primesc de la
instituțiile financiare ale republicii bani în numerar pentru retribuirea muncii, plata pensiilor și
indemnizațiilor, achiziționarea producției agricole, procurarea ambalajului și obiectelor de la
populație, acoperirea cheltuielilor de deplasare etc.9. Deci, conform acestui act normativ, reiese
că, dacă într-o tranzacție participă două persoane juridice, achitările, în mare parte, se fac prin
intermediul instituțiilor financiare.

7
Șaguna D.D. Drept financiar și…,op.cit.,2000, p.91.
8
Krohina, op.cit., p.634.
9
A se vedea Hotărârea Guvernului nr.764 din 25.11.1992 privind aprobarea Normelor pentru efectuarea
operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova, publicat în M.O. nr.351 din 30.11.1992.
5
Oleg TELEVCA Suport de curs
Doina CUCIURCA DREPT FINANCIAR

Iar conform art.10 (alin.5) al Legii cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, faţă de

întreprinderi şi organizaţii, indiferent de tipul lor de proprietate şi forma de organizare juridică,
care efectuează decontări în numerar în sumă ce depăşeşte cumulativ 100 de mii de lei lunar, în
baza obligaţiilor lor financiare, încălcând modul stabilit de decontare prin virament, indiferent de
suma decontării efectuate, Serviciul Fiscal de Stat aplică sancţiuni pecuniare, iar sumele
amenzilor se fac venit la bugetul de stat10.
Sancţiunile menţionate nu se aplică la efectuarea decontărilor cu cetăţenii, gospodăriile
ţărăneşti (de fermier), titularii de patente de întreprinzător şi cu bugetul public naţional, la
efectuarea decontărilor de către persoanele indicate cu bugetul public naţional, cu întreprinderile
şi organizaţiile, precum şi la efectuarea decontărilor de către întreprinderile şi organizaţiile ale
căror drepturi la acest capitol se reglementează în Legea nr.62-XVI din 21 martie 2008 privind
reglementarea valutară, în actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei, cu excepţia
cazurilor efectuării decontărilor prin intermediari.
Conform Hotărârii Guvernului nr.141 din 27.02.201911 la efectuarea decontărilor bănești
în numerar și/sau prin alt instrument de plată pentru operațiunile economice cu plătitorii,
contribuabilii sunt obligați să utilizeze echipamentul de casă și control, eliberând plătitorilor
bonurile de casă/documentele fiscale emise de acesta. Obligativitatea vizată se extinde asupra
tuturor unităților structurale (oficiu, magazin, secție, depozit, unitate comercială, automat pentru
vânzări, terminal cash-in, aparat de schimb valutar, unitate de prestări servicii, inclusiv unitate de
transport-taxi etc.). Dar de la această regulă sunt și excepții. Astfel, conform Anexei nr.3 a
Hotărârii Guvernului nr.141 se evidenţiază lista genurilor de activitate al căror specific permite
efectuarea încasărilor băneşti în numerar, fără aplicarea echipamentelor de casă şi de control.
Utilizarea pe o scară largă a numerarului se înfăptuiește de către instituțiile bancare din
Republica Moldova. Astfel, conform Hotărârii Comitetului Executiv al BNM nr.78 12, banca este
în drept să efectueze încasări și eliberări de numerar. Încasările de numerar includ: depuneri în
conturile clienților băncii sau persoanelor fizice, deschise la bancă; încasări în numerar generate
de activitatea băncii; încasări de numerar de la subdiviziunile aceleiași bănci; încasări de
numerar de la altă bancă; retrageri de numerar de la BNM.
Eliberările de numerar includ: retrageri de numerar de către clienții băncii; eliberări de
numerar între subdiviziunile aceleiași bănci; eliberări de numerar către altă bancă; depuneri de
numerar la BNM.

3.5. Reglementarea juridică a plăţilor fără numerar

Plăţile fără numerar le vom întâlni acolo unde actul juridic de plată nu se face prin semne
monetare, ci prin dispoziţii, transferuri, viramente, compensaţii sau prin orice altă cale posibilă,
în care se foloseşte unitate monetară, dar nu este manipulată sub forma ei concretă.

10
A se vedea Legea nr.845 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi din 03.01.1992, publicat în M.O. nr.2 din
28.02.1994.
11
A se vedea Hotărârea Guvernului nr.141 cu privire la aplicarea echipamentelor de casă și de control la efectuarea
decontărilor din 27.02.2019, publicat în M.O. nr.94-99 din 15.03.2019.
12
A se vedea Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr.78 prin care a fost aprobat
Regulamentul cu privire la operațiunile cu numerar în băncile din Republica Moldova din 11.04.2018, publicat în
M.O. nr.133-141 din 27.04.2018.
6
Oleg TELEVCA Suport de curs
Doina CUCIURCA DREPT FINANCIAR

Pentru realizarea unui sistem de plăţi fără numerar sunt necesare o serie de instituţii
specializate, legate între ele prin mijloace tehnice şi juridice, şi anume: banca centrală, băncile
comerciale, băncile corespondent, casele de compensaţie, servicii de cecuri poştale etc.
Existenţa şi perfecţionarea acestor instituţii este condiţionată de implicarea cumulativă a
cel puţin două condiţii:
 încrederea agenţilor economici şi a populaţiei în bănci şi bancheri;
 încrederea reciprocă dintre bănci, pe de o parte, şi bancheri, pe de altă parte.
În Republica Moldova reglementarea operațiunilor de decontări fără numerar sunt
reglementate de Regulamentul cu privire la sistemul automatizat de plăți interbancare, aprobat
prin HCE al BNM nr.179 din 27.06.201913. Sistemul automatizat de plăți interbancare (SAPI)-
reprezintă sistemul prin intermediul căruia sunt efectuate în mod automatizat plățile în lei
moldovenești ale/prin intermediul participanților pe teritoriul Republicii Moldova. SAPI este
format din:
a) Sistemul de decontare pe bază brută în timp real (sistemul DBTR);
b) Sistemul de compensare cu decontare pe bază netă (sistemul CDN).
În sistemul DBTR sunt procesate următoarele documente de plată:
 ordine de plată privind transferurile și debitările directe urgente și de mare valoare;
 ordine incaso privind efectuarea perceperii în mod incontestabil în conformitate cu
actele normative;
 ordine de plată privind tranzacțiile cu instrumente financiare.
În sistemul CDN sunt procesate următoarele documente de plată:
 ordine de plată privind transferurile de credit de mică valoare;
 ordine de plată directă de mică valoare.
La fel, conform Legii nr.114 din 18.05.2012 cu privire la serviciile de plată și moneda
electronică, prin instrument de plată se înțelege un dispozitiv (dispozitive) personalizat(e) (cardul
de plată, telefon mobil etc.) și/sau orice serie de proceduri (tehnice – coduri PIN,TAN, alte tipuri
de coduri, login/parolă etc. sau funcționale – transferul de credit, debitarea directă) convenite
între utilizatorul serviciilor de plată și prestatorul de servicii de plată și folosite de utilizatorul
serviciilor de plată pentru a iniția un ordin de plată.
Dezvoltarea de-a dreptul extraordinară a instituţiilor bancare, care nu au o vechime mai
mare de două secole, se explică printr-o serie de avantaje a plăţilor fără numerar, şi anume:
 numerarul disponibil al persoanei fizice şi juridice ar reprezenta un capital în stare
latentă (păstrat în case de bani, seifuri, la ciorap etc.), scos din circuitul productiv; acelaşi capital
depus la o instituţie bancară, ar putea fi investit în acțiuni social-economice, iar depunătorului îi
revine un profit sub formă de dobândă;
 riscurile legate de păstrarea şi manipularea numeralului – pierdere, furt, distrugere,
timp irosit cu numărătoarea şi mânuirea – sunt înlăturate;
 plăţile cu numerar presupun o deplasare, fie a celui care trebuie să plătească, fie a celui
care trebuie să primească o sumă de bani; această situaţie incomodă şi riscantă se poate evita prin
plăţile fără numerar care se execută rapid, în termene scurte şi la distanţe mari;

13
A se vedea Legea nr.114 din 18.05.2012 cu privire la serviciile de plată și moneda electronică, publicată în M.O.
nr.193-197 din 14.09.2012.
7
Oleg TELEVCA Suport de curs
Doina CUCIURCA DREPT FINANCIAR

 posibilitatea de a achita pentru mărfuri şi serviciile achiziţionate în orice punct de

vânzare: magazine, hoteluri, restaurante, centre de deservire din toată lumea în care este afişată
sigla ce corespunde cardului pe care îl posedaţi; etc.
La rândul său, sistemele de plăţi electronice prezintă și anumite dezavantaje:
- riscul major de faliment al instituțiilor bancare (cazul RM, 2014);
- există multe companii și puncte de vânzare care nu lucrează cu sisteme de plăți
electronice și doar cu cash – ceea ce face imposibilă utilizarea acestor plăți;
- vulnerabilitatea cardului bancar și a parolelor web ce pot fi folosite de hackeri etc.
Cu toate acestea, în ultimele decenii asistăm, îndeosebi în ţările cu economie dezvoltată,
la o reducere a plăţilor cu numerar, locul lor fiind luat, chiar şi pentru tranzacţii mărunte, de
modalităţile din ce în ce mai sofisticate ale plăţilor fără numerar 14.

Subiecte pentru autoevaluare:

1. Definiți noțiunea de „monedă”.
2. Identificați etapele evoluției monedei naționale.
3. Specificați funcțiile monedei.
4. Identificați factorii care influențează suma de bani necesară circulației monetare.
5. Identificați factorii care influențează viteza de circulație a banilor.
6. Definiți emisiunea monetară.
7. Explicați esența noțiunii „bani scripturali”.
8. Enumerați seriile pentru care se emit monedele jubiliare comemorative.
9. Caracterizați modalitățile de distrugere a bancnotelor și monedelor metalice.
10. Determinați statutul juridic al plăților cu numerar.
11. Enumerați excepțiile prevăzute de legislație, care permit efectuarea încasărilor bănești în
numerar fără utilizarea echipamentelor de casă și control.
12. Identificați entitățile care pot participa în Sistemul Automatizat de Plăți Interbancare.
13. Enumerați documentele de plată utilizate în sistemul de plăți.
14. Evidențiați rolul Băncii Naționale a Moldovei în circulația monetară.
15. Identificați avantajele (dezavantajele) plăților fără numerar.

BIBLIOGRAFIE

Literatura recomandată:

1. Ciotei Constantin.N., Finanțe, Ed.Expert, București, 2000.

2. Șaguna Dan Drosu, Drept financiar și fiscal- tratat-, Ed.Eminescu, București, 2000.
3. Șaguna Dan Drosu, Șova Dan, Drept financiar public, Ed.C.H.Beck, București, 2007.
4. Șaguna Dan Drosu, Drept financiar public, Ed.C.H.Beck, București, 2017.
5. Крохина Ю.А., Финансовое право России, Изд. Норма, Москва, 2007
Acte legislative și normative:

1. Legea nr.1232 cu privire la bani din 15.12.1992, publicat în Monitorul Oficial nr.51 din
01.03.1993.

14
Șaguna D.D.,Șova D. Drept…, op.cit., 2007, p.48.
8
Oleg TELEVCA Suport de curs
Doina CUCIURCA DREPT FINANCIAR

2. Legea nr.845 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi din 03.01.1992, publicat în

Monitorul Oficial nr.2 din 28.02.1994.
3. Legea nr.548 cu privire la Banca Națională a Moldovei din 21.07.1995, publicat în
Monitorul Oficial nr. 297-300 din 30.10.2015.
4. Legea nr.114 din 18.05.2012 cu privire la serviciile de plată și moneda electronică, publicată
în Monitorul Oficial nr.193-197 din 14.09.2012.
5. Hotărârea Guvernului nr.764 din 25.11.1992 privind aprobarea Normelor pentru efectuarea
operațiunilor de casă în economia națională a Republicii Moldova, publicat în Monitorul
Oficial nr.351 din 30.11.1992.
6. Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei nr.78 prin care a fost
aprobat Regulamentul cu privire la operațiunile cu numerar în băncile din Republica
Moldova din 11.04.2018, publicat în Monitorul Oficial nr.133-141 din 27.04.2018.
7. Hotărârea Guvernului nr.141 cu privire la aplicarea echipamentelor de casă și de control la
efectuarea decontărilor din 27.02.2019, publicat în Monitorul Oficial nr.94-99 din
15.03.2019.