UNIVERSITATEA DE STAT A MOLDOVEI

FACULTATEA ȘTIINȚE ECONOMICE

CATEDRA CONTABILITATE

Andriana BOLFA

CIRCULAȚIA MONETARĂ,CIRCUITUL MONETAR ȘI

MASA MONETARĂ ÎN
REPUBLICA MOLDOVA.TRASĂTURI
CARACTERISTICE,ESENȚA.

STUDIU INDIVIDUAL
la unitatea de curs
„Monedă și credit”

Autor: studenta gr.CON2201,

învăţământ cu frecvenţă la zi
BOLFA Andriana
____________________

Conducător ştiinţific:
prof. univ., dr.
LACHI Cristina
____________________

Chişinău - 2022
 CUPRINS

Introducere ……………………………………………………………………………... 3
1. CIRCUITUL MONETAR ȘI CIRCULAȚIA MONETARĂ……….….4
1.1. Esența circulației monetare și a circuitului monetar................4
1.2. Tipuri de circulatie monetara......................................................6
2. TENDINȚELE MASEI MONETARE ȘI CIRCULAȚIA MONETARĂ ÎN
REPUBLICA MOLDOVA………………………………………………….10
2.1. Masa monetară în Republica Moldova………………………10
2.2. Circulația monetară în Republica Moldova............................16
CONCLUZIE..................................................................................................22
BIBLIOGRAFIE.............................................................................................23
ANEXE............................................................................................................24

2
 I N T RO D U C E R E

Sistemul monetar este definit ca un anumit mod de organizare și reglementare a circulației

monetare dintr-o țară,pe baza unor legi speciale ale statului respectiv.Noțiunea de
circuit,circulație,masă monetară este reflectat în lucrările diferitor autori, care redau esența
acestora,rolul lor,diferite aspecte/forme.

Prin acest referat ,am vrut să mă informez și să aduc la cunoștință ceea ce este și cum acționează
aspectele teoretice, metodologice și practice de dezvoltare a unor componente din sectorul
monetar în linii generale dar și în Republica Moldova,de asemenea să structurez și să însușesc
formele circulației monetare.

Referatul are ca domeniu de cercetare analiza teoretică a circuitului și a circulației monetare

nationale,și în particular a Republicii Moldova.

În această lucrare am vrut să evidențiez formele,tipurile,esența circuitului monetar și tendințele

acestuia,aportul acestora în cadrul economiei statului.

La elaborarea referatului,am utilizat sursele oficiale de pe pagina Băncii Naționale a

Moldovei,surse științifice elaborate de doctor în științe economice.

Referatul este structurat în 2 capitole ,primul reflectă cadrul general al circuitului și a circulației
monetare ,esența acestora,tipurile,iar cel de-al 2-lea capitol reflectă cadrul național al tendințelor
și a masei monetare în Republica Moldova și anume formele,tipurile și elementele masei
monetare și a circuitului monetar din Republicii Moldova.

 Referatul este destinat oricărui potential economist,contabil,persoană interesată de domeniul dat,

întrucât referatul este accesibil,informativ ,și reflectă referințe actuale despre sistemul monetar al
Republicii Moldova.

3
 1.1. Esența circulației monetare și a circuitului monetar

Banii au apărut la un anumit nivel al dezvoltării producerii şi schimbului.Printre principalele

motive ale inventării monedei şi creării sistemului monetar, se include necesitatea de a pune în
aplicare un mijloc comod de circulaţie a valorii.
În acest mod, funcţionând ca “mijloc de transport” pentru valoare, moneda, practic, se află în
circulaţie continuă, generând fenomenul de circulaţie monetară.
Circulaţia monetară, fiind o manifestare suficient de transparentă, totuşi, terminologic are
diverse interpretări. Dintre cele mai relevante:
„ …accepţiune care se poate da circulaţiei monetare, ca fiind procesul de mişcare a banilor în
cadrul şi în scopul asigurării circulaţiei bunurilor şi serviciilor” sau „într-o accepţiune
intenţională,circulaţia monetară se defineşte ca fiind un ansamblu coerent şi complex de fluxuri
şi circuite prin intermediul cărora se desfăşoară mişcarea banilor, în procesul realizării mărfurilor
şi serviciilor,mişcare dependentă relativ de procesualitatea circulaţiei mărfurilor, desfaşurându-se
conform unor regularităţi specifice economiei de piaţă”.
„Circulaţie bănească. Mişcarea masei banilor în circulaţie, indiferent de forma banilor, ca
urmare a operaţiilor de încasări şi plăţi deteiminate de curentele de mărfuri, de prestările de
servicii etc.,, în cadrul economiei naţionale”.
„Mişcarea banilor în exercitarea funcţiilor sale în numerar şi fără numerar reprezintă circulaţia
monetară”.
Existenţa economică se datorează circulaţiei valorii în diversitatea formelor acesteia.Banii au
apărut ca instrument de înlesnire a schimburilor de mărfuri, pentru ca ulterior să devină
mijlocul general de transferare a valorii.Moneda, fiind ea însuşi purtătoare de valoare, se află în
mişcare, generând fenomenul circulaţie monetară.
Banii aflati intr-o permanenta miscare intre 3 subiecti: persoane fizice, agenti economici si
organe statale in exercitarea functiilor lor in forma de numerar si prin virament reprezinta
circulatia monetara.
Circulaţie monetară subînţelege mişcarea continuă a banilor, înveşmântaţi în diverse forme,
în procesul de exercitare de către monedă a funcţiei de mijloc de circulaţie.
Creşterea graduală a pieţelor locale, naţionale, regionale, precum şi a celor internaţionale, au
impulsionat progresul calitativ şi cantitativ al circulaţiei monetare.
Latura calitativă a circulaţiei monetare este caracterizată de gama formelor monedei, de
genurile instrumentelor de plată, varietatea modalităţilor de plată fără numerar.
Aspectele cantitative ale circulaţiei monetare sunt definite de parametrii (de nivel, structură,
dinamică etc.) ai masei monetare şi ai agregatelor monetare, precum şi ai circuitului monetar .
Circuitul monetar , spre deosebire de circulaţia monetară, reprezintă suma tuturor plăţilor
efectuate intr-o anumită perioadă de timp.

4
 Evoluţia monedei, dezvoltarea instrumentelor şi modalităţilor de plată fară numerar, progresul
în tehnica efectuării transferurilor de monedă a schimbat radical circulaţia monetară,
imprimându-i indici superiori de rapiditate, grad înalt de securitate şi nivel sporit de comoditate.

5
 1.2. Tipuri de circulatie monetara

Circulaţia monetară se derulează în:

 circulaţia monetară în numerar – bilete de bancă, monede metalice divizionare;
 circulaţia monetară fără numerar – bani de cont, numiţi şi monedă scripturală.

Instrumentele circulaţiei monetare în numerar:

 moneda principală.
 moneda divizionară.

Modalitatea de plată în numerar înseamnă transmiterea directă, nemijlocită a banilor.

Numerarul reprezintă forma cea mai lichidă dintre toate instrumentele de plată şi datorită
acestei caracteristici s-a menţinut în toate etapele evoluţiei societăţii, de la apariţia banilor până
în
prezent.

Preferinţa pentru numerar se manifestă, în principal, la populaţie şi este determinată de

anumiţi
factori:
 are putere liberatorie imediată cu care se poate stinge orice obligaţie de plată;
 deţine calitatea lichidităţii în cel mai înalt grad faţă de orice alte active;
 nu necesită costuri de negociere şi tranzacţii, ca alte active financiare;
 este un mijloc de plată general, acceptabil de toţi membrii comunităţii de plăţi;
 aria de folosire este nelimitată geografic în ce priveşte procurarea bunurilor şi plata
serviciilor de mică valoare.

6
Folosirea numerarului are însă şi unele dezavantaje, astfel:
 banii păstraţi sub formă de numerar nu aduc venituri, deci randamentul este zero;
 tranzacţiile în numerar şi păstrarea acestuia implică costuri mai mari de transport şi
 depozitare şi riscuri apreciabile de securitate.
Operarea cu numerar este riscantă, fiindu-i caracteristici următoarele riscuri:
 riscul de pierdere;
 riscul de fraudă;
 riscul de eroare – din care cauză utilizarea lui este neconvenabilă.
Circulaţia monetară fără numerar, fiind, în esenţă, acelaşi proces de deplasare continuă a
banilor, se caracterizează prin efectuarea plăţilor fară utilizarea monedei efective şi se finalizează
cu transferarea (virarea) de pe cont pe cont a mijloacelor băneşti.
Modalităţile de plată fără numerar (prin virament) sunt reprezentate de documente
standardizate care conţin ordine de plată date de plătitor băncii sale pentru transferul fondurilor
către beneficiar. Pe baza instrumentului de plată se fac înregistrări în conturile partenerilor de la
băncile lor care atestă diminuarea, respectiv, majorarea creanţelor monetare asupra băncilor.
Instrumentele de plată fără numerar sunt anumite documente operaţionale pe suport
hârtie, magnetic sau electronic, care funcţionează pe baza unor tehnici specifice de operare,
circulare şi securizare în vederea transferului de fonduri de la ordonator la beneficiar,
emise de bănci şi instituţiile financiare nebancare în condiţiile legii.
Instrumentele circulaţiei monetare fără numerar:
 Cecul;
 Cambia (trata comercială);
 Bilet la ordin;
 Cardul bancar etc.
Modalităţi de plată prin virament:
 Ordinul de plată;
 Dispoziţia de plată;
 Acreditivul;
 Incasso;
Cecul este un instrument de plată la vedere, ceea ce nu necesită acceptarea lui din partea
băncii plătitoare, ci doar efectuarea serviciului de transfer de bani.
Cambia este definită drept instrument de plată ce exprimă obligaţia asumată de un plătitor de
a plăti la vedere sau la scadenţă o sumă de bani în favoarea unui benefeciar.
Ca instrument de schimb, cambia evidenţiază rolul iniţial al acesteia în schimburile
monetare,ceea ce conduce la evitarea deplasării banilor şi reducerea riscurilor aferente.
În calitate de instrument de plată, cambia poate fi utilizată în locul bancnotelor pentru

7
stingerea unor obligaţii de plată în numerar.
Ca instrument de credit, cambia are multiple utilizări: în domeniul creditului comercial, al
creditului bancar şi ca mod de garantare.
Biletul la ordin este un instrument prin care emitentul îşi ia angajamentul de a plăti
beneficiarului, sau celui care este posesorul legitim al instrumentului, o sumă determinată, la o
anumită dată.

Cardul este un instrument de plată fără numerar, prin care posesorul acestuia poate achita
contravaloarea unor bunuri economice la comercianţii care acceptă acest mijloc de plată prin
intermediul echipamentelor POS (engl. Point of Sale) sau posesorul poate obţine numerar prin
intermediul bancomatelor - ATM (engl. Automated Teller Machine)

Cel mai utilizat instrument de plată în RM este cardul de plată, iar debitarea directă deține o
pondere modestă comparativ cu media europeană.
În vederea sporirii nivelului de utilizare a instrumentelor şi serviciilor de plată fără numerar, este
importantă cunoaşterea avantajelor utilizării acestora:
a) cardurile de plată se caracterizează prin:
economisirea timpului – achitările se realizează direct cu cardul de plată, nefiind necesară
retragerea preventivă a numerarului/ pot fi efectuate tranzacții on-line prin intermediul
platformelor de comerț electronic;
comoditate – la procurarea mărfurilor/serviciilor de mare valoare atât în țară, cât și peste hotare
achitările se realizează direct din contul plătitorului, nefiind necesară deţinerea numerarului;
lipsa comisioanelor- la achitarea mărfurilor/serviciilor prin intermediul cardurilor de la plătitor
nu se percep comisioane.
b) debitarea directă - reprezintă serviciul de plată care permite plătitorului să nu se deplaseze la
oficiile prestatorului de servicii de plată pentru efectuarea plăţilor, precum şi îl scuteşte de la
necesitatea evidenţei achitării serviciilor comunale, toate plăţile fiind iniţiate şi realizate de către
prestator pe baza consimțământului acordat de către plătitor beneficiarului plăţii;
c) transferul de credit – reprezintă instrumentul de plată care permite efectuarea în mod rapid,
sigur şi confortabil a transferului mijloacelor băneşti dintr-un cont în altul la indicaţia
plătitorului;
d) sistemele automatizate de deservire la distanță (internet-payments, mobile-paymets, etc.) –
permit efectuarea plăţilor de la distanţă (de la orice calculator/ dispozitiv mobil, din orice colţ al
lumii) din contul curent, nefiind necesară deplasarea plătitorului la oficiile prestatorului de

8
servicii de plată. Această modalitate de efectuare a plăţilor permite eficientizarea timpului
personal şi gestionarea simplă a operaţiunilor de plată.

Cum alimentăm un cont de card la bancomatele Cash-In, fără prezenţa cardului?

”Cash-In Cardless” – serviciul disponibil la bancomatele Cash-In Moldindconbank, ce permite
alimentarea contului de card cu numerar, fără utilizarea fizică a cardului bancar.
Puteți alimenta orice card VISA sau MasterCard, emis în Moldova sau în străinătate, în una din
valutele: lei moldovenești, dolari SUA sau Euro, indiferent de valuta contului de card.
Pentru deținătorii de carduri Moldindconbank serviciul ”Cash-In Cardless” este gratuit, iar
mijloacele bănești depuse pe card sunt disponibile instantaneu! Contul de card poate fi alimentat
la orice bancomat Cash-In de la Moldindconbank, adresele și amplasarea acestora pe hartă, o
găsiți
aici.
1. Vă apropiaţi de bancomatul Cash-In, pe care îl recunoașteţi după sticker-ul „Cash-In”.
2. Selectaţi opţiunea „Cardless”, amplasată în partea stângă de jos a ecranului principal.
3. Pe ecranul bancomatului vor fi afișate operațiunile pe care le puteți efectua fără utilizarea
fizică
a cardului bancar, selectați operațiunea ”Alimentarea contului”.
4. Introduceți numărul cardului pe care îl alimentați (imprimat pe card), format din 16 cifre și
tastați ”Confirmare”
5. Citiți cu atenție notificarea de pe ecranul bancomatului și selectați ”Confirmare”. Limita
zilnică
a operațiunilor de alimentare Cardless a cardurilor MasterCard constituie 14 000 MDL, iar
pentru cardurile VISA constituie 500 USD.
6. Se va activa caseta pentru introducerea banilor, aceasta este amplasată în partea dreaptă a
bancomatului, caseta se va lumina și va emite un semnal sonor. Introduceți suma dorită, până la
50 de bancnote concomitent de aceeaşi valută (MDL/USD/EUR), cu valoare nominală diferită.
7. Verificați suma introdusă și selectați ”Confirmare”, dacă doriți să adăugați mijloace bănești,
tastați ”Adăugare numerar”.
8. Veți fi atenționat să verificați suplimentar numărul cardului alimentat și suma introdusă.
Selectați ”Confirmare” dacă datele afișate sunt corecte, în caz contrar ”Anulare”.
9. Tranzacția a fost efectuată cu succes! Nu uitați să luați cardul din bancomat!

9
 2.1. Masa monetară în Republica Moldova

Conceptul masă monetară a evoluat de la o perioadă la alta în funcţie de cunoaşterea

fenomenului monetar şi de formarea capacităţilor de gestiune atât a sectorului monetar, cât şi,
prin acesta, a economiei în ansamblu.

 Aşa, multă vreme s-a considerat că masa monetară ar fi constituită numai din monedă cu
valoare deplină.
 Apoi în masa monetară au fost incluse şi bancnotele şi biletele de tezaur.
 Ulterior s-a acceptat cuprinderea în masa monetară şi banii de cont.
 În prezent masa monetară reprezintă o agregare de mijloace monetare suficient de largă.

COMPONENTELE MASEI MONETARE

 moneda efectivă sau numerarul (moneda principală şi divizionară);
 moneda de cont (disponibilităţi în conturi curente);
 depuneri la termen;
 alte active

Moneda efectivă constituie totalul real al banilor în formă de monedă principală şi

divizionară aflate în circulaţie în urma emiterii acesteia de autoritatea monetară. Moneda efectivă
mai este numită numerar. Ea este componenta cea mai lichidă şi elementul de mare importanţă al
masei monetare.

10
 Moneda de cont reprezintă disponibilităţile aflate în conturile curente sau depozitele la
vedere. În prezent, banii de cont reprezintă principala componentă a masei monetare. Moneda de
cont, în esenţă, exercită funcţia de rezervare a valorii.

Depozitele la termen indică un gen de depozite bancare, prin care clienţii încredinţează
banii băncii, până la un termen convenit, contra unei dobânzi de bonificare. În aşa mod, acest
activ financiar are conotaţia instrumentelor de investire.

Alte active financiare. În masa monetară, sunt incluse şi activele plasate în diferite titluri,
emise şi puse în circulaţie pe piaţa financiară, fiecare având diferite grade de lichiditate. Titlurile
incluse în masa monetară au diferit termen de emisie (scurt, mediu, lung). La cele cu termen
scurt se referă cambiile, biletele de trezorerie, bonurile de casă şi de tezaur, care au un grad mai
ridicat de lichiditate decât cele pe termen mediu şi lung (acţiuni, obligaţiuni etc.).

Agregatul monetar reprezintă un ansamblu de active monetare de diferită structură şi

conţinut ce serveşte ca măsurător al unor fracţiuni sau al totalului masei monetare.

Indicatorii monetari sunt indicatorii cu ajutorul cărora este posibilă dimensionarea masei
monetare, urmărirea evoluţiei şi efectelor ei.

 de nivel;
 de structură;
 de dinamică.

Un indicator de nivel relativ este ponderea masei monetare în PIB.

MM MM
W GDP = ×100 %
GDP
în care:
 Wmm/gdp - indică ponderea masei monetare în PIB;
 MM - masa monetară;
 GDP - produsul intern brut.

Structura masei monetare reprezintă ponderea fiecărui constituent în totalul ei.

Ai
Smm = × 100 %
MM
în care:
 Smm - reprezintă structura masei monetare;
 Ai - alcătuitorul i al masei monetare;
11
  MM - masa monetară;
 i - genul alcătuitorului.
Dinamica masei monetare reprezintă modificarea parametrilor cantitativi ai acesteia de la o
perioadă la alta.
Indicatorii de dinamică sunt:
 creşterea absolută a agregatelor monetare
 creşterea relativă a agregatelor monetare
 elasticitatea acestora.
Un indicator de creştere absolută este creşterea absolută a masei monetare, care se calculează
potrivit relaţiei:
ΔM M t / 0=M M t −M M 0
în care:
 ∆ MM - indică creşterea absoluţii a masei monetare;
 MMt - masa monetară la data curentă;
 MM0 - masa monetară la data de bază.
Indicatorul creşterea relativă a masei monetare se calculează potrivit relaţiei:

IM M =
t/0 ( M Mt
M M0 )
−1 ×100 %

Evoluţia masei monetare, în raport cu evoluţia economiei, poate fi estimată prin compararea
creşterii relative a ei cu creşterea relativă a PIB. Raportul acestor doi indici se regăseşte în
indicatorul numit elasticitatea masei monetare.
MM ΔM M t /0 ΔGD P t /0 I M M
e GDP= ÷ = t /0

M M0 GDP I GD Pt /0

 e MM
GDP -coeficientul de elasticitate a masei monetare.

Importanţa agregatelor monetare poate fi justificată prin rolul acestora în calitate de:
- indicator statistico-monetar ce permite măsurarea masei monetare şi explicarea modificării
acesteia în timp ca urmare a influenţelor de natură economică, politică sau socială, ce acţionează
atât pe plan intern, cât şi extern;
- instrument indirect de politică economică pentru atingerea obiectivelor intermediare de politică
monetară (regimul de ţintire a agregatelor monetare).

În Republica Moldova, posibilităţile de măsurare a masei monetare au apărut odată cu introducerea

monedei naţionale în anul 1993.

12
 agregatul monetar M3

agregatul monetar M2

agregatul monetar M1

Depozite în
Depozite Instrumentele valută străină
Bani în circulaţie Depozite la la termen pieţei monetare
agregatul monetar M0 vedere

Agregatele monetare din Republica Moldova(Anexa.1)

Aceste componente sunt sistematizate, potrivit gradului de lichiditate, în patru grupe, care
reprezintă agregatele monetare:
M0 - agregatul monetar care cuprinde banii în circulaţie (numerarul aflat la cetăţeni,
în casele agenţilor economici şi a băncilor);
Ml - agregatul monetar care cuprinde M0 şi depozitele la vedere;
M2 - agregatul monetar care comasează Ml, depozitele la termen şi instrumentele
pieţei monetare;
M3 - agregatul monetar care include M2 şi depozitele în valuta(Anexa.2)

Evoluția indicatorilor monetari în luna ianuarie 2022

În luna ianuarie 2022, baza monetară s-a micșorat cu 98,9 milioane lei (0,2 la sută) față de luna
precedentă și a constituit 57 449,3 milioane lei, fiind cu 2,3 la sută mai mare față de perioada
similară a anului precedent.
Masa monetară M0 (Bani în circulație) s-a micșorat cu 963,0 milioane lei sau cu 3,0 la sută față
de luna decembrie 2021 și a constituit 30 735,7 milioane lei, fiind cu 2,9 la sută mai mare față de
perioada similară a anului precedent (Anexa.3).
Masa monetară M1 s-a micșorat cu 2 291,7 milioane lei sau cu 3,8 la sută față de luna
decembrie 2021 și a constituit 58 536,9 milioane lei, fiind cu 6,3 la sută mai mare față de
perioada similară a anului precedent.

13
Masa monetară M2 s-a micșorat cu 2 501,5 milioane lei sau cu 3,0 la sută față de luna
decembrie 2021 și a constituit 80 578,7 milioane lei, cu 6,5 la sută mai mult față de perioada
similară a anului precedent.
Masa monetară M3 s-a micșorat cu 2 633,1 milioane lei (2,2 la sută) față de luna decembrie
2021 și a constituit 117 127,3 milioane lei, fiind cu 9,5 la sută superioară celei din luna ianuarie
2021.
Soldul depozitelor în moneda națională s-a micșorat cu 1 538,5 milioane lei comparativ cu luna
precedentă și a constituit 49 843,0 milioane lei, reprezentând o pondere de 57,7 la sută din soldul
total al depozitelor, cel al depozitelor în valută (recalculat în lei) s-a micșorat cu 131,6 milioane
lei, până la nivelul de 36 548,6 milioane lei, având o pondere de 42,3 la sută (Anexa.4).
Soldul cererilor față de economie8 a constituit 58 515,9 milioane lei și s-a micșorat în luna de
raportare cu 479,9 milioane lei (0,8 la sută), ca urmare a descreșterii cererilor față de economie
în valută (exprimate în MDL) cu 426,0 milioane lei (2,3 la sută) și a cererilor față de economie în
moneda națională cu 53,9 milioane lei (0,1 la sută) (Anexa.5).
De menționat că cererile față de economie în valută, exprimate în USD, s-au micșorat pe
parcursul perioadei de referință cu 34,3 milioane USD (3,3 la sută).
Micșorarea soldului cererilor față de economie în moneda națională a fost determinată de
scăderea soldului cererilor față de sectorul societăților comerciale nefinanciare cu capital
majoritar privat cu 270,4 milioane lei (1,7 la sută), a soldului cererilor față de mediul financiar
nebancar cu 32,2 milioane lei (3,7 la sută). Totodată, soldul cererilor față de alte sectoare
rezidente (inclusiv persoane fizice) s-a majorat cu 160,6 milioane lei (0,7 la sută), iar soldul
cererilor față de sectorul societăților comerciale nefinanciare cu capital majoritar public cu 88,1
milioane lei (16,6 la sută).

Evoluția indicatorilor monetari în luna septembrie 2022

În luna septembrie 2022, baza monetară s-a majorat cu 2 988,6 milioane lei (4,4 la sută) față de
luna precedentă și a constituit 71 668,3 milioane lei, fiind cu 25,4 la sută mai mare față de
perioada similară a anului precedent.
Masa monetară M02 (Bani în circulație) s-a majorat cu 12,3 milioane lei sau cu 0,04 la sută față
de luna august 2022 și a constituit 31 065,8 milioane lei, fiind cu 2,7 la sută mai mică față de
perioada similară a anului precedent (Anexa.6).
Masa monetară M1 s-a micșorat cu 504,0 milioane lei sau cu 0,9 la sută față de luna august
2022 și a constituit 57 603,6 milioane lei, fiind cu 3,1 la sută mai mică față de perioada similară
a anului precedent.
Masa monetară M2 s-a majorat cu 385,9 milioane lei sau cu 0,5 la sută față de luna august 2022
și a constituit 81 562,0 milioane lei, cu 0,2 la sută mai mult față de perioada similară a anului

14
precedent.
Masa monetară M3 s-a majorat cu 193,9 milioane lei (0,2 la sută) față de luna august 2022 și a
constituit 115 634,1 milioane lei, fiind cu 0,7 la sută mai mică față de perioada similară a anului
precedent. Soldul depozitelor în moneda națională s-a majorat cu 373,6 milioane lei comparativ
cu luna precedentă și a constituit 50 496,2 milioane lei, reprezentând o pondere de 59,7 la sută
din soldul total al depozitelor. Totodată, soldul depozitelor în valută (recalculat în lei) s-a
micșorat cu 192,0 milioane lei, până la nivelul de 34 072,2 milioane lei, având o pondere de 40,3
la sută (Anexa.7).
Soldul cererilor față de economie8(Anexa.5) a constituit 62 891,8 milioane lei, micșorându-se
în luna de raportare cu 15,5 milioane lei (0,02 la sută), ca urmare a descreșterii cererilor față de
economie în moneda națională cu 433,5 milioane lei (1,0 la sută), în timp ce cererile față de
economie în valută (exprimate în MDL) au crescut cu 418,0 milioane lei (2,1 la sută).

De menționat că soldul cererilor față de economie în valută, exprimate în USD9, a constituit în

luna septembrie 1 046,7 milioane USD, majorându-se cu 11,3 milioane USD (1,1 la sută)
comparativ cu luna august 2022.Majorarea soldului cererilor față de economie în valută
(exprimate în MDL) a fost determinată de creșterea soldului cererilor față de sectorul societăților
comerciale nefinanciare cu capital majoritar privat cu 323,3 milioane lei (1,8 la sută), a soldului
cererilor față de alte sectoare rezidente (inclusiv persoane fizice) cu 54,9 milioane lei (7,7 la
sută), a soldului cererilor față de mediul financiar nebancar cu 33,0 milioane lei (2,7 la sută) și a
soldului cererilor față de sectorul societăților comerciale nefinanciare cu capital majoritar public
cu 6,7 milioane lei (de 3,2 ori).
Micșorarea soldului cererilor față de economie în moneda națională a fost determinată de
scăderea soldului cererilor față de sectorul societăților comerciale nefinanciare cu capital
majoritar privat cu 203,2 milioane lei (1,3 la sută), a soldului cererilor față de alte sectoare
rezidente (inclusiv persoane fizice) cu 188,7 milioane lei (0,7 la sută), a soldului cererilor față de
mediul financiar nebancar cu 35,0 milioane lei (2,9 la sută) și a soldului cererilor față de sectorul
societăților comerciale nefinanciare cu capital majoritar public cu 6,6 milioane lei (1,3 la sută).

Principiile care fundamentează comunicarea politicii monetare a BNM sunt conforme

continuităţii eforturilor de modernizare a activităţii şi imaginii instituţiei pe plan intern şi extern,
asigurând astfel atingerea obiectivelor în domeniul comunicării şi varietatea informaţiei
furnizate:
Transparenţa – instituţia este accesibilă tuturor părţilor interesate, respectând dreptul la
informare al cetăţenilor şi al propriilor angajaţi;
Coerenţa comunicării – informaţia destinată publicului este clară, evitând furnizarea unor
informaţii în paralel şi /sau contradictorii;

15
Reciprocitatea – comunicarea este orientată simultan pe ambele sensuri, atât în relaţia cu
grupurile ţintă pe plan extern, cât şi în cadrul BNM;
Oportunitatea – informaţia furnizată este oportună, comunicată în timp util şi în corespundere cu
necesităţile grupului ţintă;
Continuitatea – comunicarea se desfăşoară în flux constant, neîntrerupt, care este organizat şi
normat.

2.2 Circulația monetară în Repblica Moldova

În R. Moldova circulaţia monetară derulează în ambele forme ale sale:

Circulaţia monetară în numerar;
Circulaţia monetară fără numerar.

Obiectivul BNM în domeniul stabilităţii circulaţiei monedei naţionale este promovarea,

urmând principiile continuităţii şi credibilităţii, a politicii, care asigură economia cu monedă
naţională, în strictă concordanţă cu necesităţile reale ale circulaţiei monetare.
În scopul derulării circulaţiei monetare în numerar se folosesc bancnotele şi monedele
divizionară emisie de BNM.

Numerarul în R. Moldova se constituie din:

Moneda principală cu nominalul de 1,5,10,20,50,100,200,500,1000 lei;
Moneda divizionară cu nominalul de 1, 2, 5, 10 lei; 1,5,10,25,50 bani.

Structura monedei naţionale în circulaţie

la situaţia de 31 decembrie 2021

16
 99,2
8
Cantitatea
Cantitatea

în %
bancnotelor/

Pondere
Numerar în bancnotelor/
Valoarea monedelor pe

în %
circulaţie monedelor în

Pondere
nominală cap de locuitor
(mil. lei) circulaţie (mil.
cu reședință
buc.)
obișnuită (buc.)
Bancnote
1 leu 26,2
83,49 0,24 83,49 6 32,15
5 lei 77,70 0,22 15,54 4,89 5,98
10 lei 178,33 0,51 17,83 5,61 6,87
20 lei 270,28 0,78 13,51 4,25 5,20
50 lei 12,6
2 002,49 5,76 40,05 0 15,42
100 lei 15,5
4 947,41 14,24 49,47 6 19,05
200 lei 25,6
16 297,95 46,91 81,49 3 31,38
500 lei 5 879,20 16,92 11,76 3,70 4,53
1000 lei 4 758,09 13,69 4,76 1,50 1,83
total 34 494,95 99,28 317,91 100 122,41
Bancnote
comemorativ
e 9,37   0,047    
Monede
1 leu 55,2
31,90 0,09 31,90 8 12,28
2 lei 31,0
35,81 0,10 17,90 2 6,89
5 lei 10,5
30,45 0,09 6,09 5 2,35
10 lei 18,15 0,05 1,82 3,15 0,70
total 116,31 0,33 57,71 100 22,22
1 ban 0,71 0,002 71,02 7,78 27,35
5 bani 25,8
11,81 0,03 236,11 7 90,92
10 bani 30,8
28,12 0,08 281,20 1 108,28
25 bani 30,5
69,78 0,20 279,12 8 107,48
50 bani 22,66 0,07 45,32 4,97 17,45
total 133,08 0,38 912,77 100 351,47

17
 Monede
jubiliare și
comemorativ
e 7,25 0,115
In total
34 760,96 100 1 288,55

BANCNOTA CU VAL
OAREA NOMINALĂ DE 1 LEU

Caracteristici:
Dimensiuni: 58 x 114 mm;
Culori dominante, faţă-verso: galben, verde, cafeniu şi ocru;
Imprimată pe hîrtie specială, în masa căreia este inclus un filigran ce reproduce portretul lui
Ştefan cel Mare şi un fir de siguranţă vertical metalizat complet încorporat;

Faţa bancnotei:  Stema Republicii Moldova, inscripţia "REPUBLICA MOLDOVA", portretul lui
Ştefan cel Mare, un ornament naţional multicolor, două elemente decorative verticale, ghioşul
central, valoarea nominală imprimată în cifre şi în litere, sigla "BNM", faximilul "
GUVERNATOR, L. Talmaci", textul pe cerc "PE-UN PICIOR DE PLAI, PE-O GURA DE
RAI...", simbolul Victoriei - "V", anul imprimării bancnotei "1994", numărul şi seria bancnotei,
textul "FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSEŞTE CONFORM LEGILOR".

Versoul bancnotei:  În interiorul unei rame imaginea grafică a Mănăstirii Căpriana cu inscripţia
sub ea "MĂNĂSTIREA CĂPRIANA", valoarea nominală în cifre şi în litere, două elemente

18
verticale decorative, Stema lui Ştefan cel Mare, imaginea stilizată a Columnei lui Traian,
Coloana Infinitului iar între ele semiluna, denumirea băncii emitente "BANCA NAŢIONALĂ A
MOLDOVEI", sigla "BNM".

BANCNOTA CU VALOAREA NOMINALĂ DE 100 LEI

Caracteristici:
Dimensiuni: 61 x 121 mm;
Culori dominante, faţă-verso: roz, cafeniu, galben;
Imprimată pe hîrtie specială, în masa căreia este inclus un filigran ce reproduce portretul lui
Ştefan cel Mare şi un fir de siguranţă vertical metalizat complet încorporat.
Faţa bancnotei : Stema Republicii Moldova, inscripţia "REPUBLICA MOLDOVA", portretul lui
Ştefan cel Mare, un ornament naţional multicolor, două elemente decorative verticale, ghioşul
central, valoarea nominală imprimată în cifre şi în litere, sigla "BNM", faximilul
"GUVERNATOR, L. Talmaci", textul pe cerc "PE-UN PICIOR DE PLAI, PE-O GURA DE
RAI...", simbolul Victoriei - "V", anul imprimării bancnotei "1992", numărul şi seria bancnotei,
textul "FALSIFICAREA ACESTOR BILETE SE PEDEPSEŞTE CONFORM LEGILOR".
Versoul bancnotei : În interiorul unei rame imaginea grafică a Cetăţii Tighina cu inscripţia sub ea
"CETATEA TIGHINA", valoarea nominală în cifre şi în litere, două elemente verticale
decorative, Stema lui Ştefan cel Mare, imaginea stilizată a Columnei lui Traian, Coloana
Infinitului iar între ele semiluna, denumirea băncii emitente "BANCA NAŢIONALĂ A
MOLDOVEI", sigla "BNM".

19
Cu prilejul comemorării unor evenimente şi personalităţi distincte ale istoriei şi literaturii
naţionale, promovării operelor literare, tradiţiilor naţionale, reprezentării monumentelor
arhitecturale cu valoare istorică din Republica Moldova, florii şi faunei Banca Naţională a
Moldovei are dreptul de a emite bancnote şi monede metalice jubiliare şi comemorative ca
mijloc de plată şi în scop numismatic.

Banca Națională a Moldovei emite inclusiv monede de circulație cu caracter comemorativ –

monede destinate circulației într-un tiraj limitat, cu caracteristici tehnice, valoarea nominală
identice monedelor aflate în circulație, dar care pe avers și revers conțin un design diferit, dedicat
comemorării unor evenimente importante și personalități marcante sau cu semnificație specială
pentru Republica Moldova. Monedele de circulație cu caracter comemorativ se pun în circulație
ca mijloc legal de plată la valoarea nominală și circulă în paralel cu monedele aflate în
circulație.Setul este prezentat sub formă de pliant, introdus într-un etui, care conține câte două
monede metalice aflate în circulație cu valoarea nominală de 1, 2, 5 și 10 lei, fiind fixate în
alveole transparente confecționate din material plastic. Monedele metalice incluse în set sunt
acceptate ca mijloc de plată pe teritoriul Republicii Moldova, la valoarea lor nominală.
În confomitate cu Hotărârea Comitetului executiv al Băncii Naționale a Moldovei, setul de
monetărie se comercializează prin intermediul băncilor licențiate din Republica Moldova, care
stabilesc independent prețul de vânzare, însă acesta nu poate fi mai mare de trei la sută decât
prețul stabilit de BNM.Seturile au fost emise într-un tiraj de 5000 de exemplare.

20
Monedele/ bancnotele jubiliare şi comemorative și alte articole numismatice emise de Banca
Naţională a Moldovei se comercializează prin intermediul băncilor licenţiate din RM.
Prețul de comercializare a monedelor/ bancnotelor jubiliare şi comemorative și altor articole
numismatice se stabilește în mod independent de băncile licenţiate din Republica Moldova, în
mărime de până la trei la sută peste prețul stabilit de Banca Naţională a Moldovei.

100 de ani de la Unirea Basarabiei cu România (aur)2018- 35 570lei

20 de ani de la introducerea monedei naţionale în Republica Moldova-

aur2015-16 248lei

21
 Conacul Pommer din satul Țaul, raionul Dondușeni 2015-410lei Conacul
Pommer din satul Țaul, raionul Dondușeni

22
 CONCLUZIE

Caracterul complex a monedei a făcut necesară instituirea a unor organisme cu atribuții în

domeniul reglementării emisiunii și al circulației lor.Astfel s-au elaborat norme,legi,instituții prin
care să reglementeze,să organizeze și să supravegheze relațiile monetare,în prezent acest mod de
organizare și reglementarea a emisiunii și circulației monedei în cadrul unui spațiu
regional,național sau mondial poartă denumirea de sistem monetar.Astfel,în urma acestui studiu
am dedus cât de necesar și complex este un circuit,de asemena importanța majoră a
acestuia,calea evolutivă odată cu progresarea tehnoligiilor.La fel este extrem de important
stabilrea unui sistem juridic bine gândit și reglementat pentru a avea un sistem monetar
efectiv.De asemenea un mare aport în relațiile bănești îi revine Băncii Naționale a Moldovei care
promovează și menține un sistem monetar echilibrat în favoarea economiei țării și a populației.În
final circuitul monetar,masa monetară a Republicii Moldova are nevoie de susținere,promovare
și reglementare conform ultimelor tendințe.

23
 BIBLIOGRAFIE
1. https://moodle.usm.md/mod/folder/view.php?id=80856
2. https://www.bnm.md/ro/content/avantajele-utilizarii-instrumentelor-si-serviciilor-de-plata-
fara-numerar
3. https://www.bnm.md/ro/content/avantajele-utilizarii-instrumentelor-si-serviciilor-de-plata-
fara-numerar
4. https://edufin.md/cum-alimentam-un-cont-de-card-la-bancomatele-cash-in-fara-prezenta-
cardului/
5. https://www.bnm.md/ro/content/agregatele-monetare-republica-moldova-0
6. https://www.bnm.md/ro/content/evolutia-indicatorilor-monetari-luna-ianuarie-2022
7. https://www.bnm.md/ro/content/evolutia-indicatorilor-monetari-luna-septembrie-2022
8. https://www.bnm.md/ro/content/strategia-politicii-monetare-bancii-nationale-moldovei-
pe-termen-mediu
9. https://www.bnm.md/ro/content/structura-si-volumul-monedei-nationale-circulatie
10. https://www.bnm.md/ro/content/bancnote
11. https://www.bnm.md/ro/content/despre-moneda-nationala
12. https://www.bnm.md/ro/content/banca-nationala-moldovei-pune-circuitul-numismatic-un-
set-de-monetarie

24
 ANEXE
Anexa.1

Graficul nr. 1. Evoluția structurii agregatelor monetare în perioada anilor 2000-2012

Sursa: https://www.bnm.md/ro/content/agregatele-monetare-republica-moldova-0

Anexa.2

Graficul nr. 2. Cota procentuală a componentelor agregatului monetar M3 (31.12.2012)

Sursa: https://www.bnm.md/ro/content/agregatele-monetare-republica-moldova-0

25
 (Anexa .3)

Diagrama 1.Evoluția masei monetare în luna ianuarie 2022 comparativ cu luna precedentă,
miliarde lei
Sursa: https://www.bnm.md/ro/content/evolutia-indicatorilor-monetari-luna-ianuarie-2022
(Anexa.4)

Diagrama 2.Dinamica depozitelor, %

26
Sursa: https://www.bnm.md/ro/content/evolutia-indicatorilor-monetari-luna-ianuarie-2022

(Anexa.5)

Diagrama 3.Dinamica cererilor față de economie

Sursa: https://www.bnm.md/ro/content/evolutia-indicatorilor-monetari-luna-ianuarie-2022

27
 (Anexa.6)

Diagrama 4.Evoluția masei monetare în luna septembrie 2022 comparativ cu luna precedentă,
miliarde lei
Sursa: https://www.bnm.md/ro/content/evolutia-indicatorilor-monetari-luna-septembrie-2022

(Anexa.7)

28
Diagrama 5.Dinamica depozitelor7, %
Sursa: https://www.bnm.md/ro/content/evolutia-indicatorilor-monetari-luna-septembrie-2022

29
30
31
32
33
34