PROIECT

MONED I CREDIT










Ce reprezint moneda electronic : un nou
instrument de schimb sau doar o faz n procesul de
dematerializare a banilor?
2


Din punct de vedere etimologic, cuvntul moned provine din latinescul
moneta, participiul trecut feminine al verbului moneo ,care nseamn a
prevesti, a avertiza. Conform legendei, prima monetrie roman a funcionat o
vreme n templul de pe Capitoliul din Roma dedicate zeiei Juno sau
Junona(soia lui Jupiter) ,care este numit n scrierile vremii Juno-Moneta,
plecnd de la capacitile atribuite, de a prezice evenimentele (trimiterea fiind
fcuta la prezicerea atacului galilor asupra Romei). Aici se pare c au fost batute
piese de metal pentru a celebra victoria Romei asupra regelui Epirului in anul
275 .Hr.
Asupra momentului apariiei monedei s-au emis preri diverse. Din punct de
vedere al coninutului economic, moneda a aprut ca mijlocitor al schimbului.
Aparitia ei s-a datorat nevoii comunitilor omenesti de a ntrebuina un mijloc
de nlesnire a schimbului de bunuri. Cnd i-au dat seama c schimbul n natur
devenise incomod, ei au inventat moneda, adic o marfa intermediar acceptat
de toata lumea. Intercorelarea monedei n procesul schimbului de bunuri sau
servicii s-a fcut prin activitai de vnzare-cumprare.
Ipoteza apariiei monedei ca etalon de valoare pornete de la ideea c moneda
nu a servit ntotdeauna la elaborarea unor ierarhii ale valorii economice.
Necesitatea crerii ei s-a datorat nevoii de a descoperi un instrument de
msurare a valorii, devenit indispensabil n economia de schimb la un moment
dat.
Moneda a constituit substanial la patromoniul de valori al omenirii n cursul
mileniului. Fiind n primul rnd un instrument socio-economic, indispensabil
oricrei economii, ea a reprezentat o instituie istorica, evoluia monedei urmnd
cu fidelitate evoluia uman.
In sens strict,noiunea de ban nu se identific cu cea de moneda, cea dintai fiind
pe de o parte mai cuprinzatoare, iar pe de alta parte ,mult mai veche; banii
reprezint o denumire generic pentru toate felurile de moned si semn de
valoare,n timp ce moneda reprezint doar un anumit tip de bani.
In acceptiune stricta, restrictiva,moneda reprezinta doar o parte a banilor-piesele
metalice-indiferent daca au valoare proprie deplina sau nu( aceasta este
inferioara valorii nominale) . moneda este o piesa metalica ,de o anumita
forma,dimensiune,greutate,dintr-un anumit aliaj,cu puritate prestabilita(cu un
anumit titlu),cu insemne specific,care circula ca bani intr0un areal dat, pe baza
unui accord de vointa sau impusa, fiind emisa(batuta) de catre o autoritate
monetare.
3

In prezent insa , termenul de moneda se foloseste in inteles larg, cuprinzand si
biletele de banca si banii de cont si astfel ,notiunile de bani si moneda pot fi
considerate ca fiind similare.
Moneda este definita cel mai adesea prin functiile sale ;este vorba deci de o
definitie functional(numita si tranzactionala); o asemenea definitie raspunde la
intrebarea:La ce foloseste moneda. In acest sens moneda este un mijloc de
schimb, este folosita drept etalon al valorii(functie de masurare a valorii) si ca
rezerva de valoare(prezervare a valorii). Orice bun care indeplineste aceste
functii este moneda.
Intr-o definitie mai cuprinzatoare, banii sunt un instrument social, o forma
particulara imediata mobilizabila a unei parti din avutia sociala, o intruchipare
transmisibila omnivalenta a aputerii de cumparare,care confera detinatorului
dreptul suveran de a dispune asupra bunurilor si serviciilor.
Dematerializarea monedei, se explica nu numai prin demonetizarea aurului, ci
si prin inlocuirea progresiva a numeralului cu banii de cont, bani fara o existenta
fizica, exterioara. Aceasta a doua componenta a procesului dematerializarii
monedei are semnificatii importante si evolueaza si ea deosebit de intens in
ultimii ani, aflandu-se in legatura cu progresele realizate in domeniul
calculatoarelor si extinderea folosirii lor in cadrul sistemului monetar si in viata
economica sociala. O asemenea evolutie a fost anticipata de economistii din
perioada interbelica. Dematerializarea monedei este interpretata diferit.
Unii economisti sustin ca reprezentarile doctrinare formulate in conditiile
circulatiei monedei materiale sunt lipsite acum de orice temei. Se impune
renuntarea la vechile reprezentari teoretice si crearea unui edificiu doctrinar nou,
reflex al monedei dematerializate.
Economistul elvetian Bernard Ichmitt in Aurul, dolarul si moneda
internationala mentiona: In timp ce economistii studiau legile monedei
materiale, monedele in circulatie si-au schimbat imperceptibil natura, iar teoria
din ce in ce mai exacta fata de moneda de aur si argint a pierdut obiectul sau.
Moneda moderna, nu-i o simpla transformare a monedei materiale, ci totala sa
negare.
Dimpotriva, alti economisti, precum J. Ruff sau Anghel Rugina sustin ca intre
monedele vechi si cele noi exista si elemente comune, ca banii nu au pierdut
orice legatura cu aurul. In acelasi context, economistul francez Bernard Daste
sublinia: moneda metalica a disparut din circulatie inca din primul Razboi
Mondial. Ar fi insa o eroare sa se creada ca aurul si-a terminat cariera. Faimosul
metal continua sa-si exercite mirajele sale. In relatiile dintre state unde
4

increderea nu se impune doar in virtutea legilor care proclama cursul fortat,
aurul ramane unul dintre suporturile importante ale realtiilor monetare.
In doctrina Marxista s-a fundamentat teoria baniilor marfa, a banilor care au
decurs dintr-o selectie din lumea marfurilor, a unei marfi, in final a aurului in
rolul de echivalent general. In afara de banii-marfa Marx a avut in vedere si alte
forme de bani precum si alte cai de geneza a banilor.
Instrumentele monetare s-au evidentiat in practica schimburilor in mod
succesiv,inlocuindu-se unele pe altele,in functie de necesitatile concrete ale
etapelor strabatute de economiiilor statelor lumii. Intalnim astfel: moneda
efectiva sau manuala,moneda conventionala,moneda de calcul,moneda de cont
sau bancara,moneda de credit sau bancnota,moneda divizionara,moneda
fiduciara,moneda universala,moneda de metal, moneda electronica.
Moneda electronica reprezinta valoare monetara stocata electronic,
inclusiv magnetic, reprezentand o creanta asupra emitentului, emisa la primirea
fondurilor in scopul efectuarii de operatiuni de plata si care este acceptata de o
persoana, alta decat emitentul de moneda electronica . emitentul de moneda
electronica. Instrumentul de plat de tip moned electronic reprezint un mijloc
de plat. Ca i bancnotele i monedele, moneda electronic poate fi utilizat
pentru plata bunurilor i a serviciilor n magazine, supermaketuri sau n alte
locuri. Moneda electronic poate fi stocat pe anumite dispozitive electronice i
poate fi ncrcat de la un automat de bani, de la un terminal situat n magazin
sau de pe Internet. ndeplinete aceleai funcii ca i numerarul: poate fi utilizat
pentru cumprarea bunurilor i a serviciilor, poate fi schimbat contra unei sume
n numerar, poate fi transmis de la o persoan la alta.
Moneda electronica este reprezentata de card care este un intrument de plata
bazat pe electronica ca alternativa a instrumentelor clasice de plata:numerarul si
cecul. Detinatorul cardului are acces la o procedura de autorizare si plata
speciala.
Cardul inglobeaza in banda magnetica informatii standardizate ,securizate si
individualizate care ,prin decodificare cu ajutorul unor dispozitive speciale
permit accesul titularului la contul sau bancar.
Trasaturile cardului:
-este un instrument bancar multifunctional, inbinand caracteristicele unor
instrumente de economisire de credit si de plata. Disponibilitatile din contul de
carduri pot fi mobilizate prin actul platii,indiferent daca provine din resurse
proprii ale titularului sau dintr-o linie de credit negociata cu banca;
-este un instrument personalizat. Fiecare titular in parte are propriul card;
-este un instrument de credit/plata universal care poate fi utilizat pentru
efectuarea succesiva a unor operatiuni nelimitate din punct de vedere numeric
5

spre deosebire de cec, care este un instrument obiectivizat, putand di folosit
pentru o singura operatiune;
-este un instrument care ofera informatii succesive pentru efectuarea platii si
prezinta capacitati de stocare a datelor cu privire la tranzactii.
In prezent ,cardul este cel mai modern si unul dintre cele mai utilizat intrument
de plati si de credit din intreaga lume.
Daca in cazul instrumentelor de plata pe suport de hartie(cecuri,ordine de plata)
decontarea are loc la nivelul caselor de corporatii( sucursale BNR), in cazul
cardurilor ,sistemul de docntare se realizeaza la nivel intern. Aceste sisteme sunt
patronate de marile corporatii de carduri la care sunt afiliate banci din intreaga
lume.
Data fiind componenta electronica si utilizarea larga a cardurilor, emitentii
intrumentelor de plata respective au anumite responsabilitati privind
confectionarea materiala si informatii minime pe care trebuie sa le posede un
card. Ei trebuie sa asigure urmatoarele caracteristici comune: fabricarea din
material plastic cu aceleasi dimensiuni,indiferent de emitent(in conformitate cu
standardele ISO 7810 si ISO 7813) iar pe fata si pe verso-ul cardului trebuie sa
se gaseasca anumite informatii despre client si despre banca. In scopul reducerii
posibilitatilor de frauda,au fost introduse alte masuri de protectie cum ar fi
obligativitatea hologramei pe fata cardului.
Sistemul monetar a evoluat permanent,perfectionarea lui parcurgand
cronologic faza formelor primitive a monedelor metalice, apoi cea suprema a
biletelor de banca si a cecului.culminand cu faza actuala a monedei electronice.
In prezent ,se manifesta tot mai accentuat tendinta inlaturarii din circulatie a
monedei efective ,manuale, si mentinerea numai a unitatii monetare, adica a
monedei scripturale care prezinta avantajul unei circulatii mai rapide, fara efort
si risc de manipulare, constituind forma ideala de moneda.
Banii sunt polite ale bogatiei sociale, ei simbolizand nu numai simple
informatii despre valoare, ci si dreptul al o parte din avutia nationala. Spre
deosebire de bancnote care erau polite asupra bancii centrale si spre deosebire de
banii de hartie care reprezentau titluri de creanta emise asupra statului, moneda
contemporana reprezinta o mixtura intre bancnote si banii de hartie si se
constituie ca un titlu de creanta asupra bogatiei sociale, masei de marfuri si
produse si nu ca un titlu de creanta asupra emitentului. Aceasta putere de
cumparare abstracta pe care o reprezinta banii se transforma in mod real in
marfuri si servicii in functie de realtiile dintre masa monetara din circulatie si
cea a marfurilor si serviciilor, de evolutia preturilor.
In concluzie, se poate spune ca, intr-adevar s-a produs un proces de
dematerializare al monedei; intr-un anume sens a avut loc o puternica
discontinuitate. Aceasta nu inseamna ca in domeniu nu exista si elemente de
continuitate. Continuitatea rezida in aceea ca, in orice conditii, economia are
nevoie de o anumita masa monetara, dependenta de masa marfurilor supuse
realizarii si de viteza de circulatie a banilor. Altfel spus, legea ciculatiei banesti
6

este valabila si actioneaza atat in conditiile monedei de metal pretios, cat si in
conditiile monedei dematerializate (bancnote si bani de hartie).
Ca atare, in doctrina monetara exista nu numai discontinuitate, ci si
continuitate, ceea ce inseamna ca aspectele ale acestei doctrine, in conditiile
prezentei in circulatie a banilor cu valoare intrinseca, sunt valabile si pentru
moneda contemporana. Aceasta ar fi o replica la adresa opiniei lui Bernard
Schmit, potrivit careia moneda contemporana ar fi opusul monedei clasice,
totala sa negare.
Teoria privind moneda contemporana ca titlu de creanta asupra bancii de
emisiune a cedat locul teoriei monedei ca titlu de creanta asupra statului, ca titlu
financiar pentru ca, incepand din anii `60, sa se afirme, prin aportul remarcabil
al economistilor americani John Gurley si Eduard Shaw, conceptia privind
moneda ca activ financiar specific in bilanturile agentilor economici, deosebit nu
numai de activele reale, ci si de alte active financiare ce formeaza patrimoniul
acestora.
Prezentul cuprinde evenimente deosebite si inedite in privinta monedei. Are
loc emisiunea de moneda in context international de catre FMI (sub denumirea
DST) si de catre Sisitemul Monetar European (sub denumirea de ECU). Aceste
monede de cont se afirma tot mai mult in cadrul mecanisemlor monetare actuale,
fiind acceptate in structura rezevelor monetare si utilizate in multiple operatiuni
pe pietele monetare si de capital. De asemnea, spectaculoasele progrese realizate
in domeniul informatiei au ca efect disparitia suportului hartie al monedei
scripturale, cartile electronice de plata si de credit inlocuind progresiv
instrumentele clasice (cecurile).
In sfarsit, prezentul ofer i alte motive de reflecie. S-a propus si o moneda
supranationala, respectiv instalarea unui mecanism de compensare intre bancile
centrale, bazat pe o moneda universala. Aceasta ar insemna crearea unei
institutii monetare supranationala care sa emita o moneda considerata ca unicul
activ pe care fiecare banca centrala il poate detine. Ar trebui ca fiecare natiune
sa-si abandoneze autonomia in termeni de politica monetara, in avantajul
institutiei monetare supranationale, ceea ce in contextul actual si chiar intr-o
perspectiva indepartata, este greu de imaginat si cu atat mai dificil de infaptuit.


BIBLIOGRAFIE:

Vasile Turliuc-Politici monetare (Ed. Polirom, Iai, 2002)
Vasile Turliuc-Moneda si credit(Ed.Junimea,Iasi,2011)
Mihaela Tofan- Drept European,Integrarea Romaniei in structurile Uniunii
Monetare Europene(Ed. Ch.Beck)



7