Banii si rolul lor in economia de piata

1.Natura banilor in timp

Diferite scoli si teorii economice sunt de acord ca nu s-a ajuns inca la o definitie clar
acceptata a banilor ,capabila sa surprinda esenta si semnificatia acestora.
Natura banilor a evoluat in timp. Primii bani erau ,la inceputuri, bani- marfa sau obiecte
realizate din materiale care aveau valore pe piata de atunci ,precum monedele de
aur.Uneori banii reprezentativi au constat in bancnote care puteau fi schimbate pentru o
anumita cantitate de aur sau argint.
In zilele noastre banii semnifica expresia generica pentru bancnote,moneda metalica,
moneda scriptuala si alte instrumente recunoscute ca moneda ,existente in posesia
agentilor economici, avand forme si denumiri diferite de la o tara la alta. Ei sunt un
simbol al avutiei conferind putere economica detinatorului lor.
Banii din zilele noastre pot exista si independent de o reprezentare fizica. Acestia pot
exista intr-un cont bancar sau pot fi stocati sub forma unui cont de economii. In profida
utilizarii si multiplicarii rapide a platilor economice ,numerarul este inca foarte folosit.

2.Cum sunt produsi banii in Romania

In urma cu cativa ani in Romania se produceau doar bacnote de 1,5 si 10 lei ,iar banii
mari se faceau in Elvetia ,una dintre cele mai sigure tari din lume. Astazi lucrurile s-au
schimbat iar toate bacnotele cu valori pana in 500 de lei sunt realizate la Imprimaria
Bancii Nationale, care pana in anul 2018 era singura instituie de acest gen din Eurupa
ce tiparea bacnote pe support de plastic. Bacnota de plastic este cu 30% mai scumpa
dar este de 6 ori mai rezistenta decat cea de hartie. Tot aici se fac bonuri
valorice,cecuri,brosuri etc.
Desi in raport cu euro sau dolarul se afla foarte departe, leu este unic intr-o privinta.
Este una dintre cele mai sigure monede din lume, in Romania mai putin de 1% din banii
aflati in circulatie sunt falsi.
Bacnotele sunt greu de falsificat din cauza suportului de polimer ,greu de reprodus. In
anul 2001 Banca Nationala a luat decizia sa renunte la fabricarea banilor din hartie
pentru ca se rupeau usor. Suportul de polimer este aproape imposibil de falsificat iar

1
costul de fabricatie este secret, Grafica bacnotelor este realizata de specialistii Bancii
Nationale.
Cand vine vorba despre monede , se fabrica anual din 6000 de tone de metal peste un
milliard de rondele de otel si alama care ulterior devin monede.
Imprimeria primeste grafica de la Banca Nationala iar apoi aplica prin intermediul unor
programe pe calculator, elemente de Securitate pentru a preveni falsificarea.
Bancnotele sunt incarcate in masini blindate iar apoi sunt transportate ,sub escorta, la
Banca Nationala, B.N.R fiind institutia care coordoneaza activitatea monetariei si a
imprimariei si comanda ce cantitati de bani sa se fabrice, in urma unor studii atent
realizate.

3.Care este rolul banilor in economia de piata?

Esenta banilor se manifesta prin functiile lor ,a caror propietate principala este
stabilitatea. Pe parcusul evolutiei lor istorice, pe parcusul dezvoltarii si perfectionarii
relatiei marfa-bani ,in afara de cele doua functii bligatorii-masurare a valorii si mijloc
de circulatie,banii, ca echivalent general ,au inceput sa indeplineasca si alte functii:
cea de mijloc de tezaurizare (de acumulare) cea de mijloc de plata, sau ca mijloc
de acumulare si economisire Pe langa functiile prezentate mai sus ,adesea este
recunoscuta si functia lor de moneda universala (ca mijloc de plata international)
,cand banii se folosesc in tranzactiile monetare dintre tari.

3.1 Prin functia de Masurare a valorii se intelege permiterea, măsurarea şi compararea

în timp şi spaţiu a cheltuielilor şi rezultatelor. Moneda naţională reprezintă etalonul
general de măsură pentru întreaga activitate economică, singurul mijloc capabil să
comensureze şi să compare bunuri economice şi activităţi diferite din punct de vedere
cantitativ,calitativ si structural

3.2 Mijloc de circulatie

Aici banii sunt folosiți ca intermediar în circulația mărfurilor. Pentru această funcție, este
extrem de importantă ușurința și viteza cu care se pot schimba bani pentru orice alt
produs .Când producatorul vrea sa isi foloseasca banii acesta are ocazia să-și vândă
marfa și să cumpere materii prime la libera alegere in orice moment . De asemenea, își
poate vinde mărfa într-un singur loc și poate cumpăra ceea ce are nevoie într-un loc
complet diferit. Astfel, banii ca mediu de circulație depășesc limitările temporale și
spațiale ale schimbului.

2
3.3 Mijloc de tezaurizare
Apariția banilor a împărțit actul de schimb în două tranzacții diferite, acestea pot avea
loc în diferite momente de timp, în locuri diferite și cu participanți diferiți, ceea ce
permite amânarea cheltuielilor de consum și respectiv acumularea valorilor. Prin
capacitatea sa de a păstra valoare timp îndelungat, banii îndeplinesc funcția de
tezaurizare.
Această funcție a monedei permite economisirea si acumularea valorilor în momente
diferite de timp, si permite amânarea unor cheltuieli care la randul lor sunt conditionate
de diferiti factori : cantitatea de marfa de pe piata,valoarea produselor , calitate si
cerere.
3.4 Mijloc de plata
Aici, banii sunt folositi pentru inregistrarea datoriilor si plata acestora. Această funcție
capătă o importanță independentă pentru situațiile de prețuri instabile pentru
mărfuri.Daca un produs a fost cumpărat pe credit,suma datoriei este exprimată în bani,
și nu în cantitatea de bunuri cumpărate. Modificările ulterioare ale prețului mărfurilor nu
mai afectează valoarea datoriei care trebuie plătită în numerar. Banii îndeplinesc, de
asemenea, această funcție în relațiile monetare cu autoritățile financiare. Banii joacă un
sens similar atunci când exprimă orice indicatori economici.

3.5 Mijloc de de economisire

Mijlocul de economisire consta in caracterul impersonal al monedei care poate fi folosită

de oricine, pentru orice tip de marfă şi în orice moment.Banii sunt lichiditate prin
excelenţă, ceea ce inseamna sunt acceptaţi în tranzacţii în condiţii de risc şi pierderi
minime pentru deţinători;

3.6 Functia de bani universali este indeplinita de bani in relatiile dintre tari. In aceasta
calitate a functionat mai mult timp marfa aur, indeplinind functia de masura a valorii,
mijloc de schimb si de plata. In prezent, in relatiile dintre tari functioneaza monedele
convertibile (dolarul, euro, yenul etc.).

4. Masa moentara si structura acesteia

4.1 Definitia Masei Monetare

Prin masa monetara intelegem ansamblul mijloacelor de plata respective de lichiditati

care există la un moment dat în cadrul economiei unei ţări sau a unei zone monetare.

3
Profesoul Costin C. Kiritescu spunea ca masa monetara reprezinta o marime eterogena
constand din suma activelor care poate fi utilizata pe teritoriul unei tari pentru
cumpararea de bunuri si servicii si pentru achitarea datoriilor 1.

 o mărime eterogenă constând din suma activelor care pot fi utilizate pe

Masa monetară cuprinde numerarul şi banii scripturali (banii de cont), ambele
componente având aceeaşi putere de cumpărare şi transformându-se curent una
în cealaltă.

Detinatorii de moneda apartin atat sectorului bancar, cat si celui nebancar. Sectorul
bancar al economiei este reprezentat de bancile comerciale care detin rezerve in
moneda bancii centrale (bilete si depozite in cont curent), iar sectorul nebancar al
economiei este constituit din agentii economici si populatie, care detin bancnote,
moneda metalica si depozite in conturile curente la bancile comerciale.

La nivelul unei economii 2 , deţinătorii de monedă aparţin atât sectorului bancar,

cât şi celui nebancar. Sectorul bancar al economiei este reprezentat de băncile
comerciale, care deţin rezerve în moneda băncii centrale (numerar, disponibilităţi
în conturile curente), iar sector nebancar al economiei este reprezentat de agenţii
economici şi populaţie, care deţin numerar şi disponibilităţi în conturile curente la
băncile comerciale.
Prin urmare, masa monetară este reprezentată de un stoc de creanţe asupra
băncilor, creanţe deţinute de utilizatorii de monedă, bancari şi nebancari.

Nivelul masei monetare se poate determina prin

două modalităţi, şi anume:

1. Prin insumarea cantitatilor de moneda care figureaza in activul bilantului

detinatorilor de moneda din economie.
 prin însumarea cantităţilor de monedă care figurează în activul bilanţului
Mm=1A+2A+3A+4A;
 prin însumarea datoriilor care figurează în pasivul bilanţului băncilor
2. Prin insumarea datoriilor care figureaza in pasivul bilantului bancilor comerciale
si in pasivul Bancii Centrale:
Mm=1P+2P+3P+4P.;
Prin urmare, la nivelul unei economii, creanţele monetare asupra băncilor sunt
egale cu datoriile (angajamentele) acestora.

1
Kiriţescu Costin – Moneda, mică enciclopedie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,
1982, p. 209

2
Dardac Nicolae, Barbu Teodora – Monedă, Bănci şi Politici monetare, Editura Didactica
si Pedagogică, Bucureşti, 2005, p. 24.

4
4.2 Structura Masei Monetare

masa monetară reprezintă

ansamblul mijloacelor de plată
Masa Monetara reprezinta ansamblul mijloacelor de plata care permit deţinătorului
achiziţionarea imediată de bunuri, servicii şi
efectuarea de plăţi directe. Potrivit acestei definiţii, în structura masei
monetare se cuprind două componente:
a) numerarul (bancnotele şi monedele metalice);
b) disponibilităţile în conturile curente deschise la bănci, case de economii, alte
institutii financiare.
Aceste două componente ale masei monetare mai poartă numele de monedă
propriu-zisă.

în sens larg, masa monetară

reflectă, pe lângă mijloacele de
plată
In sens larg masa monetara, reflecta pe langa mijloacele de plata propriu-zise,
ansamblul activelor financiare lichide, care pot să fie transformate cu uşurinţă şi
rapiditate în monedă propriu-zisă, fără riscul unei pierderi semnificative de valoare.

5. Agregatele monetare şi viteza de circulaţie a monedei

Agregatul monetar reprezintă un ansamblu omogen de active, care pot fi

utilizate în calitate de mijloc de plată. Particularitatea agregatelor monetare este de a se
include unele în celelalte astfel că agregatul cel mai mic este inclus în agregatul
de mărime imediat superioară ş.a.m.d. până când agregatul cel mai mare le conţine pe
toate celelalte.
Prin construirea agregatelor monetare, autorităţile monetare urmăresc nu doar
simpla cunoaştere a volumului mijloacelor de plată, ci ca acestea să le ofere informaţii
care să permită promovarea unei politici monetare adecvate, în vederea evitării
sau corectării dezechilibrelor monetare.

5
Agregatele monetare au anumite caracteristici commune care pot fi grupate in 3
categorii 3 :
a) moneda primară reprezintă moneda emisă şi controlată de banca centrală
Ea constituie suportul pentru crearea monedei scripturale de către băncile comerciale.
Modul de definire al agregatelor monetare din această grupă se realizează în mai
multe variante, în funcţie de sensul mai larg sau mai restrâns dat monedei
primare
b) moneda ca mijloc de plată (masa monetară în sens restrâns, money supply)
cuprinde mijloacele de plată create de banca centrală şi de celelalte instituţii
financiar-bancare.
c) moneda ca avuţie netă, cuprinde, pe lângă mijloacele de plată amintite, acele
active financiare care nu sunt utilizate curent în calitate de mijloace de plată, însă se pot
transforma mai rapid sau mai lent în lichidităţi.
Prin urmare, agregatele monetare cuprind atât mijloacele de plată propriu-zise cât şi
acele active financiare care pot să fie transformate cu uşurinţă şi rapiditate în
mijloace de plată, fără riscul unei pierderi semnificative de valoare.

Criteriul după care sunt incluse în agregatele monetare diferitele active este cel al
lichidităţii. Astfel, s-au construit agregatele monetare notate cu siglele M1,M2,M3 si L.

Agregatul M1 include numerarul si depunerile in conturi curente,M2 reprezinta

lichiditatea secundara,M3 cuprinde active cu diferite grade de lichiditate si in structura
carora se pot include certificate de depozit ,bonurile de casa etc, iar Agregatul L
include toate celelalte componente amintite anterior,la care se adaugă titluri de
valoare negociabile, emise pe termen mediu şi lung, care pot fi transformate mai lent în
lichidităţi.

3
Basno Cezar, Dardac Nicolae, Floricel Constantin, op. cit., p. 82.
6
Bibliografie:

1.www.institution.ro/universitatea-alexandru-ioan-cuza-din-iasi
2.www.eumed.net
3.www.bnr.ro
4. Kiriţescu Costin – Moneda, mică enciclopedie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti
5.www.administrare.info