Universitatea “Babeş-Bolyai” Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiune a Afacerilor

Analiza sistemelor monetare bazate pe etalon-aur şi pe etalon aur-lingouri

Sistemul etalon-aur (Gold Specie Standard) Treptat. monedele au fost definite fie în raport cu aurul. acorduri care au definit Sistemul Monetar Internaţional pe perioada în care ele au fost în vigoare. fiind adoptat şi dimensionat prin legea monetară din fiecare ţară.[3] După Ronald McKinnon în evoluţia SMI se disting şapte perioade. Sistemul bazat pe 2 . la începutul anilor 1970 ai secolului XX. funcţia de etalon a fost îndeplinită la începuturile sale de mărfuri obişnuite. Etalonul monetar a variat însă de la o perioadă la alta şi de la o ţară la alta. pentru ca treptat această poziţie să fie cucerită de metalele preţioase (aur şi argint). În istoria monedei. a instituţiilor care le deservesc şi a infrastructurilor (reţeaua de comunicaţii) care creează legăturile la nivel mondial apărute la un moment dat. Flotarea liberă a principalelor monede.[6] În continuare vom prezenta comparativ Sistemul etalon-aur (1879-1913) şi Sistemul etalon aurlingouri (1919-1944). evoluând în timp sub diferite forme. Existând astfel următoarele perioade: • • • Sistemul etalon-aur: în ultimii 20-25 ani ai secolului XIX şi primii 14 ani ai secolului XX. Sistemul ratelor de schimb fixe: stabilite prin acordul de la Bretton Woods în 1944. a unei unităţi standard bine definită şi stabilă. conţinutul de aur al fiecărei unităţi monetare era stabilit prin lege.Sistemele monetare etalon-aur şi aur-lingouri Scurt istoric Sistemul monetar internaţional este ansamblul regulilor care permit determinarea cursului valutar. fie în raport cu alte monede. Odată cu dezvoltarea economică s-a simţit nevoia stabilirii unui etalon monetar. De-a lungul ultimului secol au fost încheiate o serie de acorduri monetare la nivel internaţional. după apariţia semnelor valorii. ca instrument şi etalon monetar a stat vreme îndelungată la baza sistemelor. Aurul. a tranzacţiilor care se pot derula la nivel internaţional. Utilizarea aurului în funcţiile monedei a fost posibilă prin adoptarea etalonului aur drept bază a sistemelor monetare naţionale.[2] În timp. prin care să se exprime celelalte mărimi. depistând astfel şapte seturi de reguli ce caracterizează sistemul monetar. fiecare ţară a stabilit pentru moneda naţională o valoare paritară în aur şi a încercat să se integreze în “regulile jocului” impuse de sistemul în care aurul devenea etalon. locul lor fiind luat ulterior de valute şi devize.

Plecând de la aceste parităţi. Acest sistem a fost practicat mai ales în Marea Britanie şi în Franţa. sub formă de lingouri. convertibilitatea nu a fost suspendată pentru a nu se provoca o reacţie nefavorabilă pe piaţă.67 USD/uncie de Au. Adresându-se tribunalului. 3 . Exemplu: La aceea dată paritatea dintre Au şi USD era de 20. ci este ţinut ca rezervă în tezaurul emitentului de bancnote. USD a rămas singura monedă majoră care a continuat să işi păstreze convertibilitatea în aur. printr-o convenţie încheiată între Ministerul Finanţelor şi Banca Naţională.87 USD.Sistemele monetare etalon-aur şi aur-lingouri etalonul aur a fost acceptat de ţările europene în jurul anului 1870. la începutul primului Război Mondial.440 kg. în timp ce SUA l-a adoptat efectiv în anul 1879. Ca urmare. de fapt. Bancnotele sunt convertibile numai în aceste lingouri. Atunci însa când. aurul nu mai circula efectiv.[5] Sistemul etalon aur-lingouri (Gold Bullion Standard) Sistemul bazat pe acest etalon a fost adoptat după terminarea primului Război Mondial. banca a fost autorizată să suspende convertibilitatea. În aceste condiţii. Exemplu: În România.[4] Pe parcursul celui de al doilea Război Mondial multe monede şi-au pierdut convertibilitatea în aur ca şi în alte monede.25GBP/uncie de Au. În cadrul acestui sistem fiecare ţară urma să stabilească şi să menţină o rată fixă la care moneda naţională putea sa fie convertită în aur. Ministerul Justiţiei a dat instanţei ordin să respingă acţiunea. banca a refuzat.100 gr. Acest ordin a constituit prima măsură a guvernului în sensul suspendării convertibilităţii.[3] Sistemul a funcţionat în mod adecvat până la izbucnirea primului Război Mondial care a întrerupt fluxurile comerciale şi libera circulaţie a aurului. o uncie= 31. fără a-l practica efectiv. aproape toate ţările au suspendat operaţiile derulate pe baza etalonului aur şi. adica un lingou era 12. un cetăţean s-a prezentat la bancă şi a solicitat preschimbarea unei bancnote în aur. iar paritatea dintre Au şi GBP (lira sterlina) era de 4. rata de schimb dintre GBP şi USD era de 1GBP= 4. În 1917. România l-a adoptat. au suspendat convertibilitatea în aur. la doua zile după declararea mobilizării generale. Exemplu: Un lingou de aur de uz curent cântăreşte circa 400 de uncii .

iar în convertibile în aur. nemaiputând fi atinsă. restricţie în ceea ce privea utilizarea aurului în tranzacţiile internaţionale derulate la acea dată(regula a II-a jocului). denumit drept etalonul celor bogaţi. Monedele din aur circulau liber pe plan Aurul monetar este retras complet din circulaţie naţional şi în plăţile internaţionale. suficiente pentru a acoperi cel puţin preţul unui lingou. care era accesibil şi persoanelor cu aur-lingouri. adică cantitatea de aur care definea o oficială a monedelor de valoarea reală. acestea rămânând fixe şi oficiale – prin stabilitatea atât de dorită de dinainte de război intermediul aurului. (prima regulă a jocului). au condus la stagnarea relaţiilor comerciale la nivel internaţional. Convertibilitatea bancnotelor se realiza în aur Convertibilitatea bancnotelor se realizează în monedă.[2] Exportul. [1] şi păstrat în rezervele băncii centrale sub formă de lingouri. dat fiind riscul la care se expuneau participanţii la acest gen de tranzacţii. paralel cu aurul monedă. unitate monetară naţională. de sume mari.[1] Acest etalon era denumit sistemul aurului în În Franţa interbelică etalonul aur-lingouri era circulaţie sau forma clasică. În România a fost înscrisă în legea de stabilizare monetară din anul 1929. importul de aur se putea realiza liber Tranzacţiile cu aur şi deţinerile de aur erau de către persoane fizice şi nu era impusă nici o permise numai la nivelul Băncii Centrale. Cursurile valutare oscilând puternic. Pe plan intern şi extern circulau bancnotele Pe plan intern se folosesc bancnotele. Este caracterizată printr-o perioadă de haos.Sistemele monetare etalon-aur şi aur-lingouri Deosebirile principale dintre etalon-aur şi etalon aur-lingou sunt următoarele: Etalon aur Etalon aur-lingouri A adus stabilitate ratelor de schimb valutar. Asemănările principale dintre etalon-aur şi etalon aur-lingou sunt următoarele: 4 . plăţile internaţionale se folosea aurul monetar. de el beneficiind numai deţinătorii resurse modeste. Fiecare ţară putea să stabilească şi trebuia să Este imposibilă definirea unor noi valori paritare menţină fixă paritatea în aur a monedei în raport cu aurul. valori care să apropie valoarea naţionale.

fie flexibilitate limitată sau flotarea liberă a acestora. Emisiunea de monedă – şi cea de unităţi divizionare . Există păreri conform cărora SMI tinde să se îndrepte spre formarea de uniuni monetare de tipul Uniunii Monetare Europene în Asia şi America Latină.se făcea numai în funcţie de acoperirea în aur şi exista o corelaţie între cantitatea de monedă în circulaţie şi rezervele de aur deţinute de fiecare ţară. de fapt. Dar spre ce va evolua. Banca Centrală trebuia să menţină importante rezerve de aur. de văzut. În relaţiile de plăţi internaţionale se folosea aurul.Sistemele monetare etalon-aur şi aur-lingouri • • • • Unitatea monetară. respectiv valoarea ei paritară era definită prin cantitatea de metal preţios (cantitatea de aur).[3] Bibliografie 5 . deocamdată. În prezent există o combinaţie există o combinaţie de acorduri monetare care stabilesc fie rate fixe de schimb. actualul SMI rămâne.

Cluj-Napoca.ciorna. Casa Carţii de Ştiinţă. Dimitrie Cantemir.referate-scolare. http://www.ciorna. http://www. 2000 Siteuri: 4. Ed.com/files/Economie/www.php?litera=e 5. 2007 3.doc 6 . ClujNapoca.Sistemele monetare etalon-aur şi aur-lingouri Lucrări: 1.com-aurul-si-moneda. „Tranzacţii Economice Internaţionale”.krimket. 2004 2. Imprimeria Ardealul.Drăgoescu Elena. Codruţa Maria Făt. Ciobanu Gheorghe. „Relaţii valutare financiare şi de credit internaţionale”.ro/economie/Convertibilitatea-monetara-si-evolutia-ei--Convertibilitate--Moneda/ 6. „Finanţe Internaţionale”. Ed. Ed. http://www. Târgu-Mureş.ro/dictionarbancar.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful