Universitatea Titu Maiorescu

Facultatea de Ştiinţe Economice

REFERAT

Banii şi rolul lor in economia de piaţă

Student: Christina Ilie

Bucuresti
2020
 CUPRINS

Banii si rolul lor in economia de piata

1.Natura banilor in timp..........................................................................................................2

2.Cum sunt produsi banii in Romania.......................................................................................2
3. Rolul banilor in economia de piata ............................................................................................3
3.1 Masurarea valorii................................................................................................................3
3.2Mijloc de circularize …………………………………………………………………………………………..…………..…3
3.3 Mijloc de tezaurizare…………………………………………………………………………………………………….3
3.4 Mijloc de plata………………………………………………………………………………………………………………3
3.5 Mijloc de economisire………………………………………………………………………………………………..…4
3.6 Functia de bani universali……………………………………………………………………………………………..4
4. Masa monetara si structura acesteia …………………………………………………………………………………4
4.1 Definitia mase imonetare.................................................................................................4
4.2 Structura masei monetare…………………………………………………………………………………………..5
5. Agregatele monetare şi viteza de circulaţie a monedei ………………………………………………………6
6.Bibliografie…........................................................................................................................7

1
 Banii şi rolul lor în economia de piată

1.Natura banilor in timp

Diferite şcoli şi teorii economice sunt de acord că nu s-a ajuns încă la o definiţie clar acceptată a
banilor ,capabilă să surprindă esenţa şi semnificaţia acestora.
Natura banilor a evoluat în timp. Primii bani erau ,la începuturi, bani- marfa sau obiecte realizate
din materiale care aveau valoare pe piaţa de atunci ,precum monedele de aur.Uneori banii
reprezentativi au constat în bancnote care puteau fi schimbate pentru o anumită cantitate de aur
sau argint.
În zilele noastre banii semnifică expresia generică pentru bancnote,monedă metalică, moneda
scriptuala şi alte instrumente recunoscute ca monedă ,existente în posesia agenţilor economici,
având forme şi denumiri diferite de la o ţară la alta. Ei sunt un simbol al avuţiei conferind putere
economică deţinătorului lor.
Banii din zilele noastre pot exista şi independent de o reprezentare fizică. Aceştia pot exista într-
un cont bancar sau pot fi stocaţi sub forma unui cont de economii. În pofida utilizării şi
multiplicării rapide a plăţilor economice ,numerarul este încă foarte folosit.

2.Cum sunt produşi banii în România

În urmă cu câţiva ani în România se produceau doar bancnote de 1,5 şi 10 lei ,iar banii mari se
făceau în Elveţia ,una dintre cele mai sigure tari din lume. Astăzi lucrurile s-au schimbat iar toate
bancnotele cu valori până în 500 de lei sunt realizate la Imprimeria Băncii Naţionale, care până
în anul 2018 era singura instituie de acest gen din Europa ce tipărea bancnote pe suport de
plastic. Bancnota de plastic este cu 30% mai scumpă dar este de 6 ori mai rezistentă decât cea de
hârtie. Tot aici se fac bonuri valorice,cecuri,broşuri etc.
Deşi în raport cu euro sau dolarul se afla foarte departe, leu este unic într-o privinţă. Este una
dintre cele mai sigure monede din lume, în România mai puţin de 1% din banii aflaţi în circulaţie
sunt falşi.
Bancnotele sunt greu de falsificat din cauza suportului de polimer, greu de reprodus. În anul
2001 Banca Naţională a luat decizia să renunţe la fabricarea banilor din hârtie pentru că se
rupeau uşor. Suportul de polimer este aproape imposibil de falsificat iar costul de fabricaţie este
secret, grafică bancnotelor este realizată de specialiştii Băncii Naţionale.
Când vine vorba despre monede , se fabrică anual din 6000 de tone de metal peste un miliard de
rondele de oţel şi alamă care ulterior devin monede.

2
Imprimeria primeşte grafică de la Banca Naţională iar apoi aplica prin intermediul unor
programe pe calculator, elemente de Securitate pentru a preveni falsificarea. Bancnotele sunt
încărcate în maşini blindate iar apoi sunt transportate ,sub escortă, la Banca Naţională, B.N.R
fiind instituţia care coordonează activitatea monetăriei şi a imprimeriei şi comandă ce cantităţi de
bani să se fabrice, în urma unor studii atent realizate.

3.Rolul banilor în economia de piaţă

Esenţa banilor se manifesta prin funcţiile lor ,a căror proprietate principală este stabilitatea. Pe
parcursul evoluţiei lor istorice, pe parcursul dezvoltării şi perfecţionării relaţiei marfa-bani ,în
afară de cele două funcţii obligatorii-masurare a valorii şi mijloc de circulaţie, banii, ca
echivalent general, au început să îndeplinească şi alte funcţii: cea de mijloc de tezaurizare (de
acumulare) cea de mijloc de plată, sau ca mijloc de acumulare şi economisire Pe lângă
funcţiile prezentate mai sus, adesea este recunoscută şi funcţia lor de monedă universală (ca
mijloc de plată internaţional), când banii se folosesc în tranzacţiile monetare dintre ţări.
3.1 Prin funcţia de Măsurare a valorii se înţelege permiterea, măsurarea şi compararea în timp
şi spaţiu a cheltuielilor şi rezultatelor. Moneda naţională reprezintă etalonul general de măsură
pentru întreaga activitate economică, singurul mijloc capabil să comensureze şi să compare
bunuri economice şi activităţi diferite din punct de vedere cantitativ, calitativ şi structural.
3.2 Mijloc de circulaţie
Aici banii sunt folosiți ca intermediar în circulația mărfurilor. Pentru această funcție, este extrem
de importantă ușurința și viteza cu care se pot schimba bani pentru orice alt produs .Când
producătorul vrea să îşi folosească banii acesta are ocazia să-și vândă marfa și să cumpere
materii prime la libera alegere în orice moment . De asemenea, își poate vinde marfa într-un
singur loc și poate cumpăra ceea ce are nevoie într-un loc complet diferit. Astfel, banii ca mediu
de circulație depășesc limitările temporale și spațiale ale schimbului.
3.3 Mijloc de tezaurizare
Apariția banilor a împărțit actul de schimb în două tranzacții diferite, acestea pot avea loc în
diferite momente de timp, în locuri diferite și cu participanți diferiți, ceea ce permite amânarea
cheltuielilor de consum și respectiv acumularea valorilor. Prin capacitatea sa de a păstra valoare
timp îndelungat, banii îndeplinesc funcția de tezaurizare.
Această funcție a monedei permite economisirea şi acumularea valorilor în momente diferite de
timp şi permite amânarea unor cheltuieli care la rândul lor sunt condiţionate de diferiţi factori:
cantitatea de marfa de pe piaţă,valoarea produselor, calitate şi cerere.
3.4 Mijloc de plata
Aici, banii sunt folosiţi pentru înregistrarea datoriilor şi plata acestora. Această funcție capătă o
importanță independentă pentru situațiile de prețuri instabile pentru mărfuri. Dacă un produs a
fost cumpărat pe credit, suma datoriei este exprimată în bani, și nu în cantitatea de bunuri

3
cumpărate. Modificările ulterioare ale prețului mărfurilor nu mai afectează valoarea datoriei care
trebuie plătită în numerar. Banii îndeplinesc, de asemenea, această funcție în relațiile monetare
cu autoritățile financiare. Banii joacă un sens similar atunci când exprimă orice indicatori
economici.
3.5 Mijloc de de economisire
Mijlocul de economisire consta în caracterul impersonal al monedei care poate fi folosită de
oricine, pentru orice tip de marfă şi în orice moment. Banii sunt lichiditate prin excelenţă, ceea
ce înseamnă sunt acceptaţi în tranzacţii în condiţii de risc şi pierderi minime pentru deţinători.

3.6 Funcţia de bani universali este îndeplinită de bani în relaţiile dintre ţări. În această calitate a
funcţionat mai mult timp marfa aur, îndeplinind funcţia de măsură a valorii, mijloc de schimb şi
de plată. În prezent, în relaţiile dintre ţări funcţionează monedele convertibile (dolarul, euro,
yenul etc.).

4. Masa monetară şi structura acesteia

4.1 Definiţia Masei Monetare

Prin masa monetară înţelegem ansamblul mijloacelor de plată respective de lichidităţi care există
la un moment dat în cadrul economiei unei ţări sau a unei zone monetare.

Profesorul Costin C. Kiriţescu spunea că masa monetară reprezintă o mărime eterogenă constând
din suma activelor care poate fi utilizată pe teritoriul unei tari pentru cumpărarea de bunuri şi
servicii şi pentru achitarea datoriilor1. Masa monetară cuprinde numerarul si banii scripturali
(banii de cont), ambele componente avand aceeasi putere de cumparare si transformandu-se
curent una in cealalta.

Deţinătorii de moneda aparţin atât sectorului bancar, cât şi celui nebancar. Sectorul bancar al
economiei este reprezentat de băncile comerciale care deţin rezerve în moneda băncii centrale
(bilete şi depozite în cont curent), iar sectorul nebancar al economiei este constituit din agenţii
economici şi populaţie, care deţin bancnote, monedă metalică şi depozite în conturile curente la
băncile comerciale.
La nivelul unei economii2, deţinătorii de monedă aparţin atât sectorului bancar,
cât şi celui nebancar. Sectorul bancar al economiei este reprezentat de băncile
comerciale, care deţin rezerve în moneda băncii centrale (numerar, disponibilităţi în
conturile curente), iar sector nebancar al economiei este reprezentat de agenţii economici şi
populaţie, care deţin numerar şi disponibilităţi în conturile curente la băncile comerciale.
Prin urmare, masa monetară este reprezentată de un stoc de creanţe asupra
1
Kiriţescu Costin – Moneda, mică enciclopedie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti,
1982, p. 209
2
Dardac Nicolae, Barbu Teodora – Monedă, Bănci şi Politici monetare, Editura Didactica
si Pedagogică, Bucureşti, 2005, p. 24.
4
băncilor, creanţe deţinute de utilizatorii de monedă, bancari şi nebancari.

Nivelul masei monetare se poate determina prin două modalităţi, şi anume:

1. Prin însumarea cantităţilor de moneda care figurează în activul bilanţului deţinătorilor de

monedă din economie.
 prin însumarea cantităţilor de monedă care figurează în activul bilanţului
Mm=1A+2A+3A+4A;
 prin însumarea datoriilor care figurează în pasivul bilanţului băncilor
2. Prin însumarea datoriilor care figurează în pasivul bilanţului băncilor comerciale şi în
pasivul Băncii Centrale:
Mm=1P+2P+3P+4P.;
Prin urmare, la nivelul unei economii, creanţele monetare asupra băncilor sunt
egale cu datoriile (angajamentele) acestora.

4.2 Structura Masei Monetare

Masa Monetară reprezintă ansamblul mijloacelor de plată care permit deţinătorului

achiziţionarea imediată de bunuri, servicii şi efectuarea de plăţi directe. Potrivit acestei definiţii,
în structura masei monetare se cuprind două componente:

a) numerarul (bancnotele şi monedele metalice);

b) disponibilităţile în conturile curente deschise la bănci, case de economii, alte instituţii
financiare.

Aceste două componente ale masei monetare mai poartă numele de monedă propriu-zisă.

În sens larg masa monetară, reflecta pe lângă mijloacele de plată propriu-zise, ansamblul
activelor financiare lichide, care pot să fie transformate cu uşurinţă şi rapiditate în monedă
propriu-zisă, fără riscul unei pierderi semnificative de valoare.

5. Agregatele monetare şi viteza de circulaţie a monedei

Agregatul monetar reprezintă un ansamblu omogen de active, care pot fi

5
utilizate în calitate de mijloc de plată. Particularitatea agregatelor monetare este de a se
include unele în celelalte astfel că agregatul cel mai mic este inclus în agregatul de mărime
imediat superioară ş.a.m.d. până când agregatul cel mai mare le conţine pe toate celelalte.
Prin construirea agregatelor monetare, autorităţile monetare urmăresc nu doar
simpla cunoaştere a volumului mijloacelor de plată, ci ca acestea să le ofere informaţii
care să permită promovarea unei politici monetare adecvate, în vederea evitării sau corectării
dezechilibrelor monetare.

Agregatele monetare au anumite caracteristici comune care pot fi grupate în 3 categorii 3 :

a) moneda primară reprezintă moneda emisă şi controlată de banca centrală

Ea constituie suportul pentru crearea monedei scripturale de către băncile comerciale.
Modul de definire al agregatelor monetare din această grupă se realizează în mai
multe variante, în funcţie de sensul mai larg sau mai restrâns dat monedei primare.

b) moneda ca mijloc de plată (masa monetară în sens restrâns, money supply) cuprinde
mijloacele de plată create de banca centrală şi de celelalte instituţii Financiar-bancare.

c) moneda ca avuţie netă, cuprinde, pe lângă mijloacele de plată amintite, acele active
financiare care nu sunt utilizate curent în calitate de mijloace de plată, însă se pottransformă mai
rapid sau mai lent în lichidităţi.
Prin urmare, agregatele monetare cuprind atât mijloacele de plată propriu-zise cât şi acele active
financiare care pot să fie transformate cu uşurinţă şi rapiditate în mijloace de plată, fără riscul
unei pierderi semnificative de valoare.

Criteriul după care sunt incluse în agregatele monetare diferitele active este cel al
lichidităţii. Astfel, s-au construit agregatele monetare notate cu siglele M1,M2,M3 şi L

Agregatul M1 include numerarul şi depunerile în conturi curente,M2 reprezintă lichiditatea

secundară,M3 cuprinde active cu diferite grade de lichiditate şi în structura cărora se pot include
certificate de depozit ,bonurile de casa etc, iar Agregatul L include toate celelalte
componente amintite anterior,la care se adaugă titluri de valoare negociabile, emise pe termen
mediu şi lung, care pot fi transformate mai lent în lichidităţi.

3
Basno Cezar, Dardac Nicolae, Floricel Constantin, op. cit., p. 82.
6
Bibliografie:
1.www.institution.ro/universitatea-alexandru-ioan-cuza-din-iasi
2.www.eumed.net
3.www.bnr.ro
4. Kiriţescu Costin – Moneda, mică enciclopedie, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică,
Bucureşti
5.www.administrare.info
6. www.bugetul.ro