Traditionalismul este un curent literar care s-a manifestat concomitant si in opozitie cu
modernismul in perioada interbelica, si care s-a caracterizat prin valorificarea satului privit ca o vatra de spiritualitate, legatura dintre generatii, nostalgia trecutului, legatura omului cu pamantul. Consider ca fragmentul propus spre analiza apartine treditionalismului deoarece prezinta treasaturi specific. Astfel, versurile propuse spre analiza impresioneaza prin forta lirismului si dezvolta tema trecerii ireversibile a timpului, sustinuta de urmatoarele motive literare: amintirea si nostalgia. Lirismul este de tip obiectiv, aspect sugerat de lipsa marcilor subiectivitatii. Este evocat spatial patriarchal, iar imaginarul poetic este dominat de noastalgie. Metafora “casa amintirilor” sugereaaza trecerea necrutatoare a timpului, care ofera totusi posibilitatea recuperarii momentelor fericite ale copilariei, prin rememorarea lor. Pierderea copilariei este perceputa atat in plan fizic, aspect sugerat de metafora “Prin iarna din camara zavorata”, cat si in plan interior, evidentiat prin referirile melancolice la trecut: metafora “casa amintirilor inchise”, epitetul “sufletul impovarat venise”. Traditionalismul este demonstrate si la nivel prosodic prin versurile lungi de 11-12 silabe, prin rima incrucisata si ritmul iambic, care confera textului o muzicalitate elegiaca. Si limbajul poetic este o alta marca a traditionalismului deoarece continue cuvinte din registrul alhaic si popular “camara”. Avand in vedere trasaturile exemplificate, fragmentul apartine esteticii traditionaliste.