JOC SECUND [DIN CEAS DEDUS] de Ion Barbu

Din ceas, dedus adancul acestei calme creste,

Intrata prin oglind n mantuit azur,
Taind pe inecarea cirezilor agreste,
In grupurile apei, un joc secund, mai pur.
Nadir latent! Poetul ridic insumarea
De harfe resfirate ce-n zbor invers le pierzi
Si cantec istoveste: ascuns, cum numai marea,
Meduzele cnd plimba sub clopotele verzi.
Prezentarea generala a curentului
In perioada interbelica, in poezia romaneasca au existat doua curente: modernismul (Tudor Arghezi, Lucian
Blaga, Ion Barbu) si traditionalismul (Vasile Voiculescu, Ion Pillat).
Modernismul are la baza teoria sincronismului, lansata de Eugen Lovinescu, si porneste de la necesitatea
aducerii poeziei romanesti la nivelul celei europene. Acest curent aduce o serie de inovatii precum aria
tematica filozofica (conditia umana, creatia, trecerea timpului si cunoasterea), ambiguitatea limbajului,
prezenta metaforei-cheie, iar versificatia traditionala este abandonata in favoarea ingambamentului, ritmul
interior ,versului liber, precum si organizare astrofica si masura variabila.
Fenomenul barbilian s-a nascut in punctul de interferenta al poeziei cu matematica . Caracterul abstract
al geometriei s-a impus si in planul reprezentarilor poetice , asa cum Ion Barbu ,insusi afirma :,,Pentru
mine , poezia este o prelungire a geometriei , asa ca ramanand poet nu am patasitv niciodata domeniul
divin al geometriei
In universul poetic barbian identificam trei etape ale creatie: etapa parnasiana (avand ca teme principale
mineralul si vegetalul) , etapa baladico-orientala (in care poeziile au mai mult caracter narativ-descriptiv
si sunt inspirate din poeziile lui Anton Pann).
Ultima etapa a poeziei lui Ion Barbu este una de incifrare a semnificatiilor , numita perioada
ermetica. Ermetismul reprezinta o tendinta literara, ce presupune ascunderea sensului printr-un unui
limbaj criptic. In descifrarea acestuia , fiind solicitat intelectul si mai putin partea afectiva.Metaforele sunt
impuse pana la nuanta de non-sens.
Volumul Joc secund publicat in 1930 se deschide cu poezia ,,Din ceas dedus al carui titlu este
inlocuit de editori in 1964, cu titlul volumului Poezia este o arta poetica si apartine modernismului
ermetic. Referindu-se la caracterul de arta poetica George Calinescu surprinde aspecte legate de sensul
poeziei, dar si de rolul poetului. ,,Aceste doua strofe sunt definitia insasi a poeziei. Astfel , ,,calma creasta
a poeziei este dedusa din timp si spatiu , adica din universul real. Poetul nu traieste la zenit,simbolul
existentei in contingent , ci la nadir , in eul absolut
Tipul de lirism
Arta poetica pe care o ilustreaza ,,Joc secund imagineaza frumosul artistic prin construirea unei lumi
paralele realitatii cotidiene.
,,Joc secund este o arta poetica prin:
----ermetismul afisat la nivel stilistic si la nivelul topicii
--ambiguitatea textului
-- conotativitatea limbajului poetic
--lirismul este subiectiv, desi nu apare nici o marca lexico-gramaticala a eului liric.
Tema literar exprima:
--ideea lumii purificate prin reflectarea n oglind
--ideea autocunoaterii
--ideea actului intelectual ca afectivitate lirica

Motive literare:
oglinda, care ofer o imagine ideal asupra lumii nconjurtoare, limita dintre cele doua lumi (pura si
comuna)
motivul orfic- harfele (ntreaga natur se reorganizeaz dup cntecul lui Orfeu)
zborul (aspiraia spre nalt a omului superior)
marea (nemarginare , multitudinea deilor petice , profunzimea gandului)
ceasul timpul nemasurabil ,etern(profunzimea ideilor pure)
Explicarea titlului:
Titlul poeziei Joc secund este o metafora simbol care permite descifrarea poeziei pure intrucat Ion
Barbu face o distinctie clara intre poezia pura care oglindeste numai spiritul poetului si poezia banala in
care versurile urmeaza vorbirea curenta.
Poezia pleaca de la ideea fundamentala ca arta este o reflectare a realitatii, care la randul ei, reflecta
lumea ideilor pure.
Poetul defineste poezia ca fiind o imitatie de gradul al II-lea, un joc abstractivizat. La baza acestei idei se
afla o teorie a filozofului grec Platon .
Diferenta dintre conceptia lui Platon si Ion Barbu se refera la raportarea artei la ideal . Platon sustine o
indepartare a realitatii de ideal , o trecere pe taramul efemerului, iar Ion Barbu transpune in ideal lumea
reala si confera artei eternitatea .
Conform viziunii lui Ion Barbu, poezia reprezinta o copie a realitatii, o varianta abstracta si filtrata prin
imaginatia poetului. Astfel, daca realitatea este o copie de gradul I a lumii ideilor, un joc prim, deci poezia
este o copie de gradul II al acesteia, un joc secund.
Jocul secund se detaseaza de jocul prim , cel al realului si ia nastere in ape , mai pur, lipsit de orice element
al contingentului..
Comentarea secventelor lirice
Din punct de vedere structural, poezia este aparent simpla. are doua secvente lirice, corespunzatoare
celor doua catrene..
Poezia ,,adancul acestei creste iese din contingent ,, din ceas deduspentru a se stabili intr-un univers
propriu , al liricii pure,,in mantuit azur
Secventa initiala are caracter descriptiv, marcat de faptul ca in aceasta strofa nu exista predicat.
Incipitul reda ideea ca poezia si arta, in general, sunt atemporale, metafora din ceas, dedus sugerand
universalitatea lirismului.
Primul vers din strofa intai contine substantivul ,,ceas ce apartine campului semantic al timpului ,
reprezentand contingentul (limita de timp pe care omul comun trebuie sa o treaca pentru a intelege esenta
poeziei ).Sensul acesteia se deduce numai prin initiere ,aceasta necesitand o dimensiune temporala .Epitetul
metaforic situat in inversiune ,, adancul acestei creste evidentiaza poezia insasi , desemnand lumea
ideilor pure, poetice ce trebuie sa depaseasca lumea concreta.
Cea mai clasica reprezentare a acestei strofe ii apartine lui George Calinescu: poezia (adancul acestei
calme creste) este o iesire din contingent (din ceas dedus) in pura gratuitate,,mantit azur, e un joc
secund, ca inecarea imaginii cirezii in apa.E un nadir latent , o oglindire a zenitului in apa o sublimare
avietii prinretorsiune ( G. Calinescu,, Istoria literaturii romane)
Oglinda este simbolul reflectarii unei imagini reale si spatiul intermediar dintre cele doua lumi :reala si
imaginara. Ea este puntea de trecere in lumea ideala , de metamorfozare , de preschimbare a realitatiiinaltimea spirituala a crestei tinde spre azur si il atinge prin intermediul oglinzii.

Oglinda este granita dintre banal si ideal ,,intrata prin oglinda in,, mantuit azurMitul oglinzii ,la care
apeleaza arta lui Ion Barbu este mai mult o modalitate stilistica, prin care realitatea se rasfrange in
constiinta umana ca intr-o oglinda sau in luciul apei . Imaginile reproduse nu sunt redate din lumea
concreta ,ci spiritualizate in mod individual.
Astfel, metafora ,, mantuit azursemnifica harul poetului si lumea idelor pure ,o lume la care poate
accede numai fiintele geniale , capabile de a se inalta. Versul ,,taind pe inecarea cirezilor
agrestedesemneaza o actiune brusca , violenta, ce surprinde ascensiunea poeziei din planul rustic, al
oamenilor comuni in planul eternitatii , transfigurandu-se in mod artistic (prin reflectare , dematerializare si
purificare)
Apa reprezinta un element esential al oglindirii al trecerii dintr-o lume in alta .
Nascuta din ape , purificata , creatia devine, prin joc,idee pura ,simbol transfigurat al realului de la care s-a
plecat.
,,Joc secund este o metafora a creatiei a poeziei in forma sa originala, fiind un pas ulterior in procesul
de transfigurare a.lumii. Imaginea se departeaza tot mai mult de sensul ei material ,apropiindu-se de cel
spiritual. Prin urmare arta este pentru IB ,,Un zbor invers;intors spre profunzimea elementelor lumii, spre
esentele nevazute ale lucrurilor.
Cea de-a doua strofa debuteaza printr-o exclamatie retorica,, Nadir latentprin care artistul cheama
inspiratia , defineste eul absolut spre care aspira. Este o proiectie imaginara ,o reflectare a zenitului in
mintea omului ,nadirul este punctul inalt, aspiratiile se intalnesc. Catre acel punct tinde fiinta umana , spre
el aspira artistul. acolo unde idealurile
Metafora ,,nadir latent reprezinta o exclamatie retorica ,un elogiu adus poeziei pure.Prin ,,nadir isi
extrage poetul materialul inspiratiei sale. Zenitul punct opus nadirului defineste in mod metaforic planul
real, echivalent cu punctul de maxima stralucire solara, iar ,,nadirul latent simbolizeaza universul artistic
ce se reflecta in lumina asfintitului.
Eul liric sugereaza faptul ca orice poet trebuie sa caute diverse surse de inspiratie in realitatea concreta,
banala, nu in lumea superioara a zenitului.
Metafora ,,harfele rasfirate semnifica inspiratia, creatia. .Rolul poetului este, asadar de a gasi harfele
rasfirate, adica sursele de inspiratie ascunse in lumea obisnuita de a le insuma si de a le ridica la nivelul
ideilor pure. . Structura metaforica ce-n sbor invers le pierzi sugereaza faptul ca harul divin se pierde
dincolo de oglinda , creatia devine incifrata aflandu-se in zbor invers catre cititor (se refera la greseala
unor poeti de a cauta inspiratia in alta sfera decat cea a concretului).
Acest element esential , aminteste de poemul Luceafarul de Mihai Eminescu , in care astrul este capabil
sa dispara din lumea lui si sa apara in lumea fetei de imparat , in chipul unui inger , apoi in ipostaza unui
demon ,, zbor invers este specific doar fiintelor superioare si ideilor pura. Verbul la prsoana a II a ,,
pierzi se refera la cititorul neinitiat. Metafora cantecului din sintagma ,, cantecul isoveste indica
rezultatul insumarii harpelor ,esenta sublima a poeziei, sentimentele si incercarile istovitoare prin care se
incearca incifrarea / descifrarea textului precum si efortul creator.
In timp ce arta poetica argheziana sustine o poezie plastica a , mestesugului, a migalei cuvantului, cea
blagiana reimagineza universul ca mister , arta poetica barbiana face din creatie o expresie a jocului
secund.citat testament.
Astfel a treia imagine e construita pe elementul marin , simbol al profunzimii ideilor poetice si al
fanteziei creatoare. Meduzele , elemente ale lumii concrete prin contactul cu apa limpede a marii ,devin
adevarate,, clopote verzi , apartinand lumii ideale ,,meduzele cand plimba sub clopotele verzi. Comparatia
extinsa din final, introdusa prin cum, ilustreaza faptul ca un poet nu reda in operele sale realitatea asa
cum e, ci o supune propriei imaginatii, modificand-o, dandu-i alte valente.

Marea reprezinta pentru poet nelimitarea si profunzimea gandului . Ion Barbu compara cantecul poetului
cu marea si meduzele . Lumina fosforescenta a acestora nu se vede decat noaptea , fapt ce semnifica o
deschidere spre interior , scanteia inspiratiei.
Finalul il aduce pe poet in ipostaza intelectuala a lui Hermes si in cea lirica al lui Orfeu, cantecul sau
ramane ascuns, fiind accesibil doar cititorului initiat.
Analiza pe niveluri de interpretare:
La nivel morfologic, ar fi de remarcat conversiunea adjectivului adanc in substantivul adancul,
folosirea adjectivlor provenind din verbe la participiu, in prima strofa (dedus, intrata) si a unor
infinitive lungi, in ansamblul poeziei (inecarea, insumarea), forme care reprezinta iesirea din limitata
lume senzoriala.
La nivel sintactic, se observa ca ambele strofe se reduc la cate o singura fraza. Prima strofa este eliptica de
predicat, pe cand a doua include coordonari si subordonari de propozitii.
La nivel lexical se remarca utilizarea termenilor abstracti , neologici,familiari matematicianului si cuvinte
din domeniul stiintific (dedus, nadir,,latent ,insumarea ), acestea avand rolul de a incifra mesajul.
Substantivul ceas de la inceputul poeziei apartine campului semantic al timpului, dar este timpul
neclintit, fara curgere. Timpul barbian este, dupa aprecierea lui Alexandru Paleologu, dedus, sustras
oricarei prize a temporalitatii curente.
Din punct de vedere stilistic abundenta metaforelor justifica oarecum incifrarea textului: precum si
dificultatea de descifrare a textului ceas dedus, calma creasta, mantuit azur, nadir latent, harfe
rasfirate, sau a inversiunilor: calma creasta, mantuit azur, dar si a epitetelor: ceas dedus, cantec
ascuns, nadir latent, harfe rasfirate, clopotele verzi. Este de ramrcat ca aceleasi sintagme
constituie simultan figuri de stil diferite, ceea ce sustine concizia si incifrarea limbajului poetic ( ceas dedus
,harfe rasfirate mantuit azur )
Elemente de prozodie (versificatie):
Organizarea metrica a poemului este de o mare simplitate ,poetul evitand efectele muzicale si urmarind o
cadenta linistita. Se remarca utilizarea unei versificatii aproape traditionale: rima este incrucisata, textul
este organizat in doua catrene, ritmul este iambic si masura este variabila (12-14 silabe).
Concluzie:
In concluzie, poezia Joc secund este reprezentativa pentru curentul modernist interbelic prin prezenta
metaforei cheie, incifrarea mesajului, tema filozofica si utilizarea vocabularului neobisnuit.
Arta poetica barbiana mizeaza pe imagini poetice inedite si un limbaj lapidar , cu dislocari de topica
obtinand astfel o poezie pura a ,,jocului secund opusa celei lenese , cum spunea Ion Barbu despre poezia
care reproduce banalul existentei..