Subiectul al II-lea la bacalaureat, voi reveni și cu planurile pentru curentele literare.

Perspectiva narativă
Perspectiva narativă reprezintă punctul de vedere al naratorului în raport cu universul diegetic,
viziunea lui asupra lumii.
În textul...scris de...perspectiva narativă este una ...(subiectivă/obiectivă), întrucât narațiunea este...
(homodiegetică/heterodiegetică) fiind scrisă la persoana...(I/III-exemple de verbe și de pronume)
(Se va prezenta ideea textului/rezumat, 2-3 rânduri)
Perspectiva obiectivă din textul dat presupune un narator obiectiv, care știe mai mult decât
personajele și redă evenimentele fără să se implice afectiv. Prin urmare, în textul...naratorul este unul
omniscient și omniprezent, textul având focalizare zero și viziune ,,din spate’’.
Perspectiva subiectivă din textul dat presupune un narator subiectiv, care este și personaj și se
concentrează asupra propriului univers sufletesc, iar din acest motiv lumea prezentată cititorului se
înfățișează dintr-un singur unghi. Prin urmare, în textul...naratorul este subiectiv și uniscient, textul
având focalizare internă și viziune ,,cu’’.
Relația dintre ideea poetică și mijloacele artistice
Poezia...scrisă de...este un text liric în care se exprimă, în mod direct, idei/sentimente de...în legătură
cu/generate de...Tema poeziei este...(natura/iubirea împlinită/neîmplinită, timpul, trecutul, trecerea
timpului, creația etc.) așa cum reiese din prezența motivelor.../elementelor din câmpul lexical al...
Discursul liric este unul confesiv (dacă identificăm verbe/pronume de persoana I-exemple)/adresat
(dacă identificăm verbe/pronume de persoana a II-a-exemple), obiectiv (dacă nu apar mărcile
anterioare, persoana I/a II-a), eul liric transmițând...Sentimentele care se degajă din text sunt de...
(nostalgie, regret, melancolie, veselie, exuberanță, euforie, admirație, revoltă, neliniște, detașare etc.),
eul liric aflându-se în ipostaza ...(meditativului, nostalgicului, romanticului, îndrăgostitului,
observatorului, martorului) așa cum reiese din versurile... .
Textul poetic este dominat de expresivitate, aceasta realizându-se prin intermediul figurilor de stil și
a imaginilor artistice. Astfel, prin intermediul epitetului/personificării/...(exemple) se sugerează/se
face trimitere la/este conturată...(fiecare figură de stil trebuie comentată). De asemenea, imaginile
artistice: auditive.../vizuale...indică/semnifică/exprimă...
Întregul mesaj poetic, cu ajutorul mijloacelor artistice, are capacitatea de a exprima încărcătură
afectivă/... .
Rolul notațiilor autorului
Notațiile autorului sunt elemente specifice textului dramatic și se mai numesc indicații scenice sau
didascalii. Aflate între paranteze, acestea reprezintă singura intervenție în text a dramaturgului,
făcând legătura între literalitate (textul ca operă literară) și teatralitate (textul ca operă destinată
reprezentării scenice). În textul dramatic, notațiile autorului oferă informații suplimentare despre
decor, despre vestimentație, despre elementele nonverbale, ajutând la punerea în scenă a textului.
În textul fragmentar prezentat selectat din opera Z, acestea au rolul/notează succint detalii privind
decorul (ex.de citate), elemente nonverbale, precum: limbajul trupului, gesticulaţia, mimica, mersul-
exemple pentru fiecare. Totodată, acestea surprind şi elementele paraverbale, care fac referire şi la
manifestările involuntare ale unor emoţii, ale unor stări de spirit: tremurul vocii, râsul, bâlbâiala,
oftatul, geamătul, mormăiala ezitantă, suspinele, tusea, plânsul în timpul vorbirii, văicărelile,
ridicarea vocii-dai exemple de citate pentru fiecare.
Textul dramatic fragmentar selectat din opera X este semnificativ pentru prezentarea acestor notații
pe care autorul le face, deoarece conferă informaţii preţioase nu doar în jocul scenic, ci şi în lectura
propriu-zisă, ajutând cititorul să-şi reprezinte mintal evenimentele şi personajele.
Arta poetică
Conceptul de artă poetică exprimă un ansamblu de trăsături care compun viziunea despre lume și
viață a unui scriitor despre menirea artistului în societate și despre misiunea artei sale, într-un limbaj
care îl particularizează.
Textul citat...(titlul textului), scris de...(numele autorului) este o artă poetică, o creație lirică în care
autorul își exprimă concepția despre artă și despre rolul artistului în societate, întreg discursul liric
focalizându-se pe tema...(condiției artistului într-o societate meschină, superficială, incapabilă să-l
înțeleagă și să îi aprecieze efortul creator/condiției omului de geniu/iubirii/destinului etc.)
Încă din incipit este dezvăluită concepția autorului despre lume și despre viață. Demersul poetic are
ca punct de plecare tematica propriei opere/menirea artei/rolul artistului redat(ă) la nivel artistic prin
intermediul unei/unui...(figură de stil)...care...(rolul figurii de stil selectate).
Eul liric, în ipostaza de creator, transfigurează realitatea prin prisma propriei imaginații și a
sensibilității, bogăția expresivă a operei având menirea de a impresiona, de a sensibiliza și de a educa
cititorul, aspecte ilustrate în versurile.../prin intermediul...(figură de stil)...care este rolul acesteia....
De asemenea, arta, în concepția autorului are rolul de a trezi sentimentul de patriotism, de a insufla
respect față de valorile reale și față de măreția trecutului istoric național, de a convinge că libertatea
și unirea ar trebui să definească orice națiune.
Rolul artistului nu este de a judeca, ci de a educa, de a influența cititorul în vederea evoluției
spirituale și morale. Sunt versuri care dezvăluie caracterul de poem esențial pentru întregul program
estetico-literar al autorului, care transferă cititorului concepția creatorului despre rolul său și al artei
sale în societate...Indiscutabil, poetul și poezia aparțin lumii întregi, care poate valorifica informațiile
transmise în mod expresiv.
Versurile suprind condiția artistului, care își manifestă dorința ca receptarea operei sale să se
realizeze la timpul potrivit, pentru a-și atinge menirea.
Textul are caracter confesiv, prin utilizarea formelor verbale și pronominale de persoana I....eul liric
exprimându-și în mod direct crezul poetic.
Textul citat este o artă poetică (romantică, simbolistă, modernistă, tradiționalistă, neomodernistă,
postmodernistă) în care autorul își exprimă în mod direct, subiectiv, concepția despre lume și viață,
despre rolul artistului și despre menirea artei sale prin intermediul unui limbaj expresiv, care-l
particularizează, insuflându-i cititorului stări sufletești menite să îl sensibilizeze, să îl educe și să îl
determine să se autodefinească în raport cu lumea, cu creația și cu sine.
Caracterizarea de personaj
X este personajul principal/central/ protagonistul textului fragmentar, deoarece participă activ la toate
momentele acțiunii, iar celelalte personaje gravitează în jurul său.
Acesta este caracterizat direct atât de către autor, cât și de alte personaje, iar faptele, gesturile,
limbajul și relațiile cu celelalte personaje constituie puncte de reper în caracterizarea indirectă.
Încă din incipitul textului X (se precizează numele personajului) este caracterizat direct de către
narator, modalitate prin care se oferă informații legate de statutul social și originea sa...
Caracterizat de celelalte personaje...X apare...(se precizează o trăsătură dominantă). Portretul moral
este realizat prin mai multe procedee indirecte. Faptele și felul său de a vorbi sunt dovada unui
model/ sau nu...(alte trăsături care reies). Trăsăturile sale de caracter sunt completate de atitudinea pe
care o adoptă cu celelalte personaje...Caracterizarea prin nume constituie o altă metodă indirectă...
(menționarea autocaracterizării dacă apare).
În concluzie, protagonistul operei literare.../fragmentul operei literare...de...reprezintă prototipul
omului perseverent/ conștient/harnic/ răsfățat/needucat...care știe să se impună în fața celorlalți,
oferindu-le un model (sau nu) de comportament demn de urmat.