UTILITATEA ECONOMICĂ

1.1 Cunoscând relaţiile care se pot forma între mărimea consumului dintr-un bun economic, utilitatea sa totală şi
marginală, competaţi tabelul de mai jos cu mărimile indicatorilor care lipsesc:

CANTITATEA UTILTATEA UTILITATEA

CONSUMATĂ (Q) TOTALĂ (UT) MARGINALĂ (Umg)
1 30 30
2 20
3 65
4 10
5 83
6 5
7 91
8 1,9
9 94
10 1
11 95
12 0
13 94

1.2. O persoană a consumat 6 unităţi din bunul „X” , având utilităţi individuale de : 10, 8, 7, 5,3, 0. Două unităţi
suplimentare consumate din acest bun generează utilităţi marginale de -1 şi -3.

În acest caz:
a) Utilitatea totală descreşte prin consumul ultimilor 2 unităţi
b) Utilitatea totală este negativă
c) Utilitatea marginală este descrescătoare doar pentru ultimile 2 unităţi

1.3 Un consumator dispune de un venit de 30 u.m pentru a cumpăra bunuri de consum; el are de ales între bunurile A şi
B, care au preţurile: Pa= 5 şi Pb=3. Nevoile de consum pot fi satisfăcute prin combinaţii multiple între cantităţi diferite din aceste bunuri,
dar el va avea în vedere că în funcţie de numărul de doze consumate, utilitatea marginală este diferită aşa cum rezultă din tabelul
următor:

Utilitatea marginală Prima A doua A treia A patra A cincea A sasea

Bunul economic doză doză doză doză doză doză
A 20 15 13 10 5 1
B 12 9 6 3 2 1
Precizaţi care este combinaţia optimă de consum.

1.4. Raportul utilitate marginală – preţ pentru bunul y este de 0,8. Preţul unitar al bunului X= 6.000 u.m. La echilibru
utilitatea marginală a bunului X este:

4
 UTILITATEA ECONOMICĂ

a) 7.500 d) 2.000
b) 6.000 e) 4.800
c) 4.000

4
 UTILITATEA ECONOMICĂ

1.5. Utilităţile marginale resimţite în urma consumării a două bunuri X şi Y sunt date de relaţiile: UmgX=20- 2Y şi UmgY=
10-X. Dacă preţurile celor două bunuri sunt Px=Py=200 u.m atunci programul de consum este:

a) 7x şi 7 y d) 5x şi 4y
b) 10x şi 10 y e) 3x şi 3y
c) 2x şi 3y
1.6. Dacă raportul preţurilor pentru consum pentru 2 bunuri X şi Y consumate de un individ este 3. Raportul utilităţilor
marginale ale celor 2 bunuri corespunzător utilităţii totale maxime este:

a) 1,5 d) 2,5
b) 2 e) 1
c) 3
1.7. Atunci când cantitatea consumată dintr-un bun economic creşte de la 4 unităţi la 5 unităţi, utilitatea totală creşte de la
34 la 42. Utilitatea marginală a celei de a 5 a unităţi consumată este:

a) 1,5 d) 2,5
b) 2 e) 1
c) 3
1.9. Utilităţile marginale ale aceluiaşi bun, atunci când cantitatea consumată creşte succesiv de la 1 la 5 unităţi sunt: 34,
25,17,13, 8,2. Utilitatea totală a primelor 3 unităţi consumate este:

a) 23 d) 76
b) 45 e) 93
c) 55
1.15. Dependenţa utilităţii totale şi marginale în funcţie de cantitatea consumată dintr-un bun se prezintă astfel:

Cantitatea consumată 0 1 2 3 4 5 6 7
Utilitatea totală 0 180 250 315 450
Utilitatea marginală 0 100 60 50

Când sunt consumate 6 bucăţi din bunul X, UT este:

a) 400 d) nu se poate calcula
b) 425 e) a-d false, corect este........
c) 1195
1.16. Un consumator consumă într-un interval scurt de timp două doze dintr-un anumit bun. Pentru prima utilitatea totală
este de 30, iar pentru a doua utilitatea marginală este 20. Utilitatea totală pentru cea dea doua doză consumată este:
a) 30 c) 50
b) 40 d) 10
1.17. Utilitatea economică totală resimţită de consumatorul A, prin consumarea într-un timp scurt a mai multor doze
(unităţi) din bunul X este surprinsă în tabelul următor
Doze 1 2 3 4 5 6
Cantitatea totală
UT 15 25 34 42 47 50
Utilitatea marginală a celei de a 4-a doze este de:
a) 34 d) 5
b) 42 e) indeterminată
c) 8
1.18. Pentru 3 unităţi consumate din bunul X, utilităţile individuale sunt de 10, 8, 7. Utilitatea marginală a celei de a treia
unităţi consumate din bunul X este:
a) 25 b) 18

4
 UTILITATEA ECONOMICĂ

c) 7 e) 5
d) 8

1.19. Pentru a 12 a unitate economică din bunul A, utilitatea marginală este 0, iar pentru cea de a 11 a unitate consumată
din acelaşi bun utilitatea totală este 95. Utilitatea totală pentru cea de a 12 a unitate consumată este:
a) 85 d) 95
b) 0 e) 97
c) 94

1.20. Între cantitatea de marfă cumpărată şi utilitatea totală există următoarea relaţie:
Cantitatea de marfă Utilitatea totală
100 5000
120 5900
140 6700
160 6800
Utilitatea marginală a unei unităţi de marfă din lotul celor 160 de produse este faţă de utilitatea marginală a unei unităţi din
lotul de 120 de produse:
a) mai mică cu 40
b) mai mare cu 5
c) mai mică cu 6,5
1.21. Presupunem că utilitatea marginală a produsului A, pentru un individ, este definită de funcţia UmgA = 22-x, unde x
reprezintă numărul de unităţi din produsul A. Pentru bunul B, utilitatea marginală este definită de funcţia UmgB = 20-2y, unde y reprezintă
numărul de unităţi din produsul B. Preţul bunurilor A şi B este acelaşi, de 100.000 lei. Câte unităţi din produsul A şi B ar trebui să
cumpere persoana în cauză, dacă are de cheltuit suma de 800.000 lei?
a) 5x+3y
b) 2x+6y
c) 6x+2y
1.22. Cu un venit de 60 u.m, un cumpărător doreşte să cumpere numai două bunuri X şi Y, ale căror preţuri sunt de 10 u.m
şi 20 u.m. Utilităţile totale sunt:
Q 1 2 3
UTX 15 25 26
UTY 40 60 68
Care sunt cantităţile cumpărate pentru ca utilitatea totală să fie maximă?

4
a) câte 2 bucăţi din fiecare c) 3 unităţi Y
b) 4x+1y
 1.23. Cunoscând cantitatea din bunul X şi utilitatea totală exprimată în unităţi convenţionale, realizată de cumpărător:
Cantitatea consumată 0 1 2 3 4 5
Utilitatea totală 0 30 50 60 60 50
Să se calculeze utilitatea marginală. Când utilitatea totală este maximă, cantitatea consumată din bunul X este:
a) 3 c) 5
b) 4
1.24 Un cumpărător are 6.000 u.m, venit disponibil pentru a cumpăra mai multe unităţi din mărfurile A şi B, care au
următoarele utilităţi totale:
Cantitatea consumată 1 2 3 4 5 6
Utilitatea totală A 100 180 240 260 270 272
Utilitatea totală B 200 300 370 375 376 376
O unitate din marfa A sau B costă 1000 de lei. Câte unităţi de marfă A şi B va cumpăra?
a) 2a+4b c) 4a+2b
b) 5a+3b
1.25. Utilităţile totale ale 2 bunuri x şi y sunt următoarele:
Cantitatea consumată 0 1 2 3 4 5
Utilitatea totală x 0 15 28 38 48 55
Utilitatea totală y 0 22 41 58 73 85
Consumatorul cheltuieşte săptămânal 100.000 u.m pentru bunurile x şi y. Dacă preţul celor două produse este acelaşi , de
20.000 lei care este alegerea consumatorului?
a) 5y d) 3x+2y
b) 5x e) 2x+3y
c) 1x şi 4y

1.26. Consumatorul X de mere şi portocale se află în echilibru. Utilitatea marginală a ultimului măr consumat este 10 şi
utilitatea marginală a ultimei portocale consumate este 5. Dacă preţul unui măr este de 50 u.m, care este preţul unei portocale?
a) 25 d) 500
b) 125 e) 250
c) 50

1.27. Se dau următoarele date:

Cantitatea de marfă Utilitatea marginală
1 30
2 20
3 15
4 12
5 10
Utilitatea totală a celor 5 unităţi este:
a) 77 d) 65
b) 12 e) 87
c) 10

1.28. Un consumator alocă întregul său venit pentru cumpărarea bunurilor X şi Y, la preţurile pieţei. Px=10 u.m, iar Py=20
u.m. În acest caz utilitatea totală este maximă când:

a) UTX=UTY c) Umg Y= 2Umg X

b) Umg X= 2Umg Y d) Umg X= Umg Y

1.29 Funcţia U(x,y)=5x+2y reprezintă utilitatea totală rezultată din consumarea de către individ a două bunuri x şi y. În
momentul t0, au fost consumate 10 bunuri X şi 20 de bunuri Y. În t1, consumul din bunul X se reduce la 6 bucăţi. Câte unităţi din Y vor fi
consumate pentru ca individul să aibe acelaşi grad de satisfacţie.
a) 90
b) 40
c) 30
d) 60
e) 50