Facultatea de Marketing Seria C

De ce costul de oportunitate nu poate fi niciodata zero

Costul de oportunitate este un reper economic care pune laolalta concepte precum raritate si alegere, si reprezinta sansa sacrificata de o persoana atunci cand aceasta alege dintre doua optiuni. In mod logic, costul de oportunitate nu poate fi niciodata zero, acest lucru bazandu-se pe raritatea resurselor (unul din conceptele acestui reper ). Anumiti economisti insa considerau ca n absena raritii resurselor, costul de oportunitate este zero". Ce au vrut acesti economisti sa spuna este ca daca penuria unei resurse nu ar exista, individul ar putea sa aleaga orice optiune, cop-ul fiind zero. Daca ne referim strict la partea materiala si fizica, acestia au dreptate. Insa daca ne uitam bine la cel de al doilea concept ce sta la baza cop-ului, alegerea, si il definim (Alegerea este faptul universal al vieii omului") , vom vedea ca in fiecare moment individul este pus in situatia de a alege. De exemplu: din momentul in care se trezeste, acesta are mai multe optiuni: sa se spele, sa manance, sa se imbrace pentru scoala. In functie de preferinte, el va alege sa le urmeze intr-o anumita ordine, sau sa nu le urmeze deloc, caz in care este tot o alegere pe care o face. Dar in acest caz, probabil el este constrans de resursa timp,ceea ce rezulta ca cop-ul consta in timpul pe care el il aloca unei activitati. El nu le poate face pe toate in acelasi timp. Dar ce se intampla daca situam individul intr-un spatiu nedeterminat, un resursele sunt nelimitate, inclusiv timpul. La fel, acesta are mai multe optiuni. Care este cop-ul? Exista defapt? Liberul arbitru, sau capacitatea de a discerne, de a alege, constituie marca definitorie a raiunii umane, a naturii umane. Iar capacitatea de a discerne nseamn, de fapt, anticamera alegerii: aceasta privete capacitatea de a ierarhiza bunurile, fenomenele exterioare fiinei umane ori aciunile n ordine invers a capacitii lor de a furniza utilitate", satisfacie. Asadar, costul semnifica sacrificarea constienta a unei alternative/optiuni disponibile in orice context ce implica actiune umana. In consecinta, din definitia costului de oportunitate, a conceptelor care il alcatuiesc (cop= raritate, cop=alegere, cop=alegere+raritate) si datorita faptului ca alegerea este prezenta in orice situatie/moment din viata unui individ, putem deduce concluzia conform careia costul de oportunitate nu poate fi niciodata zero.

Schimbul presupune tranzactia de valori egale sau inegale?

Schimbul, prin definitie inseamna inlocuirea a cuiva cu altcineva sau a ceva cu altceva (de aceeasi natur). In alte cuvinte, schimbul se mai poate numi si barter (serviciu contra serviciu sau produs contra produs) si este specific tipului de relatie comerciala WIN-WIN . De aici putem deduce faptul ca ambele parti implicate in proces tranzactioneaza valori egale, teoretic cel putin. Daca privim putin in lumea reala vom vedea ca majoritatea schimburilor care se realizeaza par sa fie formate din diferite valori, foarte rar egale. Atunci cum este schimbul? Ce presupune acesta? Conform metodologiei neoclasice, toate valorile de schimb pot fi reduse la un numitor comun. Asadar, daca privim schimbul din punct de vedere material, orice tranzactie de acest tip poate contine valori egale sau valori inegale care pot fi aduse la un numitor comun ( 10 unitati din produsul x sunt egale cu 5 din produsul y asa incat 2x=y ). Daca ne referim la schimb din punct de vedere subiectul, la fel , orice tranzactie poate avea o anumita valoare sentimentala pentru un individ si alta valoare sentimentala pentru alt individ. Daca produsul x valoreaza mai putin pentru individul Y , pentru individul X va valora la fel de mult cat valoreaza produsul y pentru individul Y. In concluzie, putem deduce faptul ca in principiu schimbul este o tranzactie de valori egale daca o privim din punct de vedere material.