Sunteți pe pagina 1din 24

Logistica 1

True/False __A__ 1. Dimensionarea lot cu lot este o metod de dimensionare discret a lotului comandat ce presupune c, de fapt, cantitatea comandat este si cea necesar. __A__ 2. O variant frecvent folosit de dimensionare pe baza seriilor de timp este cea care urmreste identificarea unei combinatii de cereri pe parcursul mai multor perioade, care s conduc la cel mai sczut cost pe articol. __F__ 3. Planificarea stocului de siguran presupune identificarea urmtoarelor trei elemente: cererea, ciclul de performant si a interval ului de neaprovizionare. __F__ 4. n functie de instrumentarul statistico-matematic utilizat si de gradele de certitudine cu care sunt garantati parametrii de baz ai normrii exist urmtoarele dou metode de normare a stocurilor: metode ce au n vedere a provizio narea la date fix e si metode n care aprovizionarea se face n cantitti variabile. __A__ 5. n ultim instant, se poate spune c adoptarea metodei de normare a stocurilor este o operatiune complex, care se face n urma unui proces atent de alegere, care trebuie s tin seama de caracterul si specificul fiecrui agent economic n parte. __A__ 6. Metoda Just-in-teme (JIT) urmreste meninerea cantittii de material la locul potrivit, la momentul potrivit, pentru a realiza cantitate a potrivit de produse. __F__ 7. M etoda planific rii cerin telor ma teriale (MRP) are n vedere cerintele unor niveluri multiple de distributie. __A__ 8. Termenul de stoc este utilizat pentru a defini, n expresie valoric sau cantitativ, materiile prime, componentele, subansamblele, produsele n curs de prelucrare sau cele finite care sunt mentinute n vederea utilizrii lor, pe msura aparitiei nevoii. __F__ 9. Termenul de stoc este utilizat pentru a defini, exclusiv in expresie valoric, materiile prime necesare procesului de productie. __A__ 10. Stocul ciclic (de baz) este stocul necesar pentru a satisface cererea medie n perioada dintre dou completri succesive ale stocului. __F__ 11. Stocul si siguranta este format din stocurile aflate pe drum, respectiv acele produse ce se afl n miscare sau n asteptare. __A__ 12. Stocul mediu este format din materiile prime, componentele, produsele n curs de prelucrare si cele finite, pstrate, de regul, ntr-un sistem logistic. __A__ 13. Conditiile de certitudine avute n vedere la planificarea stocurilor au n vedere faptul c att cererea ct si durata viitoare a ciclului de performant sunt cunoscute. __A__ 14. Durata ciclului de performant este dat de perioada dintre lansarea comenzii de ctre client si primirea mrfii de ctre acesta. __F__ 15. Punctul de reaprovizionare se mai numeste si ciclu de performant. __F__ 16. n conditii de incertitudine, punctul de reaprovizionare se calculeaz ca produs ntre cererea medie zilnic (Dz) si durata ciclului de perform ant (T ). __A__ 17. n conditii de certitudine, punctul de reaprovizionare se calculeaz potrivit urmtoarei relatii: P = Dz x T, unde P- reprezint punctul de reaprovizionare ( u.m. cantitative); Dz - reprezint cererea medie zilnic;

T reprezint durata ciclului de performan __A__ 18. Dimensionarea discret a lotului comandat presupune obtinerea unei cantitti de componente egale cu cerintele nete, la un moment dat. __F__ 19. Dimensionarea lot cu lot este o metod de dimensionare discret a lotului comandat ce presupune faptul c nu este o eg alitate ntre can titatea c omandat si cea necesar. __F__ 20. Metoda vitezei de circulatie si numrului de rotatii mai este cunoscut si sub denumirea de metoda limitei investitiei totale. __A__ 21. Metoda analizei ABC de control agregat al stocurilor, mai este cunoscut si sub denumirea de analiza Pareto. __F__ 22. Metoda relatiei dintre stoc si cerere de control agregat al stocurilor mai este cunoscut si sub denumirea de analiza Pareti. __A__ 23. Sistemul de reaprovizionare n functie de nivelul tint are la baz un criteriu fix al comenzii si un control periodic la interv ale scur te. __F__ 24. Formula de calcul a nivelului tint este urmtoarea: NT = D S Q , unde: Q este cantitatea comandat; NT este nivelul int de completare a stocului; S este stocul existent; D este cererea medie zilnic. __A__ 25. Sistemul de reaprovizionare optional mai este denumit si sistemul min-max , deoarece stabileste att o limit superioar, ct si una inferioar. __F__ 26. Sistemul de reaprovizionare n functie de nivelul tint mai este denumit si sistemul min-max , deoarece stabilest e att o l imit su perioar , ct si u na inferioar. __A__ 27. Metoda planificrii cerintelor materiale (MRP) const ntr-un set de proceduri corelate, de decizii, reguli si nregistrri care traduc un program de productie principal n cerinte nete, precum si satisfacerea planificat a acestor cerinte, pentru fiecare articol din stoc ce este necesar pentru ndeplinirea programului respectiv. __A__ 28. Metoda regulii rdcinii ptrate este o metod utilizat pentru a determina nivelul stocurilor n cazul modificrii numrului depozitelor la care apeleaz firma. __A__ 29. Controlul agregat al stocurilor urmreste ndeplinirea politicii de stocuri stabilit de ctre firm. __A__ 30. Metoda planificrii resurselor de productie (MRP II) este o metod extins, ce stabileste n plus cerintele umane, de echipamente si cele financiare. __A__ 31. n terminologia economic, pentru actiunea de distributie, sunt folositi si alti termeni, precum circulatia mrfurilor, comercializarea mrfurilor, miscarea mrfurilor, concepte care, chiar dac nu sunt identice, se suprapun pentru zone relativ largi. __A__ 32. Canalul de distributie se mai numeste si canal de marketing. __F__ 33. n terminologia economic, pentru notiunea de distributie, este folosit si termenul de reproductie lrgit. __F__ 34. Canalul de distributie se mai numeste si design de distributie __F__ 35. n mod obligatoriu, un canal de distributie cuprinde productorul, unuia sau mai multor intermediari si consuma torul.

__A__ 36. n mod obligatoriu, un canal de distributie cuprinde productorul si consumatorul. __A__ 37. n activitatea practic, activitatea canalului de distributie este realizat cu ajutorul urmtoarelor categorii de participanti: participanti primari, ofertanti de servicii functionale si furnizori de servicii de sprijin. __F__ 38. P roiecta rea cana lului de distribut ie presu pune elaborarea unei strategii adecvate a acestuia. __A__ 39. Proiectarea canalului de distributie se mai numeste si design de distributie. __A__ 40. Proiectarea unui sistem de distributie necesit urmtoarele operatiuni (etape): analiza nevoilor consumatorului, stablirea obiectivelor distributiei, identificarea principalelor strategii de distributie si evaluare a acesto ra. __F__ 41. Proiectarea unui sistem de distributie presupune urmtoarele activitti: recrutarea intermediarilor, stimularea m embril or canal ului, con trolul ac tivittii canalului si adoptarea activittii desfsurate n cadrul acestuia. __F__ 42. Canalul de distributie are un caracter bidimensional, structura acestuia particularizndu-se prin dou dimensiuni: lungime si ltime. __F__ 43. Lungimea canalului de distributie se refer la gradul de apropiere a circuitului de distributie de punctele n care au loc efectiv actele de consum. __A__ 44. Lungimea canalului de distributie se refer la numrul de verigi intermediare pe care le parcurg mrfurile pn aju ng la co nsumato rul (utili zatorul) final. __A__ 45. Canalul de distributie are un caracter tridimensional, structura acestuia particularizndu-se prin urmtoarele dimensiu ni: lung ime, lti me si ad ncime. __F__ 46. Canalul cu un singur intermediar se mai numeste si canal direct. __F__ 47. Canalele scurte s unt acel e canale n care nu intervine niciun intermediar. __A__ 48. n alegerea tipului de canal de distributie se au n vedere, printre altii, si urmtorii factori: investitiile si costul nfiintrii unor depozite proprii, cerintele concrete ale produsului, dispersia teritorial a detailistilor si ciclul de viat al produsului. __F__ 49. Ciclul de viat al produsului nu este un factor de care trebuie s se tin seama n alegerea tipului de canal de distribut ie. __A__ 50. n alegerea tipului de canal de distributie trebuie s se aib n vedere, printre alti factori, si preferintele detailistilor. __A__ 51. Considerat mult timp doar ca un ansamblu de activitti necesare, dar totusi generatoare de cheltuieli, cumprarea este n prezent asimilat ca un centru de profit. __F__ 52. n conceptie traditional, relatiile dintre cumprtori si furnizori sunt privite ca fiind relatii de parteneriat. __F__ 53. n conceptia actual, baza de furnizori avuti n vedere pentru aprovizionarea cu mrfuri este una larg, n conditiile n care, potrivit unei asemenea conceptii, disponibilitatea mai multor surse ofer sigurant cumprrii. __A__ 54. n conceptia actual, durata relatiilor dintre furnizor si cumprtor n ceea ce priveste cumprarea de mrfuri este lung.

__A__ 55. Conform perspectivei clasice misiunea cumprrii const n obetinerea produselor necesare, de calitate potrivit , n cant itatea po trivit, d in sursa potrivit , livrate la locul potrivit, la timpul potrivit, la pretul potrivit. __F__ 56. Conform perspectivei moderne misiunea cumprrii const n obtinerea produselor necesare, de calitate potrivit, n cantitatea potrivit, din sursa potrivit, livrate la locul potrivit, la timpul potrivit, la pretul potrivit. __F__ 57. n conditiile n care cumprarea este generatoare de cheltuieli, aceasta rmne o activitate neproductiv, care nu aduce venituri. __A__ 58. Aportul cumprrii asupra rezultatelor firmei este explicat n literatura de specialitate prin principiul prghiei, iar impactul acesteia asupra rezultatelor firmei este vizibil n ceea ce priveste rentabilitatea activelor. __F__ 59. La nivelul firmei, managementul bazei de furnizori nu conditioneaz n nici un fel ndeplinirea obiectivelor activittilor de cumprare. __F__ 60. n elaborarea strategiei privind sursele de cumprare, firma are n vedere ca si criterii de baz aprovizionarea, achizitionarea si cumpararea de forte proprii. __A__ 61. n elaborarea strategiei privind sursele de cumprare, firma are n vedere ca si criterii de baz numrul surselor, proximitatea surselor, mrimea surselor si piata de provenient. __A__ 62. Proximitatea surselor este un criteriu de baz avut n vedere n elaborarea deciziei referitoare la sursele de cumprare. __F__ 63. Numrul surselor nu este un criteriu de baz avut n vedere n elaborarea deciziei referitoare la sursele de aprovizionare. __F__ 64. n functie de proximitate a surselo r, firme le cumprtoare pot alege unul, doi sau mai multi furnizori. __F__ 65. Parteneriatul relational presupune relatii pe termen lung, n care ambele prti investesc pentru profitul comun, urmrind cstigu l recipro c. __A__ 66. Parteneriatul strategic presupune relatii pe termen lung, n care ambele prti investesc pentru profitul comun, urmrind cstigul reciproc. __A__ 67. Criteriile avute n vedere la baza stabilirii relatiilor dintre cumprtori si vnztori sunt: orizontal de timp, procurarea pentru cealalt parte, ncrederea, investitiile n relatie si natura relatiei. __A__ 68. n principiu, baza de furnizori reprezint totalitatea furnizorilor aprobati, la care firma apeleaz si a relatiilor cu acestia. __F__ 69. n principiu, baza de furnizori reprezint totalitatea furnizorilor potentiali, aprobati sau nu, la care firma apeleaz si a relatiilor cu acestia. __F__ 70. Cumprarea anticipat presupune achizitionarea unei cantitti mari de produse, pentru a valorifica o oportunitate temporar de pret. __F__ 71. Cumprarea speculativ presupune achizitionarea de mrfuri n avans fat de cerintele curente ale firmei, pentru a valorifica o conjunctur favorabil a preturilor. __A__ 72. Cumprarea speculativ presupune achizitionarea unei cantitti foarte mare de produse, pentru a valorifica o oportunitate temporar de pret. Multiple Choice

____ 73. 1. Distributia fizica este o componenta a: A) managementului logistic B) managementului lantului de aprovizionare livrare C) logisticii D) distributiei, n general. a. A+B b. A+C c. C+D d. B+C ____ 74. Componentele de baza ale sistemului logistic sunt: A) activitatile de aprovizionare B) lanaul valorii C) distributia fizica D) servirea clientilor E) activitatile de sustinere a productiei F) managementul logistic a. B+C+D b. A+C+D c. A+D+E d. B+D+F e. D+E+F ____ 75. Lantul valorii include: A) servirea clientilor B) logistica orientata spre interiorul si exteriorul firmei C) activitatile primare D) activitatile de sustinere E) managementul logistic a. A+B b. A+C c. C+D d. D+E ____ 76. Importanta si rolul logisticii sunt amplificate si de urmatoarele considerente: A) logistica reprezinta un element important al costurilor B) evolutia pe planul tehnologiei informatiei C) cresterea varietatii sortimentale a produselor D) logistica reprezinta un element important n servirea clientilor E) cresterea complexitatii productiei a. A+B+C b. A+C+D c. B+C+E d. B+D+E e. C+D+E ____ 77. Mixul activitatii logistice este format din activitati de: A) aprovizionare B) baza C) service a clientilor D) crestere a varietatii produselor E) de sustinere a. A+B b. A+C c. A+D d. B+C e. C+D ____ 78. n rndul activitatilor de sustinere o formeaza mixul activitatii logistice, trebuie incluse si cele de: A) depozitare B) asigurarea nivelului de servire C) ambalare D) gestiune a stocurilor

E) prelucrarea comenzilor a. A+B b. A+C c. A+D d. A+E e. B+C ____ 79. Relatiile dintre logistica si mixul distributiei sunt influente si sub urmatoarele aspecte: A) relatia dintre distributia fizica si canalele de distributie B) lansarea produselor C) alegerea tipurilor de canale de distributie D) stabilirea intermediarilor E) mentionarea calitatii produselor a. A+C+E b. A+B+E c. A+C+D d. B+D+E e. C+D+E ____ 80. Principalele elemente (componente) ale servirii clientilor sunt: A) durata ciclului comenzii B) oferirea de garantii pentru produs C) elementele pretranzactionale D) elementele tranzactionale E) elementele posttranzactionale a. A+B+C b. A+C+D c. A+D+E d. B+C+D e. C+D+E ____ 81. Etapele elaborarii strategiei de servire logistica sunt: A) stabilirea relatiilor cu concurenta B) stabilirea nevoilor de service a clientilor C) evaluarea propriilor performante n domeniul servirii D) cuantificarea profitabilitatii firmei E) evaluarea nivelului de servire oferit de concurenta F) proiectarea strategiei proprii de servire logistica a. A+B+C+D b. A+C+D+E c. B+C+D+E d. B+C+E+F e. C+D+E+F ____ 82. Elementele (componentele) servirii clientilor se structureaza astfel: A) componente care asigura un avantaj competitiv B) elemente legate de durata ciclului comenzii C) elemente postgarantie D) componente de igiena, pe care clientii trebuie sa le regaseasca n orice oferta a. A+B+C+D b. A+C+D+E c. B+C+D+E d. B+C+E+F e. C+D+E+F ____ 83. . Relatia dintre servirea clientilor si cifra de afaceri se regaseste n urmatoarele stadii: A) stadiul cresterii B) stadiul nivelului mag C) stadiul de randament descrescator D) stadiul nativitatii E) stadiul declinului a. A+B+C b. A+C+D c. B+C+E d. C+D+E

e. B+C+D ____ 84. Din perspectiva performantelor furnizorului, servirea clientilor nseamna, printre altele si: A) elasticitatea B) viteza C) flexibilitatea D) continuitatea E) seriozitatea a. A+B+C b. A+B+D c. A+B+E d. B+C+D e. B+C+E ____ 85. La nivel microeconomic (al firmei), importanta transportului de marfuri este data, printre altele, si de urmatorii factori: A) elasticitatea b) viteza C) flexibilitatea D) continuitatea F) seriozitatea a. A+B+C b. A+B+D c. A+B+E d. B+C+D e. B+D+E ____ 86. Amplasarea depozitelor se face potrivit urmatoarelor variante: A) n functie de piete B) n functie de productie C) n functie de intermediari D) n functie de puterea de cumparare E) amplasarea intermediara a. B+C+D b. A+B+C c. A+B+E d. C+D+E ____ 87. n functie de forma de proprietate, depozitele se structureaza astfel: A) depozite de marfuri generale B) depozite de stocare C) depozite private D) depozite publice E) depozite contactuale a. A+B+C b. B+C+D c. C+D+E ____ 88. Rolul depozitului de marfuri n cadrul sistemului logistic consta, printre altele, n: A) coordonarea cererii cu oferta B) obtinerea de economii de costuri C) cresterea productivitatii activitatilor logistice D) ndeplinirea unor obiective de marketing E) finalizarea ciclului de productie a. A+B+D b. A+B+C c. B+C+D d. B+C+E ____ 89. La nivel macroeconomic, importanta transportului de marfuri este data si de urmatorii factori: A) intensificarea concurentei B) cresterea eficientei economice C) specializarea n productie D) dezvoltarea economica

E) cresterea progresului tehnic f) productia pe scara mare a. A+C+D+F b. B+C+D+E c. B+D+E+F d. C+D+E+F ____ 90. Factorii care influenteaza structura organizatorica a unei firme sunt: A) preocuparea pentru cresterea eficientei economice B) strategia firmei C) mediul extern al firmei D) procesele tehnologice si operationale E) gradul de ncorporare a metodelor si tehnicilor de marketing F) interdependenta ntre departamentele firmei a. A+B+C+D b. B+C+D+F c. B+D+E+F d. A+C+D+F ____ 91. Rolul stocurilor n activitatea firmei consta, printre altele, si n: A) Echilibrul relatiei dintre cerere si oferta; B)Cresterea productivitatii muncii si, implicit, a eficientei economice si sociale; C)Reducerea cresterilor prin economiile de scara, valorificarea unor conjuncturi favorabile a preturilor; D) Diminuarea incertitudinii. a. A+B+C b. A+C+D c. A+B+D d. B+C+D e. A+B+C+D ____ 92. Functiile stocurilor se refera, n principal, la: A) Asigurarea unei circulatii nentrerupte a marfurilor; B) Echilibrarea productiei cu consumul; C) Reducerea eforturilor logistice ale firmei; D) Asigurarea unor posibilitati largi, reale de alegere din partea consumatorilor. a. A+B+C+D b. A+B+C c. A+B+D d. A+C+D e. B+C+D ____ 93. n functie de participarea stocurilor la procesul de circulatie al marfurilor, stocurile se mpart n: a) Stocuri sezoniere; b) Stocuri active c) Stocuri de siguranta d) Stocuri pasive. a. A+B+C b. A+B+D c. A+B d. B+D ____ 94. n functie de locul stocarii exista: Stocuri de siguranta; A) Stocuri aflate n gestiunea detailistilor; B) Stocuri aflate n gestiunea angrosistilor; C) Stocuri aflate pe drum. a. A+B+C b. A+B+C+D c. A+B+D d. A+C+D e. B+C+D ____ 95. n raport cu perioadele n care stocurile sunt identificate, stocurile sunt: A) Initiale

B) Curente C) Finale a. A+B+C b. A+B c. A+C d. B+C ____ 96. Principalele categorii de costuri generate de stocuri se refera la: A) Costul de achizitionare a marfurilor; B) Costul aferent activitatii de produtie; C) Costul de mentinere a stocurilor; D) Costul rupturilor de stoc. a. A+B+C c. A+C+D b. B+C+D d. A+B+D ____ 97. n structura, costurile de mentinere a stocurilor se refera, n principal, la: A) Costurile financiare; B) Costurile de depozitare; C) Costul aferent activitatii de productie; D) Costurile deteriorarii si uzurii marfurilor. a. A+B+C b. A+B+D c. A+C+D d. B+C+D ____ 98. Principalele componente ale costurilor datorate rupturilor de stoc sunt: A) Costul vnzarii pierdute; B) Costul unor comenzi noi; C) Costul aferent depozitarii. a. A+B b. A+C c. B+C d. A+B+C ____ 99. Principalele modalitati de a defini (exprima) nivelul de serviciu al stocului se refera la: A) Exprimarea stocului de serviciu prin intermediul frecventei rupturilor de stoc; B) Luarea n consideratie a importantei rupturilor de stoc si nu frecventa acestora; C) Luarea n considerare a cererii sezoniere a. A+B b. A+B+C c. A+C d. B+C ____ 100. Dimensiunile stocului suplimentar pentru realizarea nivelului de serviciu al stocului depind de: A) Costul transportului si al depozitarii; B) Marimea nivelului de serviciu; C) Erorile de previziune nregistrate. a. A+B b. A+C c. B+C d. A+B+C ____ 101. Cantitatea economica a comenzii (EOQ) nu reprezinta: A) Cantitatea pentru care costul mentinerii stocului si costul comenzii sunt egale. B) Cantitatea pentru care costul mentinerii stocului si costul comenzii nu sunt egale. C) Cantitatea pentru care costul mentinerii stocului este mai mare dect costul comenzii. a. A+B b. A+C c. B+C d. A+B+C ____ 102. Principalele metode de dimensionare directa a lotului comandat sunt: A) Dimensionarea lot cu lot; B) Obtinerea costului total minim pentru perioade succesive;

C) Dimensionarea pe baza seriilor de timp; D) Cantitatea comenzii n timp. a. A+B+C b. A+B+D c. A+C+D d. B+C+D e. A+B+C+D ____ 103. Dimensionarea pe baza seriilor de timp este o metoda de dimensionare discreta a lotului comandat, ce are urmatoarele variante de aplicare: A) Identificarea unor combinatii de cereri pe parcursul mai multor perioade, care sa conduca la cel mai scazut cost pe articol; B) Obtinerea costului total minim pentru perioade succesive; C) Dimensionarea lot cu lot. a. A+B b. B+C c. A+B+C ____ 104. n functie de periodicitatea aprovizionarilor exista urmatoarele metode de normare a stocurilor: A)Metode ce au n vedere o aprovizionare care se face n momentul n care stocul din depozit a atins un nivel antecalculat; B)Metode care au n vedere aprovizionarea n cantitati fixe; C)Metode ce au n vedere aprovizionari la date fixe. a. A+B b. A+C c. B+C d. A+B+C ____ 105. n functie de cantitatea cu care se face aprovizionarea, exisa urmatoarele metode de normare a stocurilor: A)Metode ce au n vedere aprovizionarea la date fixe; B)Metode care au n vedere aprovizionarea n cantitati variabile; C)Metode ce au n vedere aprovizionari n cantitati variabile a. A+B+C b. A+B c. A+C d. B+C ____ 106. n functie de instrumentarul statistico-matematic utilizat si de gradele de certitudine cu care sunt garantati parametri de baza ai normarii, exista urmatoarele metode de normare a stocurilor: A)Metode deterministe; B)Metode ce presupun aprovizionarea la date fixe si n cantitati variabile; C)Metode probabilistice; D)Metode combinate. a. A+B+C b. A+B+D c. A+C+D d. B+C+D e. A+B+C+D ____ 107. Implementarea modelului de normare a stocurilor se realizeaza indiferent de modelul ales, n urmatoarele trei etape: A)Strngerea datelor privind desfacerile, stocurile, comenzile, intervalul mediu de livrare, cheltuielile etc; B)Analiza informatiilor mentionate la punctul A n vederea elaborarii previziunilor, alegerii solutiei convenabile, precum si a determinarii stocului mediu normat; C)Alegerea celei mai eficiente metode de gestionare a stocurilor; D)Efectuarea tuturor activitatilor necesare pentru mentinerea stocului real n limitele determinate. a. A+B+C

b. A+B+D c. A+C+D d. B+C+D ____ 108. n alegerea metodei de normare se vor avea n vedere urmatoarele elemente de baza: A)Caracteristica cererii previzionate; B)Modul de cunoastere a viitorului; C)Metoda de gestionare a stocurilor aleasa. a. A+B b. A+C c. B+C ____ 109. n functie de frecventa sa, controlul stocurilor poate fi: A)Control continuu; B)Control preventiv; C)Control periodic; D)Control ulterior. a. A+B b. A+B+C c. B+C d. A+C e. A+C+D ____ 110. n afara controlului continuu si a celui periodic al stocurilor, n practica logistica se mai utilizeaza si sisteme de control modificate, precum: A)Sistemul de reaprovizionare n functie de eficienta dorita; B)Sistemul de reaprovizionare n functie de nivelul tinta; C)Sistemul de reaprovizionare optimal. a. A+B+C b. A+B c. A+C d. B+C ____ 111. Printre obiectivele de baza ale metodei planificarii cerintelor materiale (MRP) se numara si: A)Sincronizarea; B)Determinarea cerintelor nete; C)Disponibilitatea la timpul potrivit; D)Actiunea rapida; E)Calcularea cerintelor brute (totale). a. A+B+C b. A+C+D c. B+C+D d. C+D+E e. A+B+C+D+E ____ 112. Printre metodele de baza aplicabile n controlul agregat al stocurilor se numara si: A)Limita investitiei totale; B)Analiza ABC; C)Viteza de circulatie si numarul de rotatii; D)Regula radacinii patrate. a. A+B+C b. A+B+D c. A+C+D d. A+B+C+D ____ 113. Principalele caracteristici ale metodei JIT se refera, printre altele, la: A)Relatii strnse cu un numar mic de furnizori si transportatori; B)Un sistem de reaprovizionare optional; C)Utilizarea n comun a informatiilor de catre clienti si furnizori; D)O frecventa mare a productiei, cumpararii si transportului unor cantitati mici, acest lucru conducnd la niveluri minime ale stocurilor. a. A+B+C+D b. A+B+C c. A+B+D

d. A+C+D e. B+C+D ____ 114. Printre caracteristicile de baza ale metodei JIT de control a stocurilor se numara si: A)O strategie adecvata de crestere a eficientei economice; B)Relatii strnse cu un numar mic de furnizori si transportatori; C)Utilizarea n comun a informatiilor de catre clienti si furnizori; D)nlaturarea incertitudinii n canalul de aprovizionare/ livrare, ori de ctre ori este posibil. a. A+B+C b. A+C+D c. B+C+D d. A+B+C+D+E ____ 115. Sistemul de reaprovizionare n functie de nivelul tinta are la baza: A) Un interval fix al comenzii; B) O marime variabila a comenzii; C) Un control periodic la intervale scurte. a. A+B b. A+C c. B+C d. A+B+C ____ 116. Printre ideile de baza ale metodei JIT de control al stocurilor sunt si urmatoarele: A)Un management eficient al resurselor; B)nlaturarea stocurilor din lanaul de aprovizionare/livrare; C)Un sistem de control al productiei; D)nlaturarea risipei. a. A+B+C b. A+B+D c. A+C+D d. B+C+D e. A+B+C+D ____ 117. Printre activitatile desfasurate n cadrul metodei planificarii cerintelor materiale (MRP) se regasesc si urmatoarele: A) Calcularea cerintelor totale; B) Pozitionarea n timp a comenzii; C) Anularea unor comenzi; D) Determinarea cerintelor nete. a. A+B+C+D b. A+B+C c. A+B+D d. B+C+D e. A+C+D ____ 118. Printre activitatile desfasurate n cadrul metodei planificarii (MRP) se regasesc si urmatoarele: A)Calcularea cerintelor totale; B)Determinarea cerintelor nete; C)Planificarea resurselor de productie; D)Formularea de instructiuni privind comenzile. a. A+B+C+D b. A+B+C c. A+B+D d. A+C+D e. B+C+D ____ 119. Principalele diferente ntre metoda planificarii cerintelor de distributie (DRP) si cea a aprovizionarii materiale (MRP) se refera, n principal, la: A)Domeniul de aplicabilitate B)Principiul aplicat C)Obiectul a. A+B+C b. A+B c. A+C d. B+C

____ 120. Aplicabilitatea metodei radacinii patrate n controlul agregat al stocurilor este limitata de ndeplinirea urmatoarelor ipoteze pe care aceasta se bazeaza: A)Egalitatea cantitatilor de produse existente n stoc n toate depozitele. B)Descrierea relatiei dintre stocul optim n cadrul noului depozit si stocul n fiecare depozit existent nainte de consolidare; C)Existenta egalitatii dintre stoc si cerere. a. A+B+C b. A+B c. A+C d. B+C ____ 121. Un canal de distributie poate cuprinde: A)Numai producatorul si consumatorul; B)Numai producatorul, un singur intermediar si consumatorul; C)Producatorul, unul sau mai multi intermediari, consumatorul. a. A+B+C b. A+B c. A+C d. B+D ____ 122. n determinarea sttructurii canalului de distributie trebuie avute n vedere, de regula, urmatoarele elemente: A)Dinamica canalului; B)Cerintele clientului final; C)Posibilitatile furnizorului; D)Disponibilitatea si dorinta intermediarilor de a participa la activitatea canalului. a. A+B+C b. A+B+D c. A+B+C+D d. B+C+D e. A+C+D ____ 123. ntr-un canal de distributie se desfasoara urmatoarele categorii de activitati: A)Activitati care privesc schimbarea proprietatii asupra marfurilor; B)Activitati de natura financiar-contabila; C)Activitati care privesc miscarea fizica a marfurilor; D)Activitati auxiliare. a. A+B+C+D b. A+B+C c. A+B+D d. A+C+D e. B+C+D ____ 124. Deplasarea fizica a marfurilor este realizata cu ajutorul urmatoarelor categorii de participanti: A)Cu atributiuni de managementul marketingului; B)Primari; C)Ofertanti de servicii functionale; D)Furnizori de servicii de sprijin. a. A+B+C b. A+C+D c. A+B+D d. B+C+D ____ 125. Proiectarea unui canal de distributie necesita, printre altele, urmatoarele operatiuni: A)Analiza nevoilor consumatorilor; B)Stabilirea obiectivelor distributiei; C)Alegerea designului de distributie. a. A+B+C b. A+B c. A+C d. B+C ____ 126. Proiectarea unui canal de distributie necesita, printre altele, urmatoarele operatiuni: A)Analiza nevoilor consumatorilor;

B)Identificarea principalelor strategii de distributie; C)Administrarea canalului de distributie; D)Evaluarea strategiilor de distributie identificate. a. A+B+C b. A+B+D c. A+C+D d. B+C+D e. A+B+C+D ____ 127. Proiectarea unui canal de distributie necesita, printre altele, urmatoarele operatiuni: A)Analiza nevoilor consumatorilor; B)Stabilirea obiectivelor distributiei; C)Identificarea principalelor strategii de distributie; D)Evaluarea strategiilor de distributie identificate. a. A+B+C b. A+B+C+D c. A+B+D d. A+C+D e. B+C+D ____ 128. Canalul de distributie are urmatoarele dimensiuni: A)Durata; B)Lungime; C)Latime; D)Adncime. a. A+B+C b. A+B+D c. A+B+D d. B+C+D e. A+B+C+D ____ 129. Adncimea canalului de distributie masoara: A)Gradul de apropiere a circuitului de punctele n care au loc efectiv actele de consum; B)Masura n care procesul distributiei ofera proximitate de loc ct mai adecvata din punctul de vedere al consumatorului; C)Numarul de verigi intermediare pe care l parcurg marfurile pna ajung la consumatorul final. a. A+B b. A+C c. B+C d. A+B+C ____ 130. Un canal direct nu presupune existenta urmatorilor participanti: A)Producator, intermediar, consumator; B)Producator, consumator; C)Producator, doi intermediari-consumator; D)Producator, trei sau mai multi intermediari. a. A+B+C b. A+B+D c. A+C+D d. B+C+D ____ 131. Latimea canalului de distributie nu este data de: A)Numarul unitatilor prin care se asigura circulatia unui produs n cadrul aceleiasi etape din structura circuitului n cauza; B)Gradul de apropiere a circuitului respectiv de punctele n care au loc efectiv actele de consum; C)Numarul de verigi intermediare pe care le parcurg marfurile pna ajung la consumatorul final. a. A+B+C b. A+B c. A+C d. B+C ____ 132. Administrarea canalului de distributie presupunem, printre altele: A)Proiectarea eficienta a canalului de distributie;

B)Recrutarea intermediarilor; C)Motivarea participantilor la activitatea canalului; D)Stimularea (motivarea) membrilor canalului. a. A+B+C b. A+B+C+D c. A+C+D d. A+B+D e. B+C+D ____ 133. Principalele programe folosite de producator, n vederea atingerii obiectivelor de distributie stabilite n relatiile sale cu intermediarii sunt: A)Stabilirea surselor de putere; B)Gestionarea eficienta a puterii bazata pe constrngere; C)De cooperare; D)De asociere; E)De planificare a activitatii de distributie. a. A+B+C b. A+C+D c. A+D+E d. B+C+D e. C+D+E ____ 134. Prezenta intermediarilor n cadrul canalului de distributie este necesar a, printre altele, si din urmatoarele motive: A)Reducerea complexitatii activitatii desfasurate; B)Functiile ndeplinite de catre intermediari; C)Avantajele specializarii; D)Comoditatea pentru consumator. a. A+B+C b. A+B+C+D c. A+B+D d. A+C+D e. B+C+D ____ 135. Prezenta intermediarilor n cadrul canalului de distributie este necesara, printre altele, si din urmatoarele motive: A) Functiile ndeplinite de catre intermediari; B) Reducerea costurilor de distributie; C) Reducerea distantei dintre producator si consumator; D) Avantajele specializarii. a. A+B+C b. A+B+D c. A+C+D d. B+C+D ____ 136. Eficienta canalului de distributie se afla n strnsa legatura si deci depinde, printre altele, de: A)Numarul intermediarilor; B)Comoditatea pentru consumator; C)Natura intermediarilor; D)Identitatea intermediarilor. a. A+B+C b. A+B+D c. A+C+D d. B+C+D ____ 137. Criteriile principale n functie de care se poate face clasificarea intermediarilor sunt: A)Avantajele intermediarilor; B)Natura si obiectul fluxurilor ce alcatuiesc activitatea canalului; C)Locul ocupat de intermediari n lungimea canalului; D)Gradul de independenta al intermediarilor. a. A+B+C+D b. A+B+C

c. A+B+D d. A+C+D e. B+C+D ____ 138. n cadrul pietei noastre interne, bunurile de utilizare productiva se distribuie, n principal, prin: A)Canale directe; B)Canale scurte; C)Canale medii si lungi; a. A+B+C b. A+B c. A+C d. B+C ____ 139. Bunurile de folosinta ndelungata se distribuie n cadrul pietei noastre interne, prin: A)Canale scurte; B)Canale mari si lungi; C)Canale directe. a. A+B b. A+B+C c. A+C d. B+C ____ 140. Canalele de distributie utilizate n cadrul pietelor externe pot fi: A)Directe B)Lungi C)Scurte a. A+B+C b. A+B c. A+C d. B+C ____ 141. Criteriile de alegere a canalelor de distributie depind, printre altele, si de urm atorii factori: A)Cerintele produsului; B)Dispersia teritoriala a detailistilor; C)Ciclul de viata al produsului; D)Eficienta sociala a activitatii desfasurate. a. A+B+C b. A+B+D c. A+C+D d. B+C+D e. A+B+C+D ____ 142. Tipul de canal de distributie este ales, printre altii, n functie si de urm atorii factori: A)Costurile nfiintarii unor depozite; B)Cerintele produsului; C)Dispersia teritoriala a produsului; D)Ciclul de viata al produsului. a. A+B+C b. A+C+D c. A+B+C+D d. B+C+D ____ 143. Principalele tendinte ce se manifesta la nivelul detailistilor prezenti pe Internet, vizeaza, printre altele: A)Sortimentul de produse; B)Ambalajul; C)Preturile; D)Relatiile cu producatorul; E)Promovarea. a. A+B+C+D b. A+B+C+E c. B+C+D+E d. A+B+C+D+E

e. A+C+D+E ____ 144. n literatura de specialitate, pentru conceptul de cumparare se mai utilizeaza si termenii de: A.Achizitionare B.Procurare C.Livrare D.Aprovizionare a. A+B+C b. A+B+D c. B+C+D d. A+B+C+D ____ 145. Aspectele ce trebuie avute n vedere la definirea termenului de cumparare se refera la: A.Achizitionarea din sursa unica B.Achizitionarea de bunuri si servicii necesare C.Achizitionarea la un cost optim D.Achizitionarea din surse competente si sigure a. A+B+C+D b. A+B+C c. A+C+D d. B+C+D ____ 146. n conceptia clasica, misiunea cumpararii consta, printre altele, n obtinerea produselor necesare: A.De calitatea potrivita B.De cantitatea potrivita C.Din sursa potrivita D.La timpul potrivit a. A+B+C b. A+B+D c. A+C+D d. A+B+C+D ____ 147. In conceptia clasica, misiunea cumpararii consta, printre altele, in obtinerea produselor necesare: A.Din surse unice B.De calitatea potrivita C.La locul potrivit D.La pretul potrivit a. A+B+C+D b. B+C+D c. A+B+C d. A+C+D ____ 148. Obiectivele cumpararii moderne se refera, printre altele la: A.Asigurarea la momentul potrivit a marfurilor necesare B.Dezvoltarea relatiilor cu furnizorii competenti C.Urmarirea tendintelor pietei D.Cumpararea din mai multe surse a. A+B+C b. A+B+D c. B+C+D d. A+B+C+D ____ 149. n conceptie logistica, principalele cai de realizare a economiilor n domeniul cumpararii sunt: A.Identificarea unor substituente B.Negocierea unor conditii de plata mai avantajoase C.Obtinerea unor preturi de cumparare mai favorabile D.Dezvoltarea relatiilor cu furnizorii competenti a. A+B+C b. A+B+D c. B+C+D d. A+B+C+D

____ 150. Importanta cumpararii ca factor de profitabilitate va fi mai mare acolo unde: A.Preturile fluctueaza pe termen scurt B.Inovatia si moda intervin n activitatea firmei C.Se reduc costurile de aprovizionare D.Pietele produselor finite sunt deosebit de competitive a. A+B+C b. A+B+D c. A+B+C+D d. B+C+D ____ 151. Principalele aspecte urmarite n ceea ce priveste costul n optiunea pentru cumpararea cu forte proprii sunt: A.Reducerea costurilor de aprovizionare B.Costul marginal C.Costul de oportunitate D.nvatarea a. A+B+C b. A+B+C+D c. B+C+D d. A+B+D ____ 152. Principalele aspecte urmarite n ceea ce priveste costul n optiunea pentru cumpararea cu forte proprii sunt: A.Costul marginal B.Costul de oportunitate C.nvatarea a. A+B+C b. A+B c. A+C d. B+C ____ 153. Pentru elaborarea strategiei referitoare la sursele de cumparare, firma are n vedere, printre altele, urmatoarele criterii de baza: A.Costul de oportunitate B.Numarul surselor C.Proximitatea surselor D.Piata de provenienta a. A+B+C+D b. A+B+C c. A+B+D d. B+C+D ____ 154. Sustinatorii surselor locale n cumpararea de marfuri au n vedere, printre altele, urmatoarele avantaje: A.Costurile de transport mai mici B.Obtinerea mai rapida a comenzilor urgente C.Preturile mai avantajoase a. A+B+C b. A+B c. A+C d. B+C ____ 155. Sustinatorii surselor locale n cumpararea de marfuri au n vedere, printre altele, urmatoarele avantaje: A.Cooperarea mai strnsqa ntre cele doua parti B.Preturi mai avantajoase C.Costuri de transport mai mici D.Obtinerea mai rapida a comenzilor urgente a. A+B+C b. A+B+D c. B+C+D

d. A+C+D e. A+B+C+D ____ 156. Principalele dificultati aferente cumpararii din surse externe sunt: A.Comunicareac ntre parti B.Logistica C.Documentatiile necesare D.Cursul de schimb a. A+B+C b. A+B+D c. B+C+D d. A+B+C+D ____ 157. Principalele dificultati aferente cumpararii din surse externe se refera la: A.Reglementarile legale B.Negocierea contractelor C.Comunicarea ntre parti D.Costurile logistice mai mici a. A+B+C b. A+B+C+D c. A+B+D d. B+C+D ____ 158. Printre etapele procesului de stabilire a celor mai adecvate surse de cumparare se numara si urmatoarele: A.Evaluarea preliminara B.Evaluarea detaliata C.Selectia propriu-zisa D.Selectarea surselor de date a. A+B+C+D b. A+B+C c. A+B+D d. B+C+D ____ 159. Principalele surse de informatii la care poate apela cumparatorul n identificarea celor mai adecvati furnizori sunt si urmatoarele: A.Sursele secundare din intermediul organizatiei B.Sursele primare din interiorul organizatiei C.Sursele secundare din afara organizatiei D.Sursele primare din afara organizatiei a. A+B+C b. A+B+D c. A+C+D d. A+B+C+D e. B+C+D ____ 160. n procesul de elaborare a chestionarelor de evaluare a furnizorilor se vor urmari, n principal, urmatoarele aspecte: A.Aspectele pur logistice B.Aspectele financiare C.Aspectele tehnologice D.Strategia si cultura organizationala a. A+B+C+D b. A+B+C c. A+B+D d. A+C+D e. B+C+D ____ 161. Managementul bazei de furnizori presupune, printre altele, urmatoarele decizii majore: A.Mentinerea furnizorilor cu performante adecvate B.Renuntarea la furnizorii necorespunzatori C.Cresterea eficientei economice D.Selectarea unor noi surse de cumparare

a. A+B+C b. A+B+D c. B+C+D d. A+B+C+D ____ 162. Pentru evaluarea performantelor furnizorilor actuali, cxumparatorul apeleaza la urmatoarele metode: A.Metoda criteriilor ponderate B.Masurarea nivelului de servire C.Metoda indicelui costurilor a. A+B+C b. A+B c. A+C d. B+C ____ 163. Metoda indicelui costurilor este o metoda de evaluare a performantelor furnizorilor care presupune urmatoarele etape: A.Masurarea criteriilor ponderate B.Masurarea impactului performantelor asupra costurilor C.Determinarea indicelui total de variatie a costului D.Calcularea pretului ajustat a. A+B+C b. A+B+D c. B+C+D d. A+B+C+D ____ 164. Metodele cantitative de evaluare a performanatelor furnizorilor, au printre altele, dezavantaje legate de: A.Costurile mari B.Nivelul scazut de comparabilitate C.Acuratetea evaluarii D.Forta majora a. A+B+C b. A+B+D c. A+C+D d. B+C+D ____ 165. Din punctul de vedere al timpului si cantitatilor achizitionate, se pot alege dintre urmatoarele variante: A.Cumpararea speculativa B.Cumpararea de pe o zi pe alta C.Cumpararea anticipata D.Cumpararea din surse sigure a. A+B+C b. A+B+D c. B+C+D d. A+B+C+D ____ 166. Din punctul devedere al timpului si cantitatilor achizitionate, se pot alege dintre urmatoarele variante: A.Cumpararea n functie de cerintele curente B.Cumpararea anticipata C.Cumpararea speculativa D.Cumpararea de pe o zi pe alta a. A+B+C b. A+B+D c. A+C+D d. B+C+D e. A+B+C+D ____ 167. Avantajele cumpararii de pe o zi pe alta sunt urmatoarele: A.Diminuarea imobilizarilor de capital n stocuri de marfuri B.Protectia faat de variatiile preturilor

C.Flexibilitatea necesara pentru a produce schimbari n caracteristicile produsului sau gamei de produse. a. A+B b. A+C c. B+C d. A+B+C ____ 168. Principalele limite ale cumpararii de pe o zi pe alta sunt: A.Flexibilitatea redusa fata de variatia preturilor B.Sporeste riscul producerii unor rupturi de stoc C.Mareste costurile de transport D.Nu permite valorificarea disconturilor oferite de furnizori n situatia unor comenzi n cantitati mai mari de produse. a. A+B+C b. A+B+D c. B+C+D d. A+B+C+D ____ 169. Avantajele cumpararii anticipate constau n: A.Evitarea dificultatilor legate de epuizarea stocurilor B.Reducerea costului marfurilor, ca urmare a cumpararii la preturi mai mici C.Diminuarea imobilizarilor de capital n stocuri de marfuri D.Diminuarea cheltuielilor de transport a. A+B+C b. A+B+D c. B+C+D d. A+B+C+D ____ 170. Principalele avantaje ale metodelor cantitative de evaluare a performantelor furnizorilor actuali sunt: A.Comparabilitatea performantelor B.Cvasi-obiectivitatea evaluarii C.Analiza evolutiei D.Facilitarea colaborarii a. A+B+C b. A+B+D c. B+C+D d. A+C+D e. A+B+C+D ____ 171. Pentru a realiza evaluarea cu ajutorul metodei indicelui de cost este nevoie, printre altele, si de urmatoarele elemente: A.Indicele de variatie a costului n functie de calitate, de livrare si de servicii. B.Numarul furnizorilor C.Indicele de variatie a costului total D.Pretul marfii a. A+B+C+D b. A+B+C c. A+B+D d. B+C+D e. A+C+D ____ 172. Pretul ajustat necesar n evaluare de ajutorul metodei indicelui de cost depinde de urmatoarele elemente: A.Factorul de ajustare B.Numarul beneficiarilor (cumparatorilor) C.Factorul de ajustare a. A+B b. A+C c. B+C d. A+B+C ____ 173. Cu ocazia vizitei la furnizorii potentiali sunt urmarite, printre altele, aspecte legate de:

A.Echipamentul de productie B.Controlul calitatii C.Gospodarirea interna D.Competenta managementului a. A+B+C b. A+B+D c. A+C+D d. B+C+D e. A+B+C+D Completion 174. n literatura de specialitate, aportul cumpararii la profitul firmei este explicat de principiul parghiei conform caruia, reducerea cu o valoare mica a costurilor de cumparare are un efect mai mare asupra profitului, comparativ cu o mbunatatire egala realizata n alte arii de costuri-vnzari ale firmei. 175. .costul..este criteriul hotartor n optiunea pentru cumpararea sau realizarea cu forte proprii. 176. Cumpararea din surse multiple pe termen lung poate sa conduca la aparitia nemultumirilor unor furnizori.care nu doresc sa livreze acelasi produs ca si concurentii lor. 177. Cumpararea din surse externe are un grad de dificultate mai mare., comparativ cu aprovizionarea din surse existente pe piata interna. 178. n ultimul timp, orientarea traditionala spre relatii de adversitate a fost nlocuita de preocuparile de dezvoltare a relatiilor de parteneriat 179. Marimea furnizorilor este un criteriu important ce sta la baza elaborarii strategice referitoare la sursele de cumparare. 180. Rezultatul procesului de alegere a furnizorilor trebuie sa se concretizeze n stabilirea celor mai adecvate surse 181. n esenta, baza de furnizori reprezinta totalitatea furnizarilor aprobat, la care firma apeleaza si a relatiilor cu acestia. 182. Pentru evaluarea performantelor furnizorilor locali, se apeleaza la doua metode cantitative, respectiv metoda criteriilor ponderate si metoda indicelui costurilor. 183. Cumpararea speculativa.consta n cumpararea unei cantitati foarte mari de produse, pentru a valorifica o oportunitate temporara de pret. 184. n cazul parteneriatului strategic se stabilesc relatii pe termen lung, n care ambele parti investesc pentru profitul comun, urmarind castigul reciproc. 185. ntotdeauna un canal de distributie va cuprinde producatorul si consumatotul (utilizatorul) final. 186. n determinarea structurii canalului de distributie se are n vedere, de regula, urmatoarele trei elemente de baza cerintele clientului final, posibilitatile furnizorului , disponibilitatea si dorinta

intermediarilor de a participa la activitatea canalului. 187. Participantii la activitatea canalului de distributie se structureaza n participanti primari, ofertant de servicii functionale si furnizorii de servicii de sprijin. 188. Elaborarea unei strategii eficiente a canalului de distributie constituie poate cea mai importanta problema de marketing, c u care se confrunta agentii economici. 189. Pentru reusita proiectarii sistemului de distributie, o deosebita importanta o prezinta specificitatea si proprietatile produsulu i, precum si marimea si structura pietei potentiale a organizatiei. 190. Prima etapa a procesului de proiectare a unui canal de distributie consta n cunoasterea a ce, unde, de ce, cnd si cum cumpara consumatorii potentiali. 191. Un canal de distributie are un caracter tridimensional, structura acestuia particularizndu-se prin urmatoa rele trei dimensiuni: lungime, latime sau ampluare si adncime. 192. Adncimea canalului de distributie reflecta masura n care procesul de distributie ofera o proximitate de loc ct mai adecvata din punctul de vedere al consumatorului. 193. n cazul puterii bazate pe recompensa, intermediarii se conformeaza cerintelor producatorilor, nu datorita propriilor lor convingeri, ci urmare a stimularii. 194. Puterea bazata pe referinte este utilizata n cazul n care producatorul este binecunoscut, avnd un nume att de bun, de recunoscut si respectat, nct intermediarii sunt mndri si se identific e cu acesta. 195. n conditiile globalizarii, ale integrarii,distanta geografica dintre producator si consumatorul (utilizatorul) final devine tot mai mare. 196. Natura si obiectul fluxurilor ce alcatuiesc activitatea n cadrul unui canal de distributie reprezinta un criteriu principal care departajeaza intermediarii. 197. O proiectare corespunzatoare a canalului de distributie nu va da rezultatele asteptate dect n masura n care administrarea acestora se va face n mod eficient. 198. stimularea membrilor canalului de distributie trebuie sa porneasca de la cunoasterea nevoilor si cerintelor cu care acestia se confrunta. 199. Intermediarii ndeplinesc o serie de functii de natura tranzactionala,logistica si de facilitare. 200. Din rndul functiilor de facilitatre se nscriu toate cele care contribuie la ndeplinirea activitatilor de schimb si logistice, ca de exemplu functia de finantare si de asigurare, functia de comunicare,functia de promovare sau cea de realizare a cercetarilor de piata si de consultanta. 201. Un motiv important ce face necesara apelarea la intermediari specializati l reprezinta comoditatea pentru consumator.

202. Sistemul canalelor de distributie este astfel proiectat nct functiile sale specifice sa se ncadreze ntr-un program de marketing privind produsul n cauza. 203. Circuitul lung, numit de altfel si circuitul traditional este n mod obisnuit utilizat pentru produsele alimentare, de ntretinere, textile, electrice etc. 204. Definirea canalelor de distributie va avea n vedere, printre altele, faptul ca acestea reprezinta un organism complex, ce are aceleasi dimensiuni, legate de lungime, latime si adncime. 205. Prin facilitatile pe care le ofera clientilor sai, distributia electronica va capata o amplare din ce n ce mai mare, pe masura cresterii numarului de utilizatori Internet, a clarificarii aspectelor legale si a celor legate de siguranta tranzactiilor.