Care sunt elementele de proiectare a unei retele SC (Supply Chain Network)?

Proiectarea supply chain-ului

Strategia supply chain-ului trebuie aliniat cu strategia general a companiei. Scopurile
supply chain-ului trebuie formulate n termeni operaionali, ca: acoperirea pieei, suport de
vnzri i service, volumul vnzrilor, profitabilitate, stoc, numerar i reinvestiii. Strategia
supply chain-ului include decizii legate de intensitatea distribuiei, utilizarea canalelor directe
i indirecte, serviciul intermediarilor n fiecare arie geografic i planuri de implementare.
Managementul unei firme trebuie s se implice n procesul de proiectare al supply chain-ului,
atunci cnd se introduc noi produse sau cnd lanul existent nu mai face fa obiectivelor.
Procesul de proiectare al supply chain-ului const n urmtorii pai:
1. Determinarea obiectivelor;
2. Formularea strategiei;
3. Elaborarea alternativelor structurale;
4. Evaluarea i analiza alternativelor structurale;
5. Alegerea alternativei structurale optime;
6. Determinarea alternativelor individuale pentru fiecare membru;
7. Msurarea i evaluarea performanelor membrilor individuali;
8. Selectarea membrilor;
9. Msurarea abaterilor de la standardele de performan stabilite pe obiective i identificarea
posibilitilor de corectare a lor.

Productorii, en-gros-iti i comercianii pot realiza procesul proiectat, n funcie de puterea
relativ pe pia, puterea financiar i disponibilitatea membrilor.
Perspectiva productorilor
Un productor are putere pe pia atunci cnd consumatorii caut produsul lui. n acest caz,
comercianii i en-gros-itii sunt nerbdtori s comercializeze produsele acestuia, pentru c
asemenea produse atrag clienii. Creterea puterii productorilor, en-gros-itilor i a
comercianilor la nivel naional i global rezult ntr-un transfer de putere ctre comerciani,
datorit faptului c ei au acces direct la un numr mare de consumatori. Creterea puterii
productorilor rezult ntr-un set redus de furnizori globali care produc mrci pe care
consumatorii le vd din ce n ce mai mult ca substitueni. Mrci ale comercianilor ca Profi, au
devenit naionale i n unele cazuri, chiar globale, ceea ce a contribuit la slbirea mrcilor
tradiionale puternice.
Perspectiva en-gros-itilor
En-gros-itii fac posibil furnizarea eficient a bunurilor. Sunt justificai din punct de vedere
economic, pentru c mbuntesc eficiena supply chain-ului.
Perspectiva comerciantului
Comercianii exist atunci cnd furnizeaz un sortiment de produse convenabil,
disponibilitate, preuri i imagine ntr-o anumit pia. Msura n care este preferat de
consumatorii dintr-o anumit zon, i influeneaz capacitatea de a negocia legturile din
supply chain. Capacitatea financiar a consumatorilor i mrimea lor, determin gradul lor de
influen asupra membrilor supply chain-ului.

Factorii luai n considerare pentru proiectarea unui supply chain
Astfel, printre factorii pe care managementul trebuie s-i ia n considerare n proiectarea unui
supply chain, sunt:






Ce sunt procesele si care sunt procesele cheie ale SCM in modelul SCOR ? (the Supply Chain
Operations Reference) of the Organization of the Supply Chain Council;

Ca o modalitate de a obtine o Intelegere la nivel ridicat a acestor operatiuni si a modului In
care acestea se intersecteaza, putem folosi modelul lantului de aprovizionare SCOR
dezvoltat de Supply Chain Council ( www.supply-chain.org). Acest model identifica patru
categorii de operatiuni.
I . Modelul SCOR
Modelul Supply Chain Operation Reference (SCOR) este produsul organizatiei Supply
Chain Council (www.supply-chain.org), o corporatie globala non-profit deschisa aderarii
tuturor companiilor si organizatiilor interesate cercetarii si standardizarii In domeniul
sistemelor de gestiune a lanturilor de aprovizionare. In timp ce o mare parte din continutul
de baza al modelului a fost folosit de practicieni de multi ani, modelul SCOR (Figura1.5)
ofera un cadru unic care leaga procesele de afaceri, masuratorile, cele mai bune practici
inovatiile tehnologice Intr-o singura structura pentru a sprijini comunicatia Intre partenerii
implicati In lantul de aprovizionare si pentru a Imbunatati eficienta gestionarii latului de
aprovizionare si activitatile legate de Imbunatatirea lantului de aprovizionare.
SCOR este un instrument de gestiune si se Intinde de la furnizorul furnizorului la clientul
clientului. Modelul a fost dezvoltat de catre membrii consilului pe baza de voluntariat
pentru a descrie activitatile de afaceri asociate cu toate fazele de satisfacere a cererii
clientului.
Modelul se bazeaza pe trei elemente:
1. Procesul de modelare
Prin descrierea lanturilor de aprovizionare folosind blocurile de modelare a proceselor,
modelul poate fii folosit pentru a descrie lanturi de aprovizionare mergand de la un nivel
foarte simplu pana la unul foarte complex folosind un set de definitii comune.
SCOR este bazat pe 5 procese distincte de management : Planificare, Procurare,
Fabricare, Livrare si Returnare.
Planificare Procese care echilibreaza cererile si aprovizionarea pentru a constui actiuni
care sa satisfaca cel mai bine aprovizionarea, productia si cererile de livrare.
Procurare Procese care procura bunuri si servicii pentru a satisface cererile actuale sau
planificate.
Fabricare Procese care transforma produsul Intr-o stare finita pentru a satisface cererile
actuale sau planificate.
Livrare - Procese care furnizeaza bunuri finite si servicii pentru a satisface cererile
actuale sau planificate, de obicei integrand managementul de comenzi, de transport si
distributie.
Returnare Procese care integreaza Inapoierile si primirea de produse Inapoiate din
orice motiv. Aceste procese se extind In zona de asistenta clienti.
Obiectivele tinta ale modelului de referinta SCOR sunt:
Modelarea interactiunilor clientului, de la intrarea comenzii pana la achitare;
peratiunilor ce implica produse (materiale si servicii) de la furnizorul
furnizorului pana la clientul clientului, inclusiv echipamente, consumabile, piese de
schimb, produse vrac si aplicatii software;
componente de la Intelegerea
cererii agregate pana la Indeplinirea comenzii.
SCOR ofera trei niveluri de detaliu ale mediului de afaceri:


detaliile elementelor de proces, incluzand atributele de performanta.
Sub nivelul 3, companiile descompun elementele proceselor si Incep sa implementeze
practici de management specifice. In acest stadiu companiile definesc practici pentru a
obtine un avantaj competitiv, si se adapteaza conditiilor de bussines aflate In continuua
schimbare.
2. Masuratori de performanta
Modelul SCOR contine mai multe de 150 de indicatori cheie care masoara performanta
operatiunilor specifice lantului de aprovizionare. Aceste valori de performanta deriva din
experienta si contributia membrilor Cosiliului. Ca si procesul de modelare a sistemului,
indicatorii SCOR sunt organizati Intr-o structura ierarhica. Indicatorii de Nivel 1 sunt la cel
mai Inalt nivel, si sunt folositi la factorii decizionali de Inalt nivel pentru a masura
performanta Intregului lant de aprovizionare al companiei.
Indicatorii de Nivel 1 reprezinta calculele prin care o companie poate masura cat de bine
sunt pozionati In realizarea pozitiei dorite pe piata concurentiala. Atributele de performanta
sunt caracterisitici care ii permit unui lant de aprovizionare sa fie analizat si evaluat In
comparatie cu alte lanturi de aprovizionare cu strategii competitive.


3. Cele mai bune practici
Odata ce performanta operatiunilor specifice lantului de aprovizionare au fost masurate si
minusurile de performanta identificate, devine importanta identificarea activitatilor care
trebuiesc derulate pentru a Inlatura minusurile depistate.
Modelul SCOR defineste termenul de buna practica cu ajutorul termenilor Uzual,
Structura, Dovedit si Repetabil pentru a face un impact pozitiv asupra rezultatelor
operatiunilor.
- Uzual: Nu trebuie sa fie In curs de dezvoltare si nu trebuie sa fie Invechit.
- Structura: A fost declarat In mod clar Scopul, Domeniul de aplicare, Procesul si
Procedura
- Dovedit: Succesul a fost demonstrat Intr-un mediu de lucru
- Repetabil: Metoda folosita a fost demonstrata In medii multiple
I erarhia SCOR
Modelul SCOR este Impartit In patru nivele ierarhice piramidale, reprezentand un plan
pentru Imbunatatirea performantei lantului de aprovizionare. Modelul SCOR se ocupa cu
trei nivele de proces, nivelele crescand progresiv In detalii de proces. Nivelul 4 are scopul
de a se ocupa de problemele functionale si organizatorice. La nivelul 4, organizatia
implementeaza schimbarile lantului de aprovizionare bazate pe proiectarea pe care
modelul SCOR o creeaza.
Nivelul 1 este cel mai Inalt nivel si defineste scopul si continutul modelului
SCOR. Acest nivel defineste cele 5 procese de management, ele fiind : planificare,
procurare, fabricare, livrare, si returnare. Acestea definesc scopul si parametrii tuturor
subproceselor implicate In lantul de aprovizionare.
Planificare
Planificarea aprovizionarii si cererii este actiunea care sta la baza lungimii lantului de
aprovizionare.In esenta, o organizatie creeaza si comunica planurile pentru Intrgul lant de
aprovizionare, bazandu-se pe analiza modelului SCOR. Cheia este echilibrarea resurselor
In functie de cerinte. O organizatie combina resursele lantului de aprovizionare si cererile
pentru a construi un plan care sa se sincronizeze si sa optimizeze productia, inventarul,
distributia, si planificarea initiala de capacitate. Acest lucru ajuta la construirea unui plan
care sa satisfaca toate cererile.
Procurare
Cand sursele sunt reprezentate de stocuri, fabricare la cerere, si proiectarea de produse la
cerere, o organizatie Isi conduce activitatile care au legatura cu sursele si cu obtinerea de
materii prime si servicii pentru a Indeplini planificarile si cererile anticipate.
Fabricare
Productia de tip Fabricatie pentru stoc, Fabricatie pentru comanda si Proiectarea pentru
comanda, are de-a face cu realizarea si conducerea fabricatiei, testarea, amblarea,
detinerea, si realizarea de produse. Deasemenea se ocupa cu proiectarea schimbarilor si
fabricarea produselor pentru a Indeplini cererile planificate si anticipate.Sub acest proces,
o organizatie este axata pe managementul infrastructurii, starea productie, calitatii si
capacitatea e scurta durata.
Livrare
Actiunea de livrarea se ocupa cu dezvoltarea si mentinerea datelor de baze pentru
clineti,produse, si preturi. Acest proces este orientat pe livrarea produselor finale si a
servciilor pentru a Indeplini cererile planificate si anticipate.
Returnare
23
Actiunea de returnare a materialelor prime si receptie a retururilor de produse finite include
identificarea conditiillor In care se afla produsul si Intoarecerea produsului la sursa.
Organizatiile pot folosi indicatorii de Nivel 1 pentru a masura daca au obtinut obiectivele
dorite In industria lor si In acelasi timp pot observa cat de performanti sunt. Cheia
succesului nu este sa obtina performanta maxima In toate nivelele ci sa se concentreze pe
cerintele si nevoile clientului.
Nivelul 2 este cunoscut si ca nivelul de configurare.La acest nivel, organizatiile analizeaza
deplasarea materialelor de-a lungul lantului de aprovizionare de la un capat la celalalt. Ele
ajusteaza procesele cu infrastructura organizationala bazandu-se te strategia firmei. De
exemplu ce tip de produse produce o firma si cum livreaza aceste produse are influenta In
aspectul de configurare al lantului de aprovizionare.
Modelul SCOR identifica categoriile de procese primare pe care organizatiile le pot
configura pentru operatiile proprii. La acest nivel, organizatiile pot conduce o analiza
numita joc de razboi pentru a evalua impactul pe care le pot avea actiunile de
Imbunatatire a performantelor. Anumiti indicatori de la acest nivel sunt conectati la procese
mai mici decIt nivelul 1, si multi indicatori ai nivelului 2 sunt conectati de indicatorii de la
nivelul 1.
La acest nivel procesele de planificare care se suprapun si procese duplicate de
cumparare pot fi identificate. Comenzile Intarziate ale clientilor indica o nevoie de integrare
a furnizorilor si a clientilor. Fiecare categorie de procese este atribuita Planificarii,
Executiei sau Activarii.
Planificare. Categorii de procese atribuite pentru planificarea cu scopul de a sprijini
alocarea de resurse pentru cererile asteptate. Ele Incorporeaza echilibrarea cererii si
ofertei Intr-un orizont de planificare adecvat.In general, aceste procese sunt executate
periodic. Ele influenteaza direct flexibilitatea lantului de aprovizionare In functie de
schimbarile aparute In cereri.
Executia. Categoria proceselor de executie este cea declansata de o cerere planificata
sau In curs.In modelul SCOR, de regula se integreaza In mode regulat programerea
etapelor precum si transformarea si/sau transportul de produse.Sursa proceselor tip,
fabricare si livrare sunt In continuare descompuse tinand cont de natura comenzilor
clientilor.Categoria de procese de executie descrie procesele de baza ale lantului de
aprovizionare.
Activare. Categorii de procese atribuite asigurari suportului altor categorii de procese.Eele
pregatesc, pastreaza si controleaza fluxul de informatii da si relatiile dintre procese.
Exemple procese de nivel 2 : Fabricare-pentru-stocare (Make-to-stock), Fabricare-
pentrucomanda
(Make-to-order), Proiectare-pentru-comanda (Engineering-to-order)
Nivelul 3 este cunsocut si ca nivelul proces element (Figura8). Acest nivel
acceseaza profund organizatia pentru a detalia cum lucreaza si cum se deplaseaza
informatia de-a lungul lantului de aprovizionare. Se concentreaza pe tranzactiile cheie,
inclusiv intrari si iesiri, si observa obiectivele, indicatorii de performanta, cele mai bune
practici, infrastructura si capabilitatile sistemului. La acest nivel, organizatiile pot valida
impactul Imbunatatirilor aduse de-a lungul lantului de aprovizionare.
Nivelul 4 este zona In care practicile de management ale ariei de aproviozionare sunt
impementate. Activitatile de la acest nivel sunt specifice unei organizatii si sunt orientate
pe implementarea obiectivelor. Aceste activitati includ concentrarea pe proiectare,
procesare si pe sistem



WMS definitie si componente

Warehouse Management Systems (WMS)
Evolutia sistemelor de management al depozitului (WMS) este foarte similara cu cea a
altor solutii software. Initial unui sistem de control al circulatiei si depozitarii materialelor
Intr-un depozit, rolul de WMS se extinde pentru a include, industria usoara, managementul
transporturilor, managementul comenzilor, contabilitate si sisteme complete.
Acum, daca WMS evolueaza Intr-un sistem ERP este un lucru bun sau nu pana la
dezbatere.
Chiar daca WMS continua sa castige functionalitate adaugata, functionalitatea de baza
initiala a unui WMS nu s-a schimbat cu adevarat.
Instalarea detaliata si prelucrarea In cadrul unui WMS poate varia semnificativ de la un
furnizor software la altul, cu toate acestea, logica de baza va utiliza o combinatie de
elemente, localizare, cantitate, unitate de masura, precum si informatii pentru a determina
unde se stocheaza si In ce succesiune se vor efectua aceste operatiuni.
Pentru a executa o operatiune de succes, managerii trebuie sa se asigure ca materialele,
bunurile si produsele ajung la timp in depozit si sunt aranjate cum trebuie . Producatorii pot
realiza acest lucru cu ajutorul sistemelor de management al depozitului (WMS) software.


What Is Supply Chain Management (SCM)? Definitia Council of Supply Chain Management
Professionals (CSCMP)
In viziunea consiliului CSCMP(Council of Supply Chain Management Professional), Supply Chain
Management reprezinta planificarea si managementul tuturor activitatilor implicate in stabilirea
surselor si achizitia produselor, conversia acestora si managementul activitatilor logistice. SCM-
ulinclude coordonarea si colaborarea intre partenerii de afaceri, precum furnizorii de produse,
canalele intermediare, furnizorii de servicii si clientii pentru integrarea si realizarea managementului
eficient al cererii si ofertei.

Componentele unui sistem de transport descrierea acestora

Transportul poate fi definit ca activitatea prin care se realizeaz deplasarea mrfurilor
pe diferite distane ntre diverse puncte. Principalele modaliti de transport sunt: rutier, naval
(pe ap), feroviar, aerian i prin conduct.
Transportul rutier este o modalitate de transport flexibil n ceea ce privete ruta i
perioada de operare. Mrfurile pot fi livrate direct la sediul clienilor sau ntr-un loc desemnat
de acetia. Mijloacele de transport rutier sunt eficiente pentru deplasarea pe distane scurte a
mrfurilor de valoare ridicat. ntre dezavantajele transportului rutier se pot meniona faptul
c restriciile la controalele vamale (pentru transporturile internaionale) pot fi consumatoare
de timp. De asemenea, distanele lungi i necesitatea efecturii unor traversri de ap reduc
atractivitatea pentru transportul rutier. n plus, n unele pri ale globului, n special n rile
slab dezvoltate, infrastructura rutier este proast.
Transportul naval (pe ap) constituie o modalitate de transport foarte ieftin pentru
deplasarea mrfurilor n sistem vrac, a produselor cu valoare unitar mic sau neperisabile (de
exemplu, crbunii i ieiul). Transportul naval este lent i poate fi dependent de starea vremii
( de exemplu, unele porturi sunt acoperite cu ghea n timpul iernii). De obicei, transportul
naval se utilizeaz n combinaie cu alte modaliti de transport pentru a putea realiza livrarea
mrfurilor din u n u.
Transportul feroviar reprezint o modalitate bun pentru transportul mrfurilor n
sistem vrac pe distane mari. Utilizarea n cretere a sistemelor de transport containerizate
ofer un mijloc flexibil n ceea ce privete folosirea transportului feroviar, cu timp i costuri
de transfer minime pe ncrctur.
Transportul prin conduct necesit o investiie iniial ridicat pentru construirea
conductei, dar reprezint o modalitate ce permite obinerea unui cost marginal redus pentru
transportul fluidelor i a unor produse chimice. Transportul ieiului i a gazelor naturale este
asociat, n mod obinuit cu transportul prin conducte.
Transportul aerian este considerabil mai scump pe ton/km dect oricare alt
modalitate de transport, dar este mult mai rapid. Este de preferat mai ales pentru deplasarea
produselor perisabile, a celor de valoare ridicat i n cantiti reduse (de exemplu,
diamantele, softurile, florile naturale etc.). n prezent asistm la o tendin de extindere a
pieei transportului aerian prin promovarea serviciilor sale, care au la baz conceptul de cost
complet al distribuiei. Astfel, cheltuielile mai ridicate de transport pot fi compensate prin
reducerea altor costuri (ambalare, asigurare etc.). n plus, realizarea unor aeronave mai mari i
mai flexibile a dus la reducerea costurilor.
n alegerea modalitilor de transport se ine seama de o serie de criterii i anume:
viteza de deplasare, frecvena deplasrii, sigurana pe timpul transportului, capacitatea
mijlocului de transport, disponibilitatea mijlocului de transport, costul transportului, specificul
mrfii etc. Sigur c nu vor putea fi ntrunite simultan toate aceste criterii de ctre un singur
mod de transport i de aceea, va fi cutat o optimizare ntre mai multe criterii care s
corespund cel mai bine nevoilor de transport ale unei firme. Acesta deoarece decizia cu
privire la alegerea modalitii de transport are o importan deosebit. Unii autori susin c din
costul total al distribuiei fizice costul transportului reprezint circa 37 %.
O tendin tot mai des ntlnit n legtur cu transporturile o constituie extinderea
transporturilor combinate sau multimodale. Transporturile combinate presupun utilizarea a cel
puin dou modaliti de transport i pot fi de tipul:
- piggyback combin transportul rutier cu cel feroviar;
- fishyback combin transportul rutier cu cel naval;
- trainship combin transportul feroviar cu cel naval;
- airtruck combin transportul rutier cu cel aerian.
Dei fiecare din aceste combinaii ofer anumite avantaje transportatorului, utilizarea
sistemului piggyback este mai rspndit, fiind mai ieftin ca utilizarea exclusiv a
transportului auto, flexibil, comod, mai puin duntor asupra mediului i contribuie la
reducerea gradului de congestionare a cilor rutiere.
Dificulti n calea extinderii sistemului piggyback apar datorit problemelor legate de
transportul feroviar. Aceste probleme sunt legate de conflictele de interese dintre firmele
feroviare aparinnd unor ri diferite, precum i de preponderena proprietii publice asupra
acestor firme. De aceea, n domeniul transportului feroviar, n general i a celui european, n
special, se impune o reform care s aib n vedere acordarea posibilitii firmelor feroviare
particulare de a concura cu cele din sectorul public, precum i apariia unei autoriti a
transportului feroviar pentru o regiune care s cuprind mai multe ri (de exemplu, pentru
ntreaga Uniune European). Aceast autoritate este necesar pentru a se evita diferenele
tehnice dintre ri, pentru eliminarea blocajelor reelei, pentru coordonarea intereselor
membrilor.
Dintre aceste modaliti de transport cea mai larg extindere i utilizare o are
transportul rutier, datorit mai ales flexibilitii sale. Aceast flexibilitate a transportului rutier
poate fi privit prin prisma mrimii i capacitii variabile a autovehiculelor, posibilitii
controlului temperaturii pe timpul deplasrii mrfurilor, caracteristicilor manipulrii
produselor (prin utilizarea unor echipamente de transport intern), eliminrii manipulrilor
multiple ale produselor ncrcate (transportul rutier se poate utiliza de la ua furnizorului la
cea a cumprtorului). Ca atare, n cele ce urmeaz ne vom referi la transporturile rutiere.
Caracteristici generale ale transportului rutier de mrfuri

Dominaia puternic a utilizrii transportului rutier n activitile logistice i uurina
operrii lui au totui propriile lor probleme. Exist dou grupuri de probleme care pot
determina dificulti n ceea ce privete transportul rutier i anume restricii referitoare la
deplasare i cele referitoare la conducerea parcului auto.
Din categoria restriciilor de deplasare fac parte:
1. legislaia prin care se poate limita greutatea permis pentru un autovehicul pe
anumite strzi sau durata de timp care i este permis unui ofer pentru a conduce;
2. fixarea unor perioade ale zilei n care se poate face livrarea produselor sau se poate
realiza accesul n zonele de livrare. n asemenea situaii se produce o limitare a perioadelor n
care un punct de vnzare poate fi aprovizionat, fapt care conduce la necesitatea gsirii unor
rute de livrare alternative. n situaia perioadelor limitate de livrare a mrfurilor (de exemplu,
livrarea este permis doar n anumite ore sau intervale orare) apar implicaii corespunztoare
asupra cantitilor de mrfuri stocate i asupra necesitilor de reaprovizionare;
3. congestionarea traficului rutier n interiorul localitilor, care determin apariia unor
probleme legate de frecvena i sigurana livrrilor de mrfuri ctre punctele de vnzare,
crescnd corespunztor costurile distribuiei;
4. implicaiile ecologice, datorate reaciei grupurilor de presiune fa de problemele
determinate de traficul auto (poluare, creterea consumului de carburani, zgomot, perturbri
ale vederii etc.).
ntre problemele administrrii parcului auto se pot meniona:
- structura (compoziia) parcului auto, dat fiind varietatea imens de vehicule care
sunt disponibile pentru utilizare n transportul rutier. Structura parcului auto trebuie s in
seama de natura produselor ce urmeaz a fi transportate, de mijloacele auxiliare necesare
pentru manipulare, de modul de utilizare a autovehiculelor etc., deoarece toate acestea
presupun costuri. Exist produse, cum ar fi cele fragile, cele congelate sau refrigerate care
necesit vehicule specializate pentru transport. De asemenea, exist uniti comerciale (cum ar
fi supermagazinele) care necesit aprovizionarea cu produse la o varietate de temperaturi,
ceea ce determin prezena unor vehicule corespunztoare care s transporte aceste produse.
O rezolvare a acestei probleme a constituit-o realizarea vehiculelor multi-temperatur, care
pot mbunti flexibilitatea mijlocului de transport, dar cu un anumit cost. Dificulti similare
apar n legtur cu manipularea produselor n interiorul i n afara vehiculului, cu utilizarea
corespunztoare a spaiului acestuia etc.;
- adoptarea deciziilor cu privire la finanarea achiziionrii vehiculelor din parcul auto.
n general, pot exista trei modaliti de procurare a vehiculelor i anume cumprarea, leasing-
ul i contractul de nchiriere. Decizia pentru una dintre aceste trei modaliti i multiplele
variante din cadrul fiecreia va depinde de situaia concret a fiecrui agent economic;
- funcionarea eficient a parcului auto. Funcionarea eficient presupune costuri de
operare, a cror control i msurare ridic probleme. Controlul strict i supravegherea
activitii vehiculului i a oferului, ca i respectarea cerinelor legislative sunt cruciale n
realizarea oricrei operaiuni de livrare.
Pentru a mbunti eficiena parcului auto sunt utilizate sisteme informatice, care au
aplicaii n programarea vehiculelor i proiectarea itinerariilor de deplasare a acestora. Se
apreciaz c un astfel de sistem informatic conine 3 pri principale:
a) un fiier de date despre beneficiarii transportului i despre constrngerile legate de
efectuarea livrrilor ctre ei, care este legat n calculator de o reea rutier computerizat;
b) o parte de dirijare automat a transporturilor care genereaz rutele i ncrcturile;
c) o facilitate interactiv care permite eliminarea realizrii manuale a programelor.
Beneficiile introducerii unui sistem informatic includ utilizarea mai bun a
vehiculului, oferirea unor niveluri superioare ale serviciului de livrare prestat beneficiarilor,
reducerea costurilor de transport i a investiiei de capital n vehicule, utilizarea sistemului
informatic ca instrument de stimulare.
Expeditorii mrfurilor sunt persoane fizice sau juridice care ncredineaz
transportatorilor sarcina de a deplasa o ncrctur pe o anumit distan, ntr-un punct
dinainte convenit. Dup domeniul de activitate, expeditorii persoane juridice se regsesc cu
precdere n industrie i distribuie.
Expeditorii mrfurilor au o serie de obiective legate de transport, printre care:
- reducerea costurilor;
- reducerea termenelor de livrare i producie;
- diminuarea stocurilor;
- mbuntirea serviciilor oferite clienilor;
- flexibilitatea prestaiei logistice cu scopul de a rspunde mai bine nevoilor clienilor.
Aceste obiective reprezint totodat i constrngeri care au condus la evoluii precum
dezvoltarea produciei just-in-time (exact la timp). Acest sistem impune o diminuare a
stocurilor la toate nivelurile de producie.
ncercarea de reducere la minimum a stocurilor oblig ntreprinderile industriale s se
concentreze pe competena lor de baz i s recurg la subcontractare pentru acele activiti
unde competitivitatea lor este sczut. Este cazul, mai ales, pentru activitatea de transport,
unde masificarea fluxurilor pe plan intern ntreprinderii nu este posibil, cu excepia firmelor
mari.
Aplicarea sistemului exact la timp conduce la o reorganizare a transportului. De fapt,
just in time determin multiplicarea expedierilor, crend astfel vehicule*km i deci, trafic
intens. Acest sistem antreneaz o cretere a comenzilor i o reducere a volumului unitar al
acestora, conducnd la o cretere a costurilor de pregtire a comenzilor i a celor de transport,
dar se diminueaz costurile cu stocarea, ceea ce n final, poate permite un ctig financiar
pentru expeditor, deoarece costul imobilizrilor financiare legate de stocare este superior
costurilor cu pregtirea comenzilor i supra-costurilor cu transportul.
Prin urmare, aceste evoluii favorizeaz, de asemenea, explozia sectorului de
mesagerie, care s-a dezvoltat considerabil n cursul ultimilor ani.
n general, expeditorii trebuie s fie api s rspund clienilor din ce n ce mai
exigeni. Aceast cerere se caracterizeaz prin:
- cutarea celui mai bun raport calitate-pre;
- mai mult flexibilitate i fiabilitate (sub constrngeri de costuri i de pre);
- scurtarea termenelor de ateptare;
- creterea numrului de referine ale fiecrui produs;
- cerere din ce n ce mai variabil n privina volumului de produse care trebuie
furnizate.
n consecin, exist i constrngeri de distribuie impuse att expeditorilor, ct i
produselor. n plus, natura produselor, tipul de reea de distribuie utilizat, acoperirea
geografic a pieei i constrngeri ale clienilor impun o organizare logistic specific.
La distribuitori, tendinele observate sunt, n general, destul de apropiate de cele ale
ntreprinderilor industriale:
- optimizarea reelelor proprii;
- optimizarea pregtirii comenzilor.
Aceste tendine se regsesc n consecin, n implantarea platformelor logistice.
Principalele criterii de alegere a implantrilor sunt de ordin economic n ceea ce privete
finalitatea investiiei.
Diferitele constrngeri la care sunt supui expeditorii au condus la modificarea viziunii
logistice. Dintr-un sector costisitor i fr o real posibilitate de valoare adugat, logistica a
devenit unul din sectoarele cheie a proceselor industriale i de distribuie.
Astzi, logistica apare din ce n ce mai mult ca sector unde este posibil s se realizeze
economii importante de scar, ceea ce permite obinerea unor avantaje concureniale, mai ales
n ceea ce privete costurile i ctigurile.
Externalizarea n cretere a unei pri din activitile logistice de ctre unii expeditori,
combinat cu cutarea reducerilor pentru costurile cu stocarea a condus la apariia
contractelor globale, care integreaz operaiunile de transport i logistice. Ceea ce a facilitat
apariia unor noi actori i a pieei prestaiilor logistice.

Inventory Performance Measures: How to Assess Inventory Stock Status?
1. Viteza de rotatie exprimata in zile: Days of Supply
( Numar zile de stocare a unui produs pana la vanzarea acestuia)

Stocul n numrul de rotaii arat de cte ori se rennoiesc stocurile n cursul unei perioade, de cte
ori se cuprind ele n volumul desfacerilor de mrfuri. Indicatorul se poate calcula cu una din
urmtoarele relaii: SNR= D/S sau SNR = Z/Vc unde
SNR - este stocul n numr de rotaii.
Principala problem cu care se confrunt managerii cnd iau deciziile privind stocul este
raportul dintre receptivitate i eficien. Cresterea stocului n general face ca lanul logistic s devin
mai scump pentru client. De asemenea, un nivel ridicat al stocului faciliteaz reducerea produciei i
a costurilor de transport din cauza economiei realizate n ambele cazuri. Aceasta opiune, ns, duce
la o cretere a costului de stocare.
2.Customer service by Fill Rate (gradul de onorare a comenzilor)- variante de calcul


Ce tipuri de echipamente de manipulare a produselor intr-un depozit cunoasteti?
Ce tipuri de echipamente de stocare a produselor intr-un depozit cunoasteti?

Mijloacele tehnice de manipulare constituie unul dintre componentele fundament ale ale
logisticii. Este sectorul logisticii care a evoluat cel mai mult n aceste ultime decenii dac
luam n considerare faptul c vagoanele de cale ferat nu s-au schimbat dect puin i
camioanele n-au cunoscut dect modificri ale performanelor i consumului. n schimb,
generalizarea paletei i a elevatorului (cruciorul de ridicat) a constituit o revoluie linitit,
dar extraordinar de important. Este verosimil c acelai lucru se va ntmpla, n urmtorii
ani, i cu automatizarea manipulrii i cu dezvoltarea instalaiilor grele.
Paletele
Suport rectangular de dimensiuni standardizate, adesea din lemn, pe care se pune o
anumit cantitate de mrfuri, paleta constituie o unitate de ncrcare care poate fi
manipulat i deplasat cu un elevator cu furc. Paleta tip este n Europa paleta
standardizat Euro. Paleta reprezint, mpreun cu elevatoarele sau transpaletele care
sunt utilizate pentru a le manipula, baza logisticii moderne i gestiunea sa merit un examen
atent.
Exist numeroase modele de palete, dar principalele dou sunt paleta Euro(80xl20
cm) i paleta ISO(100xl20 cm).
Paleta Euro din lemn i dimensiuni 800x1200 mm a fost adoptat de 18 reele de
cale ferat europene. Ea poarta sigla EUR i stampila reelei de cale ferat corespunztoare.
Cea mai mic fa permite preluarea mrfurilor cu o transpalet sau un elevator. Faa cea
mai lat permite preluarea mrfurilor cu un elevator.
Pe o semiremorc standard cu o lime util de 2,42 m i o lungime util de 13,50 m,
se pot ncrca 3 Euro-palete pe lime (cu condiia ca s nu depeasc tonajul) i 11 Euro-
palete n lungime,adic 33 n total. Eventual se pot suprapune (dup numrul pachetelor pe
care le conine) i atunci se pot ncrca pn la 99 de palete pe remorc.
Dup dimensiunile paletei exist mai multe tipuri:
- subdiviziunile de palete EURO : bax sau palete 80x 60, 60 x 60 etc.;
- paleta ISO 100x120 cu 4 spaii libere ;
- paleta "chimie" 110x130;
- paleta "ciment" 100x120;
- paleta "hrtie" adaptat la formatele standard de hrtie;
Trebuie considerat n mod egal diferitele varieti de crucioare, care tind a juca un
mare rol n distribuie prin simplitatea lor de manevrare pe culoarele suprafeele de vnzare
pn la zona unde sunt expuse produsele.
Exist mai multe tipuri de palete n funcie de calitatea materialului i numrul de
utilizri:
- paleta din lemn, de calitate EPAL care se preteaz la numeroase rotaii (n jur de 30)
i care rezista mai muli ani
- paleta pierdut (sau unirotaie), din lemn de calitate inferioar care poate
asigura 2-3 rotaii sau chiar una singur; ea este evident mai puin rezistent i poate
prezenta riscuri pentru agenii economici. Este interzis cel mai adesea pentru stocri
automate sau pe nlime.
- paleta din lemn mulat, este compus din particule de lemn i rini sintetice; forma
este obinut prin mulaj la temperaturi ridicate iar paletele se pot aeza unele n altele, acest
lucru uurnd returul. Ca dezavantaj ele nu se pot repara i nu trebuie expuse la intemperii.
- paleta din polistiren expandat este o palet din polietilen cu nalt densitate, are
ranfonsri metalice i este mai scump. Aceste palete din plastic nu se pot repara dar sunt
reutilizabile i permit respectarea celor mai bune condiii de igien.
- paleta metalic din oel sau din aluminiu, utilizat pe scar larg n industria
farmaceutic sau agroalimentar.
- paleta din carton, mai uoar care este utilizat n PLV sau n expediiile pe cale
aerian.
- paleta lad: lada este adesea din lemn cu baza care permite prinderea cu o furc.
- box-paleta: recipient metalic cu baza ca o palet.
Exist diferite sisteme de fixare a mrfurilor pe palete:
- ncercuind mrfurile cu o coard,o curea extensibil sau o ching textile cu nod de
tensiune;
- punnd grile antiglisante ntre diferitele rnduri de produse,
- lipind cartoanele unele de altele cu ajutorul unui clei auto-casant care permite
desfacerea imediat dup ncrcare dar i nclinri ale sarcinii pn la 45; exist cleiuri care se
nclzesc, altele care se pot pulveriza sau aplica cu pensula.
- nconjurnd ncrctura cu ajutorul unei bande textile sau de oel pentru a proteja
mrfurile fragile (profile i coluri de carton, corniere etc.)
- nvelind sarcina cu o folie termoretractabil care prezint avantajul de a proteja
mpotriva ploii i a prafului. Pentru o utilizare mai puin intensiv se pot folosi huse pentru
palete sau rulouri de film i un pistol cu gaz. Paletele standard pot fi filmate prin banderole
cu un sistem de ntindere i o folie ntins transparent sau opac; folia ntins poate fi de
asemenea pus manual cu o bobina special. Exist de asemenea huse care protejeaz vrful
paletelor.