DIAGNOSTICUL ÎNTREPRINDERII

Def. Diagnosticul întreprinderii reprezintă starea de sănătate a întreprinderii

dată de performanţele şi vulnerabilităţile acesteia.
Def. Analiza diagnostic a întreprinderii constă în reperarea simptomelor, a
disfuncţionalităţilor unei întreprinderi, cercetarea şi analiza faptelor şi
responsabilităţilor şi identificarea cauzelor disfuncţionalităţilor.
Tipuri de diagnostic
Motivaţiile elaborării unei analize diagnostic sunt multiple:
• întreprinderea este în dificultate când se impune un diagnostic global;
• anumite structuri organizatorice sunt vulnerabile când se reclamă un
diagnostic parţial(diagnosticul structurii);
• testarea periodică a potenţialului întreprinderii când se impune un
diagnost ic
sintetic rapid;
• pregătirea deciziilor strategice de fuziune sau achiziţii când diagnosticul stă
la baza partajării proprietăţii şi fundamentării opţiunii;
• sau pur şi simplu oauto diagnosticare pentru evidenţierea punctelor forte şi
punctelor slabe ale întreprinderii

Diagnosticul de sinteză/rapid:
• obiectul investigaţiei îl reprezintă întreprinderea în ansamblul ei;
• are avantajul că se efectuează rapid şi dezavantajul că se bazează
numai pe
principalii parametrii ai întreprinderii, în special pe indicatorii de rezultate;
este un diagnostic de control cu rol preventiv şi în foarte multe cazuri o
autodiagnosticare
Diagnosticul global:
• obiectul acestui tip de diagnostic îl reprezintă întreprinderea în
ansamblu;
• necesită cheltuieli ridicate şi o pregătire de specialitate (expert
evaluator);
• se elaborează atunci când întreprinderea se vinde, se reorganizează prin
achiziţii/fuziuni sau când se confruntă cu greutăţi majore.
Diagnosticul focalizat:
• este un diagnostic specializat pe ţinte/obiective:
– diagnostic de criză – obligatoriu în cazul falimentului;
– scăderea cotei de piaţă;
– reducerea profitului;
– fuziune/achiziţii.
Diagnosticul funcţiunilor întreprinderii:
• este un diagnostic specializat pe activităţi: comercial, financiar,
resurse
umane, operaţional, juridic, ecologic, social, strategic;
• necesitatea acestui tip de diagnostic derivă atunci când apar
disfuncţionalităţi într-o activitate, sau când se doreşte valorificarea unor
oportunităţi;
• este realizat cu cheltuieli relativ mici şi în timp relativ scurt.
Diagnosticul de sănătate/rezultate:
• urmăreşte determinarea stării de sănătate a întreprinderii,
preponderent pe
baza datelor istorice;
• se foloseşte preponderent metoda comparaţiei, având ca referenţial
perioada
precedentă, bugetul de venituri şi cheltuieli, nivelul mediu al industriei
Diagnosticul de vitalitate:
• urmăreşte determinarea stării de vitalitate a întreprinderii prin
raportare la
dinamica mediului extern;
• se foloseşte permanent metoda scenariilor cu scopul evaluării
capacităţii
întreprinderii de a face faţă unei situaţii viitore deosebite: crize, fuziuni,
achiziţii;
• referenţialul este preponderent concurentul cel mai bine plasat, nivelul
mediu al industriei (sectorului), ţintele strategice.
Diagnosticul de evaluare:
• este un diagnostic complex;
• are ca obiectiv stabilirea valorii de piaţă a întreprinderii.
Metodologii de diagnostic
Metodologii propuse:
- Modelul CEMATT;
- Modelul sintetic Băileşteanu
 Modelul CEMATT -cuprinde 6 directii de analiza:
1.financiară;
2.capacitatea de adaptare la cerinţele pieţei;
3.tehnologie;
4.calitate;
5.calitatea managementului;
6.resurse umane.
1. Direcţia de analiză: financiară
Criterii:
Criteriul Denumire K(coef de
Nr. imp)
1-1 Evolutia fondului de rulment,net,global,in zile,sa acopere cel 5
putin 1/3 din durata ciclului de schimb
1-2 Rentabilitatea activitatii sa nu coboare sub 0,10 5
1-3 Rentabilitatea financiara sa nu coboare sub 0,05 4
1-4 Productivitatea capitalului investit sa nu fie sub 2,0 2
1-5 Evolutia indatorii nete sa nu creasca peste 0,80 1
1-6 Remunerarea factorului munca sa nu depaseasca 0,35 2
1-7 Rata autonomiei financiare sa nu scada sub 0,50 1
1-8 Lichiditatea patrimoniala sa nu scada sub 1,30 4
1-9 Viteza de rotatie a stocurilor de produse+facturi sa nu fie,in 5
zile,mai mare decat evolutia fondului de rulment net global

Evaluarea va situa întreprinderea pe una din treptele:

Intervalul de Calificativul Starea financiara a intreprinderii
punctare “rotujit”
1.00...1.49 1 Faliment mascat sau iminent.sunt foarte putine
sanse de redresare financiara fara o restructurare
sau injectie de capital
1.50...2.49 2 Situatie financiara critica.trebuie analizate toate
cauzele.Eventualele puncte tari trebuie exploatate
2.50...3.49 3 Echilibrul financiar dificil si labil.Punctele slabe
trebuiesc atenuate dupa identificarea cauzelor
3.50...4.49 4 Situatie financiara satisfacatoare.Mai ales punctele
tari trebuiesc ranforsate,odata cauzele identificate
4.50...5.00 5 Situatie financiara solida.Atentie la simptomele de
degradare.De vazut daca nu este doar o conjuctura
 favorabila

2. Direcţia de analiză: capacitatea de adaptare la cerinţele pieţei

Criterii:
Criteriul Denumire K(coef de
nr imp)
2-1 Pozitia intreprinderii pe piata 5
2-2 Capacitatea economica de adaptare la cerintele pietei 2
2-3 Capacitatea tehnico-stiintifica de adaptare la cerintele pietei 2
2-4 Contributia activitatii de mk la consolidarea pozitiei intreprinderii pe piata 1
2-5 Strategia de marketing a intreprinderii 1
Evaluarea va situa întreprinderea pe una din treptele:
Calificativ Trepte de evaluare
1 Capacitatea de adaptare foarte slaba,cuputine sanse de ameliorare
2 Capacitatea de adaptare insuficienta.Ameliorarea situatiei reclama o restructurare
importanta a intreprinderii
3 Capacitatea de adaptare de nivel mediu,cu posibilitati relativ accesibile de ameliorare
a situatiei
4 Capacitate buna de adaptare,cu importante oportunitati de perfectionare in vederea
atingerii nivelelor cele mai ridicate de adaptabilitate
5 Capacitatea remarcabila de adaptare,echivalenta cu aceea a principalilor concurenti,cu
care intreprinderea se confrunta pe pietele internationale

3. Direcţia de analiză: tehnologie

Criterii:
4. Directia de analiza :calitate
Criterii

Evaluarea va situa întreprinderea pe una din treptele:

Calificativ Trepte de evaluare
1 Potential tehnologic inferior,fara perspective de imbunatatire
2 Potential tehnologic mediu,cu reduse posibilitati de imbunatatire cu forte proprii
3 Potential tehnologic mediu,cu reduse posibilitati de imbunatatire a situatiei prin
actiuni proprii
4 Potential tehnologic superior,cu posibilitati importante de adaptare in termen scurt la
cerintele superioare privind produsele si metodele de fabricatie
5 Potential tehnologic echivalent sau apropiat cerintelor pe plan international in
domeniul respectiv

Calificativ Trepte de evaluare

1 Starea calitatii este critica pentru intreprindere,fiind de natura sa nu ofere nicio

posibilitate de redresare si nici o sansa de competitivitate pe piata libera.Redresarea
situatiei implica masuri pe termen lung
2 Starea calitatii se prezinta sub cerintele minimale de competitivitate.Pentru redresarea
situatiei sunt necesare masuri imediate,aplicabile pe termen mediu
3 Starea calitatii se prezinta la un nivel minim de acceptabilitate.Prin actiuni in directiile
indicate pe pragurile de alarma se poate ajunge,in termen mediu sau scurt,la un nivel
de calitate care sa asigure conditii minimale de competitivitate
4 Sub aspectul calitatii,intreprinderea se gaseste pe un drum corect.Prin continuarea
actiunilor incepute se poate ajunge in timp scurt la o situatie satisfacatoare
5 Starea calitatii este buna.Este necasara mentinerea ei la acest nivel.