TPM reprezintă o tehnică de gestiune globală și totală a
echipamentelor utilizată în cadrul strategiei KAISEN (denumire ce vine din limba japoneză și înseamnă îmbunătățire permanentă), în scopul creșterii gradului de folosire și a duratei de viață a utilajelor, cu participarea tuturor lucrătorilor. Deși denumirea sistemului TPM vine din limba engleză, el a fost dezvoltat de Seiichi Nakajima în Japonia între anii 1950 și 1970. Datorită experienței sale a fost premiat chiar de împărat pentru dedicare în îmbunătățirea industriei prelucratoare. Nakajima considera că TPM înseamnă obținerea unui randament global maxim pentru utilaje și instalații; stabilirea unui sistem global de mentenanță producției pe toata durata de viață a mijloacelor fixe; implicarea competentă în mentenanță a tuturor compartimentelor de muncă, de la concepție la exploatare, precum și a managerilor acestora; creșterea autonomiei de acțiune a angajaților, organizați în cercuri (similare cercurilor de calitate). Sistemul TPM a fost testat pentru prima dată în anul 1971 în compania japoneză Nippondenso, companie ce realiza piese pentru Toyota. Observându-se avantajele acestei metode a început să fie aplicată în toată lumea. Scopul sistemului TPM este de a asigura o continuă îmbunătățire a eficienței mașinilor și echipamentelor în procesul de fabricație, precum și de a reducere numărul de rebuturi pentru creșterea productivității și calității produselor. Acest scop poate fi atins doar atunci când echipele de lucrători implicate își îmbunătățesc eficiența în egală măsură. Prin acest concept, în domeniul producției se dorește să se ajungă la următoarele rezultate: produsele finite să aiba zero defecte, echipamentele să aiba zero defecțiuni, zero accidente la locul de muncă și capacitatea de a produce modele diferite pe aceeași linie de producție. TPM-ul se adresează în același timp tuturor categoriilor de departamente, începând de la departamentele de întreținere și până la marketing, oamenii trebuie să fie implicați în totalitate. Această filosofie aplicată corect poate crea un mediu de lucru unde angajații își vor putea desfășura activitatea în cele mai bune condiții pentru a putea produce produse de cea mai bună calitate cu costuri reduse. Aplicată într-o formă corectă, această strategie poate ajuta la creșterea productivității de la 50% la 100%. În concepția TPM, lucrul în echipă este o unealtă foarte importantă deoarece se dorește ca fiecare operator să aibă un rol bine definit și să contribuie activ la rezolvarea problemelor apărute la locul de muncă, pentru a ajuta la evoluția atât a echipei, cât și a sa. Pentru a reuși implementarea sistemului TPM este foarte important de realizat care sunt riscurile ce pot duce la scăderea productivității. Cele 7 anomalii din TPM ce pot duce la scăderea productivității au fost dezvoltate în același timp cu sistemul TPM pentru a putea identifica mai ușor cauza producerii pierderilor și a avea posibilitea de a crește producția cu un impact minim asupra calității. Ele sunt legate de pierderi majore de echipament, pierderi majore de materiale și energie și pierderi majore de timp la pornirea utilajelor și la schimbarea sculelor tăietoare. Aceste pierderi sunt: - Pierderi cauzate de echipament - pot fi defecțiuni la echipamente care pot opri activitatea de producție pentru o perioadă de timp, utilizarea incorectă a mașinilor sau neatenția. - Pierderi cauzate de setari - pentru a avea o producție diversificată este nevoie de multe reglaje la mașini care dacă sunt executate de către un operator nou, fără experiență, va avea nevoie de o perioadă mai lungă de timp pentru a învăța mecanismele, lucru care nu este benefic pentru producție. - Pierderi cauzate de schimbarea sculelor - în timpul schimbării acestora au loc mici pauze care duc la pierderi de timp în procesul de producție. - Pierderi cauzate de opriri și mici pauze - oprirea pentru schimbarea materialelor, pauza de masă, lipsa comenzilor de la persoanele din conducere. - Pierderi cauzate de transportul materialelor și manipularea lor - operațiunile efectuate de operatori, precum ridicare, remorcare, transport ar trebui să fie automatizate. - Pierderi cauzate de defecte de fabricație - piese ce trebuie refăcute astfel pierzându-se timp și resurse suplimentare.
Cele 7 anomalii întâlnite în sistemul TPM sunt:
1. Defecte minore 2. Condițiile de bază neîmplinite 3. Locurile inaccesibile 4. Sursele de contaminare 5. Defectele de calitate 6. Articole și activități inutile 7. Locurile nesigure Pentru a putea înlătura cât mai mult posibil efectele anomaliilor întâlnite și pentru a crește producția în sistemul TPM a apărut conceptul de automentenanță și se referă la întreținerea preventivă a utilajelor, dar și la deprinderea operatorilor de producție cu anumite sarcini de mentenanță. Mentenanța productivă totală reprezintă unul dintre cele mai noi concepte ale managementului productiei. Implicațiile sale asupra organizatiilor și activităților productive este imens, deoarece angrenează spre performanță toate funcțiile întreprinderii.
Bibliografie: 1. http://www.wikipedia.org/seiichi nakajima 2. http://www.greycampus.com 3. http://www.oee.com 4. Suzuki, Tokutaro, 2007: TPM in Proces Industries