Sunteți pe pagina 1din 2

0.2.

Evolutia managementului productiei


Ca sa ntelegem mai bine rolul productiei si a managerului ei,sa revedem pe scurt evolutia istorica a managementului productiei.Desi istoria este plina de fapte uimitoare de productie piramidele din Egipt, Marele zid chinezesc, soselele si apeductele romane - productia larga de bunuri de consum (si astfel managementul productiei) nu a nceput pna la Revolutia Industriala din anii 1700. Inainte de acest timp mesteri talentati si calificati si ucenicii lor modelau bunurile pentru consumatori individuali n atelierul din propria casa. In cea mai mare parte, fiecare piesa era unica, fabricata si executata, de la nceput pana la sfrsit, de o singura persoana. Apoi, inventia unui motor cu aburi mbunatatit n 1782 de James Watt si disponibilitatea carbunelui si minereului de fier se constituie ntr-o miscare a unei serii de inventii industriale impresionante care a revolutionat modalitatea de a muncii mai performant. Marile masini mecanice, puternice facute din otel au nlocuit muncitorul ca factor principal de productie si au adus rezultatele muncitorilor la un loc central de executor a sarcinilor sub directia,dirijarea unui observator ntr-un loc numit fabrica. Revolutia a cuprins prima data tesatoriile, morile de grne, prelucrarea metalului si capacitatile de executare a masinilor. De la revolutia industriala la cea a calitatii, n acelasi timp aproape, Adam Smith (1776) a propus conceptul de diviziune a muncii n care procesul de productie era rupt ntr-o serie de sarcini mai mici, fiecare executata de un muncitor diferit. Specializarea muncitorului pe sarcini limitate si repetitive i permitea sa devina foarte eficient cu acele sarcini si, mai departe, a ncurajat dezvoltarea de masini specializate. Introducerea de parti, piese intersanjabile de catre Eli Whitney (1790) a permis producerea de arme de foc, ceasuri, masini de cusut si altele bunuri la modificarea, schimbarea de la productia pe un client, la un moment dat, la productia de volum de parti, piese standardizate. Aceasta nseamna ca fabrica acum necesita un sistem de masurare si inspectie, o metoda standard de productie si supraveghetori n plus sa cerceteze, controleze calitatea productiei muncitorului. Progresele n tehnologie a continuat cu ritm fara precedent pna n anii 1800. Contabilitatea costurilor si alte sisteme de control au fost dezvoltate, dar teoria managementului si practica de asemenea au fost aproape inexistente. Spatiul a fost umplut la nceputul anilor 1900 de un muncitor ntreprinzator (mai tarziu inginer sef) la Midvale Steel Work numit F.W.Taylor care a crezut ca managementul muncii va fi abordat ca o stiinta. Adica, bazat pe observare, masurari si analiza va fi identificata cea mai buna metoda de executie pentru fiecare loc de munca. O data determinate, metodele trebuie sa fie standardizate pentru toti muncitorii si trebuie a stabili stimulente economice pentru a ncuraja muncitorii sa urmeze standardele. Filozofia lui Taylor devine cunoscuta ca managementul stiintific. Ideile lui au fost mbratisate si extinse de expertii eficientei Frank si Lilian Gilbreth, Henry Gantt si multi altii. Unul din cei mai mari avocati sau adepti ai lui Taylor a fost Henry Ford. Productia de masa este productia de volum mare a unui produs standardizat pentru o piata de masa. Henry Ford a aplicat managementul stiintific la productia celebrului, de acum, automobil Modul 1 n 1913, si a adus un sistem care a redus timpul cerut pentru asamblarea unui automobil de la un volum deosebit de mare de 728 ore la 1;5 ore. In acest sistem sasiul modelului T se deplasa ncet n fata cu ajutorul unui conveior cu sase muncitori care se deplasau si ei deoparte a lui, ridicnd piese, cu grija, din gramezile asezate pe podea si le potriveau n masina pe sasiu. Timpul scurt de asamblare pe automobil a permis modelului T sa fie produs n volume mari, ridicate sau n masa astfel rezultnd numele productiei de masa. Productia de masa reprezinta un volum mare de productie a unui produs standardizat pentru o piata de masa. Producatori americani devin adepti reali ai productiei de masa n urmatorii 15 ani si, cu timpul, au dominat productia n ntreaga lume. Miscarea relatiilor umane din 1970 condusa de Elton Mayo si studiile lui Haswthorn a introdus idea ca motivarea umana precum si aspectele tehnice

ale muncii au afectat productivitatea. Teoriile motivarii au fost dezvoltate de Herzberg, Maslow, McGregor si altii. Modelele cantitative si tehnicile dezvoltate de grupurile de cercetari operationale ale celui de al II lea Razboi au continuat sa dezvolte si au fost aplicate cu succes la productie. Computerele si automatizarea au condus nca la un alt avnt n progresul tehnici aplicate la productie.

S-ar putea să vă placă și