Universitatea din Bucuresti

Facultatea de Administratie si Afaceri

Marketing, anul II, semestrul I

REVOLUTIA
INDUSTRIALA
(secolele XVIII - XIX)

CUPRINS

1
Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Administratie si Afaceri
Marketing, anul II, semestrul I

I. INTRODUCERE…………………………………………3

II. CAUZELE REVOLUTIEI INDUSTRIALE…………….4

III. PRINCIPALELE INVENTII ALE ACESTEI

PERIOADE………………………………………………….4

IV. CARACTERISTICILE REVOLUTIEI

INDUSTRIALE……………………………………………..6

V. DESFASURAREA REVOLUTIEI INDUSTRIALE IN

ROMANIA…………………………………………………..7

VI. CONSECINTELE REVOLUTIEI

INDUSTRIALE………………………………..…………….8

VII. CONCLUZII…………………………………………….9

BIBLIOGRAFIE……………………………………………..11

I. INTRODUCERE

2
Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Administratie si Afaceri
Marketing, anul II, semestrul I

Incepand cu secolele XVIII-XIX, continentul european a devenit centrul dominator

al lumii. Principala cauza a acestui fenomen a constituit-o revolutia economica,
datorata declansarii revolutiei industriale.

Revoluția industrială s-a declanșat la sfârșitul secolului al XVIII-lea și în primele

decenii ale secolului al XIX-lea mai întâi în Anglia, care a reușit să se mențină ca
prima putere industrială alumii până la sfârșitul secolului al XIX-lea. În Franța,
revoluția industrială a evoluat lent, începuturile ei datând din jurul anilor 1830.
Industrializarea Germaniei a fost marcată de fărâmițarea sa politică, condițiile
favorabile declanșării revoluției în acest domeniu fiind create prin anii 1840-1850.
Dezvoltarea industrială a SUA a debutat la mijlocul secolului al XIX-lea prin
aplicarea unei multitudini de invenții și inovații. Sosirea masivă de emigranți după
1865 a antrenat o puternică dezvoltare a economiei americane și astfel în jurul anului
1900 SUA a devenit prima țară industrială din lume.
Revolutia industriala a fost trecerea la noi procese de fabricație în Europa și Statele
Unite: trecerea de la metode de producere manuală la mașini, nou fabricarea chimică
și producerea fierului procese, utilizarea tot mai mare a puterea aburului și puterea
apei, dezvoltarea mașini-unelte și creșterea mecanizat sistem fabrică. Revoluția
industrială a dus, de asemenea, la o creștere fără precedent a ratei de creștere a
populației.
Industria textila a fost industria dominantă a Revoluției Industriale în ceea ce
privește ocuparea forței de muncă, valoarea producției și capitalul investit. Aceasta a
fost, de asemenea, prima care a folosit metode moderne de producție.

Revoluția industrială marchează un moment decisiv major în istorie; aproape

fiecare aspect al vieții de zi cu zi a fost influențat într-un fel. În special, venitul mediu
și populația au început să prezinte o creștere susținută fără precedent. Unii economiști
au spus că cel mai important efect al Revoluției Industriale a fost acela că standardul
de viață pentru populația generală din lumea occidentală a început să crească constant
pentru prima dată în istorie.

3
Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Administratie si Afaceri
Marketing, anul II, semestrul I

II. CAUZELE REVOLUTIEI INDUSTRIALE

O gamă largă de factori se consideră, în general, că au lucrat împreună, inclusiv:

-Sfârșitul structurilor medievale a schimbat relațiile economice și a permis

schimbarea.
-O populație mai mare din cauza numărului mai mic de boli și a mortalității infantile
scăzute permite o forță de muncă industrială mai mare.
-Revoluția agricolă eliberează oamenii de pe sol, permițându-le - sau conducându-le
în orașe și producție.
-Proporțional, s-au alocat mari sume de capital de rezervă pentru investiții.
-Invențiile și revoluția științifică au permis noilor tehnologii să crească și să reducă
producția.
-Rețelele de comerț coloniale au permis importul de materiale și exportul de produse
industriale.
-Prezența tuturor resurselor necesare se apropie împreună, cum ar fi cărbunele
aproape de fier.
-Cultura muncii asumate, asumarea de riscuri și dezvoltarea de idei.
-Cererea de bunuri.

Principala activitate economică înainte de Revoluția Industrială a fost agricultura.

Cu toate acestea, acest sector era subdezvoltat, iar inovațiile erau foarte rare. Când
populația a început să crească a fost necesară creșterea producției de alimente.
Proprietarii de terenuri au trebuit să introducă noi tehnici agricole, instrumente și
invenții, cum ar fi îngrășăminte, pentru a realiza această creștere.

III. PRINCIPALELE INVENTII ALE ACESTEI PERIOADE

Motor cu abur- conceput de inventatorul și fierarul englez Thomas Newcomen in

1705. Mașina sa a fost o îmbunătățire a invenției lui Thomas Savery. De fapt, au
funcționat într-un mod similar: ambii au trebuit să creeze un vid într-un rezervor și să
răcească vaporii de apă. Cu toate acestea, invenția lui Newcomen a avut un cilindru

4
Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Administratie si Afaceri
Marketing, anul II, semestrul I

care a tras o grindă, care a fost utilizată ca basculantă și a format un tip mult mai
eficient de pompă alternativă.

Termometru cu mercur- a fost conceput de inginerul german Daniel Gabriel

Fahrenheit în 1714. Invenția sa a constat dintr-un tip de termometru care a făcut
posibilă măsurarea temperaturilor oricărui material selectat prin intermediul unui bec
reflectorizant alb, care a împiedicat absorbția radiațiilor. Cu alte cuvinte, termometrul
cu mercur calculează temperatura reală a aerului fără ca rezultatul să fie afectat de
orice alt element prezent în mediu care radiază căldură.

Iluminarea cu gaz- inventatorul scoțian William Murdocha fost primul care a

folosit inflamabilitatea gazului cu scopul de a-l aplica la iluminat. Murdoch a reușit
mai întâi să-și lumineze propria casă în 1792, apoi în 1798 a folosit gaz pentru a
aprinde câteva clădiri din turnătoria Soho. În 1802 a făcut o expoziție publică,
surprinzând populația locală cu iluminatul său.

Baterie electrică- a fost inventată de contele italian Alessandro Volta. În termeni

generali, este un generator primar a cărui energie este accesibilă prin intermediul a
două borne pe care le are bateria, numite electrozi, poli sau borne.

Mașina de scris- inventatorul american William Austin Burta brevetat un tipograf,

considerat de mulți ca fiind prima mașină de scris modernă. Acesta a constat dintr-un
dispozitiv mecanic alcătuit dintr-un set de taste care, atunci când a fost apăsat de
utilizator, a tipărit caractere pe un document. Persoana care a folosit această mașină
era cunoscută sub numele de dactilograf.

Electromagnet- fizicianul britanic William Sturgeon a construit primul

electromagnet. În plus, a proiectat primul motor electric practic. Electromagnetul
consta dintr-o bucată de fier care avea forma unei potcoave și era înfășurată de o
bobină. Sturgeon a reușit să regleze acest electromagnet, care a marcat începutul
utilizării energiei electrice în mașinile controlabile și utile. Prin urmare, această
invenție a pus bazele a ceea ce va deveni ulterior comunicațiile electronice.

5
Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Administratie si Afaceri
Marketing, anul II, semestrul I

IV. CARACTERISTICILE REVOLUTIEI INDUSTRIALE

Mecanizarea și sistemul de fabricație: odată cu industrializarea a existat o

schimbare majoră a sistemelor de producție. În acest fel, mașinile au fost introduse în
fabrici și a început să se utilizeze energie precum hidraulica sau cea generată de
cărbune. Creșterea producției a făcut ca micii meșteșugari să nu poată concura și, în
multe cazuri, au ajuns la faliment. La rândul lor, fabricile au încetat să producă
individual pentru a începe să utilizeze un sistem de fabrică (în serie).

Cărbune și fier: utilizarea de noi surse de energie a fost o altă caracteristică

remarcabilă a Revoluției Industriale. Unul dintre ei, cărbunele, a fost impus ca
combustibil în secolul al XIX-lea, deoarece alimenta marea invenție a vremii: motorul
cu aburi.Cererea de cărbune a determinat implementarea mai multor inovații în
domeniul minier. Dintre acestea, utilizarea grinzilor și fierului în mine pentru a putea
lucra în arbori mai sigur. În plus, șinele și vagoanele au început să fie utilizate pentru
a facilita extracția și transportul acestui mineral. Pe de altă parte, din a doua jumătate
a secolului al XVIII-lea, cererea de fier a crescut pe măsură ce era necesar pentru
fabricarea navelor, sculelor și muniției.

Noi mijloace de transport: nevoia de a transporta materii prime și mărfuri a forțat

îmbunătățirea drumurilor și construirea unui număr mare de canale pentru a extinde
posibilitățile de navigație fluvială. Cu toate acestea, marea revoluție în transport a
venit odată cu calea ferată, fiind un mijloc mai rapid care avea o capacitate de
încărcare enormă, atât pentru mărfuri, cât și pentru pasageri.

Ridicarea capitalismului: revoluția industrială a provocat o schimbare a modelului

economic. Capitalismul, un sistem care se baza pe proprietatea privată a mijloacelor
de producție și a bunurilor obținute, a șters resturile vechiului sistem feudal.

Schimbări sociale: societatea care a ieșit din Revoluția Industrială a prezentat

multe diferențe cu cea din vremurile anterioare. Pentru început, s-a dezvoltat o
schimbare de mentalitate care a dus la multiplicarea cunoștințelor în toate ramurile

6
Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Administratie si Afaceri
Marketing, anul II, semestrul I

cunoașterii. Dogmele religioase au încetat să mai fie în centrul societății și acest lucru
a permis un mare avans în cercetarea științifică, tehnică și de sănătate. Pe de altă
parte, burghezia acumula din ce în ce mai multă putere. În același timp, a apărut o
nouă clasă muncitoare, în mare parte din lumea rurală. Destinul lor a fost să lucreze în
fabrici și s-au stabilit în suburbii, aproape de locurile lor de muncă, formând cartiere
în care condițiile de viață erau foarte proaste. Barăcile în care locuiau erau, la fel ca
fabricile, locuri insalubre, cu umiditate și aerisire slabă. La aceasta trebuie adăugată
absența securității locului de muncă și a orelor care ar putea depăși 12 ore pe zi, șapte
zile pe săptămână. Rezultatul a fost că lucrătorii au fost frecvent victime ale unor boli
sau accidente de muncă. Pentru a încerca să-și îmbunătățească situația, au apărut
organizații de protest de ideologie socialistă.

V. DESFASURAREA REVOLUTIEI INDUSTRIALE IN ROMANIA

In spatiul geografic românesc revolutia industriala s-a desfasurat mai lent, cu

anumite particularitati, datorita multor factori, precum: inexistenta unui stat
centralizat, România Mica cuprinzând doar o parte din teritoriul national; dominatia
straina exercitata pâna în 1877, respectiv 1918, care a frânat dezvoltarea societatii
românesti; greutatea realizarii acumularii primitive de capital.
Industria alimentara a fost ramura cu cea mai mare pondere în ansamblul
industriei din toate teritoriile românesti. În cadrul ei s-au impus subramurile morarit
(prelucrarea/macinarea cerealelor) si industria zaharului unde s-au introdus primele
masini cu aburi. Astfel, mori cu aburi au aparut la Gârbou, Cluj, Bucuresti (moara
Asan), la Iasi. În 1889 s-a creat fabrica de zahar de la Bod (Brasov), cu un capital de 6
milioane de coroane. Spre sfârsitul secolului XIX s-au înfiintat mori moderne în
comitatele Timis, Torontal, Brasov etc., care prelucrau mari cantitati de cereale.
Industria lânii a folosit primele masini in 1845, la Zarnesti (Brasov), s-au
introdus masini de tors bumbac, iar în 1843 s-a dotat cu masini tesatoria de la Tunari a
vornicului Baleanu.
Industria hârtiei are vechi traditii în tarile române. În 1841, Gheorghe
Asachi, în Moldova, aducea masini din Praga si Viena fabricând hârtie din zdrente.
În Zarnesti si Petresti (Sebes - Alba) au aparut alte doua fabrici care foloseau aceeasi

7
Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Administratie si Afaceri
Marketing, anul II, semestrul I

materie prima. În urma legii speciale de încurajare a industriei hârtiei s-au creat doua
mari si moderne fabrici în România la Busteni si Letea-Bacau.
Industria lemnului se baza pe bogatia padurilor, cu lemn de diferite esente si de
mare valoare. În Transilvania existau 82 de fabrici propriu-zise pâna la sfârsitul
secolului XIX, iar în România 54- toate folosind aburul ca forta motrice. Sunt
înregistrate, apoi, câteva mii de fierastraie mici, actionate de forta apei.
În industria materialelor de constructii un loc privilegiat l-a ocupat productia de
caramida si ciment. În productia de caramida si derivate amintim: functionarea la Iasi,
a unei masini care producea 100 de caramizi pe ora. În 1864, la Jimbolia, în
Transilvania, s-a înfiintat o fabrica de caramizi si tigla. În 1901 în România existau 13
fabrici, în 1904 în Transilvania erau 18 fabrici. Productia de ciment a debutat doar
dupa 1877/1878, însa direct pe baze masiniste. Dintre primele fabrici amintim pe cele
de la Brasov si Gurahont (în Transilvania), Braila, Azuga si Cernavoda (în România).
Industria metalurgica a avut un rol important în sustinerea procesului revolutiei
industriale, cu toate ca ea s-a dezvoltat cu destule greutati. Siderurgia si metalurgia
prelucratoare s-au dezvoltat mai mult în Transilvania la Oravita, Bocsa, Dognecea,
Calan, Resita (cu furnale pentru prelucrarea fierului).
Industria extractiva, în general, a fost, în afara celei alimentare, cea mai bine
dezvoltata.Se remarca în primul rând extractia petrolului în România. În 1857 s-au
realizat primele puturi de exploatare. În 1882 s-au introdus sondele. La Ploiesti s-a
construit prima rafinarie din tara si a treia din lume, iar petrolul lampant produs de
aceasta rafinarie s-a folosit la Bucuresti – primul oras din lume iluminat cu petrol. În
1907,sub impulsul pe care a început sa-l joace petrolul pe piata mondiala, ca urmare a
inventarii motorului cu combustie interna, România producea peste 1.100.000 tone si
ocupa locul 5 în lume.

VI. CONSECINTELE REVOLUTIEI INDUSTRIALE

1. Creșterea populației: stabilitatea economică creată de Revoluția Industrială a

avut un impact asupra organizării societăților. Populația europeană a crescut într-un
ritm constant, pe măsură ce a fost promovată existența unor familii mai mari.

8
Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Administratie si Afaceri
Marketing, anul II, semestrul I

2. Migrația internă și externă: din punct de vedere demografic, Revoluția

Industrială a dat locul unui proces migrațional impresionant. Pentru început, țările
industrializate au cunoscut migrația internă. Muncitorii s-au adunat din mediul rural
în oraș, în căutarea unor oportunități de viață mai bune. Astfel populația urbană a
crescut și populația rurală a scăzut. În al doilea rând, a existat migrația externă. Se
estimează că, din secolul al XVIII-lea până în secolul al XIX-lea, a avut loc un
schimb migrator între America și Europa de peste 50 de milioane de oameni.

3. Economie durabilă: revoluția industrială a dat locul unei economii durabile, în

care oferta a egalat cererea. Acest lucru a făcut ca multe națiuni să experimenteze
creșterea economică, devenind mai bogate și mai dezvoltate în fiecare zi.

4. Capitalism și proprietate privată: producția în masă a încurajat conceptul de

capitalism. La fel, Revoluția industrială a promovat ideea proprietății private a
mijloacelor de producție, adică a industriei.

5. Industrializarea societăților moderne: cele mai notorii consecințe ale acestui

proces au fost industrializarea și modernizarea care au avut loc datorită introducerii
mașinii în diferitele zone ale societății.

VII. CONCLUZII

In primul rand, este necesar sa mentionam faptul ca revolutia industriala a marcat

un salt urias in dezvoltarea fortei de productie si a insemnat vitoria definitiva a
relatiilor de productie capitaliste. A fost un proces care a consolidat suprematia in
plan economic atat a Europei, cat si a Statelor Unite ale Americii.
Revolutia industriala a fost un fenomen care a reusit sa genereze cresteri
semnificative ale productiei, reusind astfel sa se raspunda nevoilor in crestere ale
populatiei. Increderea in economie a crescut, ducand astfel la o bunastare sociala.
Chiar daca la inceput oamenii erau nemultumiti de faptul ca erau inlocuiti de o forta
de munca automatizata, dupa ce s-au construit fabricile oamenii au realizat ca omul
poate lucra in “colaborare” cu masina.

9
Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Administratie si Afaceri
Marketing, anul II, semestrul I

Este important sa recunoastem si caracterul negativ al acestui proces, care in

primul rand a dus la cresterea ratei somajului si la adancirea decalajelor dintre state, la
aparitia de noi conflicte intre state.
Mai mult, trebuie sa avem in vedere ca acesta nu este un proces finalizat,
dimpotriva, este un proces care a continuat chiar si dupa sfarsitul secolului XIX si
continua chiar si in zilele noastre, prin avantul puternic al dezvoltarii tehnologiei.
In esenta, putem afirma faptul ca revolutia industriala a reprezentat un factor al
modernizarii, dezvoltarii si progresului.

BIBLIOGRAFIE:

10
Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Administratie si Afaceri
Marketing, anul II, semestrul I

Revolutia industriala (upwikiro.top)

Revoluția industrială - Wikipedia
Cauzele și precondițiile pentru Revoluția industrială (eferrit.com)
Cele mai importante 25 de invenții ale revoluției industriale -
Ştiinţă - 2022 (warbletoncouncil.org)
Revolutia industriala in spatiul romanesc (istpedia.blogspot.com)

11