---------------------------END---------------------------

 Related
 More by User

REVOLUTIA INDUSTRIALA

REVOLUTIA INDUSTRIALA - . teodorescu ioana

REVOLUTIA AGRARA & REVOLUTIA INDUSTRIALA - . epoca

Revolutia industriala si agrara - . chetan maria damaris. revolutia agrara. policultura asigura fiecgrei gospodgrii
sau

Revolutia industriala si agrara - . chetan maria damaris. revolutia

Revolutia industriala si agrara - . morar naomi. 1.inventiile si inventatorii lor. george stephenson a inventat
Revolutia industriala în Anglia - . iancu florentina ungureanu roxana. revoluția induatrială î n

Stiinta si societatea -revolutia industriala- - . revolutia

REVOLUTIA - . de la. 1821. stanciu m ă d ă lina clasa a viii-a Școala cu clasele i – viii hăbeni. cuprins.
REVOLUTIA - . de la. 1821. cuprins. 1 contextul istoric. 2 programul revoluției. 3 pregătirea revoluției și

Informatica Industriala - . cursul 3 componente utilizate in sistemele digitale de control (continuare). procesoare

Revolutia engleza - Etapele

REVOLUTIA FRANCEZA - . 1789-1799. i. ce este?. revolutie=inceputul unei schimbari a societatii renuntarea
la absolutismul

Informatica industriala - . prelucrarea digitala a semnalelor notiuni introductive, transforata fourier si laplace.

Informatica industriala - . prelucrarea digitala a semnalelor filtre numerice (cont). filtre cu raspuns infinit (iir).
Informatica industriala - . sisteme informatice industriale. obiective. integrarea diferitelor componente
functionale ale

Informatica Industriala - . cursul 2 componente utilizate in sistemele digitale de control. tipuri de componente.

Informatica industriala - . retele senzoriale fara fir. retele senzoriale. scopul: achizitia de informatii dintr-o
Informatica industriala - . cursul 8 – elementele unui sistem de reglaj. ε. ve. vp. c. proces controlat. elem. de

Informatica industriala - . cursul 7. sisteme de reglaj automat. notiuni introductive. sistemele de reglare automată

Informatica Industriala - . cursul 7 componente utilizate in sistemele digitale de control: microcontroloare si


 1 of 5


Presentation Transcript
1. Revolutiaindustriala
3. Secolul XVIII În 1750 Marea Britanie era deja o putere maritimă şi comercială
importantă, dar majoritatea populaţiei trăia încă din agricultură. Activităţile
industriale, precum mineritul şi prelucrarea fierului, se desfăşurau la o scară relativ
redusă, iar Londra era singurul oraş cu adevărat mare.
5. Revoluţiaindustrialăesteprocesultehnic complex prin
care muncamanualăesteînlocuită cu maşinismul. •
Înacestprocesmuncitoruluiîirevenearolul desupraveghere, reglareşialimentare a
maşinii. • Apariţiarevoluţieiindustriale a avut ca efect: creştereaproducţiei,
dezvoltareaoraşelorşi a ştiinţei Procesul de transformare a implicat progrese în
domenii diferite; multe dintre ele nu aveau nimic în comun cu procesele
industriale, dar acţionau convergent asupra economiei, producând efecte atât de
spectaculoase încât puteau fi considerate revoluţionare.

7. Industriatextila Modificări spectaculoase au avut loc în producţia de textile,

datorită unor noi utilaje. „Suveica zburătoare” a lui John Kay (1733) a făcut
procesul de ţesere mai rapid, iar „spinning jenny” (1767), roata de tors creată de
James Hargreaves, a îmbunătăţit procesul de tors. Acestor invenţii le-au urmat
sistemul lui Arkwright (1769) de menţinere a umidi-tăţii în procesul de fabricaţie;
în acţionare se foloseau caii, apa, sau forţa aburilor. Războiul de ţesut electric
inventat de Edmund Cartwright (1785) a dezvoltat procesul de ţesere. În curând
producerea textilelor, o activitate domestică, de mici proporţii până atunci
(oamenii ţeseau şi torceau în casele lora fost concentrată în mari fabrici,
modificând radical modul de viaţă al muncitorilor.
10. Industriaenergetica Motoarele cu aburi erau folosite încă din secolul al XVII-lea,
dar implicau cheltuieli de funcţionare mari. În 1769, James Watt, un inginer de
origine scoţiană, a creat in condensator capabil să menţină constantă temperatura
în cilindrul principal. Această descoperire era ex-trem de importantă. În 1774,
Watt s-a asociat cu Mathew Boulton şi au început să producă moto-are cu aburi la
fabrica Soho din Birmingham. Efectul asupra industriei britanice poate fi dedus din
faimoasa frază a lui Boulton „Eu vând aici ce întreaga lume îşi doreşte să aibă -
putere!” Astfel, Watt şi Boulton au folosit prima oară în 1775, motoare cu aburi
pentru a da furnalelor curentul puternic necesar pentru a atinge temperaturi mari -
unul din multele exemple de combinare cu succes a unor invenţii în domeniul
industrial. Fabricile de metal au dus la dez-voltarea unor oraşe ca Birmingham şi
Sheffield, iar Marea Britanie realiza în 1850 jumătate din producţia anuală de fier
din lume.
12. Un element indispensabil procesului de expansiune industrială a fost producţia
în cantităţi mari a cărbunelui. Cocsul era necesar la topirea fierului şi alimentarea
motoarelor cu aburi care acţionau utilaje de producţie, furnale, vapoare şi
locomotive. Populaţia în creştere necesita cantităţi mari de cărbune pentru scopuri
casnice, în 1798 William Murdock a folosit ulei de huilă pentru a ilumina lucrările
lui Boulton şi Watt din Soho. În 1815, Glasgow şi Londra erau iluminate cu gaz de
huilă. O importanţă deosebită a avut-o construirea canalelor, care a început cu
canalul Bridgewater (1763), construit de James Brindley pentru a lega minele
Ducelui de Bridgewater de Manchester. Canalul a avut un impact imediat asupra
 preţului cărbunelui în Manchester (a scăzut la jumătate) şi a arătat avantajele
folosirii canalelor pentru transportul mărfurilor grele, declanşând o adevărată
„manie a canalelor”.
13. În 1850, erau nu mai puţin de 10.000 km de linii de cale ferată, folosite pentru
transportul de călători şi de mărfuri, la viteze de neimaginat. Un alt triumf al epocii
motorului cu aburi l-a constituit dotarea vapoarelor cu motoare; în 1833 vasul
canadian Royal William a făcut prima călătorie transatlantică cu ajutorul unui
motor cu aburi.
14. Avantajelerevolutieiindustriale Manchaster şi Liverpool deveniseră înstărite
datorită comerţului cu bumbac, iar vânzările în străinătate aduceau venituri imense
Angliei - reprezentând la un moment dat jumătate din exportul tarii. Folosirea
motoarelor cu aburi pentru acţio-narea utilajelor a fost un pas decisiv pentru
producerea textilelor, dar şi pentru întreaga industrie
15. Primulcalculator mecanic - Wilhelm Schickard
16. Contribuţia Britaniei la ştiinţa şi literatura medievală este mică, în comparaţie
cu aria creaţiei sale intelectuale din vremea lui Shakespeare încoace. Epoca în care
Londra a devenit centrul maritim al Globului, brusc lărgit, a fost de asemenea
epoca Renaşterii şi a Reformei - mişcări de dezvoltare intelectuală şi de
autoafirmare individuală În sfera politicii pure, Britania este vestită ca mamă a
parlamentelor. Răspunzând instinctului şi temperamentului poporului său, ea a
dezvoltat, în decursul veacurilor, un sistem care împăca trei lucruri: eficienţa
puterii executive, controlului poporului şi libertatea individua-lă. Britania se
ghidează în timpul revoluţiei industriale după principiul proclamat de conducătorii
ei „politica britanică este comerţul britanic”, principiu care va sta în picioare peste
o sută de ani.
17. Efectele negative ale revolutieiindustriale Producţia de masă a însemnat
ieftinirea textilelor, cu im-pact dramatic asupra industriei. Lâna fusese cel mai
important produs de export la Marii Britanii; acum însă bumbacul câştigase teren,
profitând de cererea imensă de îmbrăcăminte uşoară şi răcoroasă necesară în
zonele toride ale Africii şi Asiei. În sudul districtului Lancashire s-au înmulţit
filaturile (fabrici uriaşe unde munceau femeile ţesând fire, unde aerul fiind umed şi
îmbâcsit a cauzat diferite boli şi deformaţii) mohorâte ale oraşelor bumbacului.
18. Secolul XIX La mijlocul secolului al XIX-lea devenise clar că revoluţia industrială
provocase schimbări majore şi transformase Marea Britanie în „atelierul întregii
lumi”. Acest statut a fost celebrat în 1851 prin Marea Expoziţie organizată, în
Hyde Park, într-o construcţie de metal şi sticlă numită Palatul de cristal - un
adevărat simbol al puterii industriale al acestei naţiuni. Palatul de cristal din Hyde
Park, Marea Britanie
19. Descoperirilesecolului XIX · 1800: Pilaelectrică: Alessandro Volta · 1801:
X.Bichartesteprimul anatomist care stabileştecăfiecare organ este format dinntr-un
ţesut · 1802: cafetiera: Descroisilles · 1802: L.J. Guy-
Lussacenunţălegeadilatăriivaselor · 1803: vaporul cu aburi: Robert Fulton · 1805:
Frigiderul: Oliver Evans · 1808: H.Davyobţineprinelectrolizăbariul,
calciuşistronţiu · 1814: Locomotiva cu aburi: George Stephenson · 1819:
Stetoscopul: Rene TheophileHyacinthe Laennec · 1819: Prima traversare a
Atlanticului cu un vapor cu aburi · 1821: Motorul electric: Michael Faraday ·
1825: W. Stugeonconstruieşteprimul electromagnet · 1826: Fotografia: Joseph
NicéphoreNiépce · 1830: Maşina de cusut: Thimonnier
20. 1831: Generatorul electric: Michael Faraday 1833: Ch. Babbage începe să
construiască o maşină de calcul analitică comandată prin program pe baza
cartelelor perforate 1835: Revolverul: Samuel Colt 1835: Codul Morse: Samuel
Morse 1840: Primul transformator electric construit de A. Masson şi L.Brequet
1842: J. R von Mayer stabileşte primul principiu al termodinamicii 1844:
Telegraful: Samuel Morse1850: R Clausius formulează un nou rnunţ al celui de-al
doilea principiu al termodinamicii şi introduce noţiunea de entropie 1854: P.
Merien realizează primele asfaltări de drumuri 1866: Dinamita: Alfred Nobel1866:
G. M. Pullman şi B. Field brevetează primul vagon de dormit 1868: Mac-Gaffe
inventează aspiratorul de praf 1871: H. Schliemann descoperă vestigiile anticei
Troia 1876: Telefonul: Alexander Graham Bell
21. 1877: Fonograful: Thomas Alva Edison 1880: Seismograful: John Milne1886:
Motorul pe gaz: Gottlieb Daimler 1887: Automobilul: Gottlieb Daimler 1891:
Fermuarul: Whitcomb Judson 1892: Fotografia color: Frederic E. Ives 1895:
Razele Roentgen: Wilhelm Conrad Röentgen1895: Motorul Diesel: Rudolf Diese
l1898: Telecomanda: Nikola Tesla1900: K. Landsteiner descoperă grupele
sanguine A, B şi 0
22. Descoperirilesecolului XX 1901: T. Jokichi izolează primul hormon: adrenalina
1903: Primul zbor propulsat şi susţint al unui avion cu motor realizat de fraţii
Wright 1905: A. Einstein formulează teoria relativităţii restrânse 1906: Traian
Vuia construieşte primul avion din lume care s-a desprins de la sol numai prin
forţa motorului său 1912: G. Constantinescu, om de ştiinţă de origine română,
elaborează teoria sonicităţii 1913: C. Osbome descoperă prima vitamină 1915: H.
Iunkers construieşte primul avion metalic 1916: A. Einstein publică "Teoria
relativităţii generale" 1921: Calmette şu Guerin descoperă vaccinul împotriva
tuberculozei 1924: H. Berger obţine prima encefalogramă 1925: A. Citroen
construieşte primul automobil cu caroseria în întregime metalică 1926: Este
inventat betonul precomprimat 1959: Păpuşa Barbie: Ruth Handler
23. Contributiaromanilor la dezvoltareastiinteisitehnicii ANA ASLAN A
evidenţiat importanţa procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de
vârstă, aplicând-o pe scară largă în clinica de geriatrie, sub numele de Gerovital.
Numeroase personalităţi internaţionale au urmat tratament cu Gerovital: Tito,
Charles de Gaulle, Hrusciov, J.F. Kennedy, Indira Gandhi, Imelda Marcos,
Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Charlie Chaplin, Kirk Douglas, Salvador
Dali. Ana Aslan a inventat (în colaborare cu farmacista Elena Polovrăgeanu)
produsul geriatric Aslavital, brevetat şi introdus în producţie industrială în 1980.
24. DIMITRIE POMPEIU A adus numeroase contribuţii în domeniul analizei
matematice, teoriei funcţiilor de o variabilă complexă, mecanicii raţionale s.a. În
teza sa de doctorat (Paris, 1905), rămasă celebră, a demonstrat printr-un exemplu
existenţa funcţiilor analitice continue pe mulţimea singularităţilor lor. Pompeiu
este iniţiatorul teoriei funcţiilor poligene, care constituie o extindere naturală a
funcţiilor analitice. În acest domeniu a introdus noţiunea de derivată areolară şi a
extins celebra formulă a lui Cauchy, prin formula cunoscută ca formula lui
Cauchy-Pompeiu.
25. COSTIN NENITESCU În 1928, la 26 de ani, publică prima ediţie din cele două
tratate, "Chimie organică" şi "Chimie generală". Peste 40 de generaţii au învăţat şi
înca învaţă după aceste cărţi, acum singurele cărţi de specialitate în limba română
care se ridică la nivel occidental (nu s-a mai publicat nimic asemănător în ultimii
24 de ani). Tratatul de chimie organică a fost publicat în 8 ediţii, prima având un
 singur volum, restul 2. Unele au fost traduse în limbi străine. Tratatele au fost
publicate la Editura CFR-Oped şi Editura Tehnică. Aceste lucrări ne arată forţa de
anticipare cu totul remarcabilă a autorului. A intuit una din cele mai importante
direcţii de dezvoltare a chimiei organice şi a adus contribuţii de bază. Două
exemple ar fi chimia reacţiilor care decurg prin ioni de carboniu şi problema
ciclobutadienei. De asemenea a mai publicat şi "Manualul inginerului chimist" şi
manuale de liceu.
26. HENRI COANDA Henri Marie Coandă (n. 7 iunie1886 - d. 25 noiembrie1972) a
fost un academician şi inginer român, pionier al aviaţiei, fizician, inventator,
inventator al motorului cu reacţie şi descoperitor al efectului care îi poartă numele.
27. DRAGOMIR HURMUZESCU Dragomir M. Hurmuzescu (n. 13 martie1865,
Bucureşti - d. 31 mai1954, Bucureşti), fizician, inventator, profesor la
Universitatea din Iaşi, membru al Academiei Române este fondatorul
învăţământului electrotehnic din România şi colaborator al soţilor Curie. A avut
contribuţii în domeniile electricităţii şi fizicii razelor X. A inventat dielectrina şi a
construit electroscopul care-i poartă numele (1894). A pus bazele primului
laborator de electricitate din ţară, transformat apoi în Şcoala de Electricitate de pe
lângă Universitatea din Iaşi prima şcoală de fizică experimentală. A fost ctitor al
radiofoniei româneşti. El repetă şi realizează la Iaşi în anul 1901 experimentele de
comunicaţie prin radio ale lui Guglielmo Marconi, Alexandr Popov şi ale altora din
perioada 1895-1901
28. DIMITRIE VOINOV A făcut studii de taxonomie şi histofiziologie asupra
organului ciliofagocitar al nefridiilor unui vierme paraziatar pe raci; a demonstrat
existenţa a trei constituienţi celulari (protoplasmatici): condriomul, vacuomul si
sistemul golgian. Primul în lume care a descoperit aneuploidia sau polisomia la
animale. În 1902, a început seria cercetărilor citologice, pe care le-a continuat timp
de trei decenii. Studiile le-a făcut pe diferite grupuri de insecte: coleoptere,
lepidoptere şi ortoptere.
29. Influentastiintei in evolutiasocietatii In cadrulacesteirelatii, societateaformeaza,
modeleaza individual sipersonalitateaacestuia conform sistemului de
normesivaloriacceptateintr-un moment istoricdat,
iarpersonalitateaprinactivitateasacreatoare, optimizeazasocietatea,
perfectioneazamecanismelesistemului social, iarcand se impune, proiecteaza,
creeazanoistructurisociale, adecvatesensuluideveniriiistorice. Societateaparticipa la
modelareapersonalitatii, a comportamentuluisocial, suficientafiindsimplaprezenta
in acelmediuurmandactiuneaindividuluiasupramediului.
Desigurputemvorbiatatdespreinfluentepozitive, cat si negative. Stiinta a contribuit
de-a lungultimpului la un soi de individualizareexagerata a
omului,laautomatizareasocietatiisideci la reducerearelatiilordirecteintreoameni.
Tehnologiafaciliteazamultedintreactivitatilezilniceori de lungadurata ale omului.
Cu toateacestea, asistam la un proces de insingurare al persoanelor.
Efecteleacestuifenomen se rasfrangasuprastariiemotinale (afective).
Stiintadeterminaapogeulvietuirii in principal fizicasimaiputinsentimentala in
cadrulsocietatii. Avand ca scopdezvoltareaeconomica,
siintelectualastiintaaducenemultumiri in randulpopulatiei in masura in care face
imposibilasimultanaindeplinireaobiectivelor de
naturapersonala,famililasiprofesionala. Mediulinconjuratoresteafectat de
evolutiatehnologiei in sensnegativ(poluarea), dar tot cu
ajutorulstiinteiomulincearca o reabilitare a acestuia.
30. Bibliografieselectiva - INTERNET(Wikipedia) -Arborelelumii
Faraajutorulstiintei, aceastaprezentare nu era posibila (iataavantajelestiintei-
educatiesiformare ) Autor: CalotaAlina Clasa a XI a B (sub atentaindrumare a
profeorului de istorieBalan F.)