Sunteți pe pagina 1din 10

REVOLUTIA INDUSTRIALA N MAREA BRITANIE

Revolutia industriala a avut loc pentru prima oara in Anglia, in ultimele decenii ale sec. al-xviii lea la inceputul sec. al xix-lea, iar mai tarziu in Franta,S.U.A, Germania, Japonia,Rusia , Romania. Revolutia industriala - Ea a avut la baza inventarea si folosirea unor masiniunelte care au revolutionat vechile metode tehnice manuale, ca: inventarea masinii de tors Jenny in 1764, a masinii de filat a lui Arkwright in 1769, a masinii de filat subtire a lui Crompton in 1779, a razboiului mechanic de tesut in1785 si a masinii cu abur a lui Watt in 1784. Ca urmare a revolutiei industriale s-a dezvoltat diviziunea sociala a muncii au aparut noi ramuri de productie noi centre si orase industriale; au invins definitive relatiile de productie capitaliste asupra celor feudale; s-a format burghezia industriala modern, cele doua clase sociale de baza ale societatii capitaliste. Revolutia industriala a marcat un alt salt urias in dezvoltarea fortelor de productie si a insemnat victoria definitiva a relatiilor de productie capitaliste. Diversitatea conditiilor istorice, a nivelurilor de dezvoltare economica a imprimat anumite particularitati in desfasurarea revolutiei industriale in diverse tari. Revoluia industrial s-a declanat la sfritul secolului al XVIII-lea i n primele decenii ale secolului al XIX-lea mai nti n Anglia, care a reuit s se menin ca prima putere industrial a lumii pn la sfritul secolului al XIX-lea. n Frana, revoluia industrial a evoluat lent, nceputurile ei datnd din jurul anilor 1830. Cererea sczut de produse industriale n condiiile unei populaii predominant agrare a fcut c adevrata er industrial s nceap abia n 1890. Industrializarea Germaniei a fost marcat de frmiarea sa politic, condiiile favorabile declanrii revoluiei n acest domeniu fiind create prin anii 1840-1850. Dezvoltarea industrial a SUA a debutat la mijlocul secolului al XIX-lea prin aplicarea unei multitudini de invenii i inovaii. Sosirea masiv de emigrani dup 1865 a antrenat o puternic dezvoltare a economiei americane:astfel n jurul anului 1900 SUA au devenit prima ar industrial din lume. Descoperirile din domeniul tiinific au impulsionat apariia unor tehnici i invenii moderne:

1698 Denis Pepin a inventat cazanul cu aburi sub presiune 1712 Thomas Newcomen a construit un motor cu aburi prevzut cu piston i cilindru, ns n anul 1784 cnd James Watt inventeaz motorul cu aburi perfecionat se consider c a nceput revoluia industriala. Aceasta s-a manifestat cu precdere n domeniul textil, la nceput. Astfel John Kay inventeaz suveica zburtoare care permitea realizarea de esturi mult mai late dect pn la acel moment. Apoi la 1765 James Hargreaves inventeaz maina de tors i la 1789 Edmund Cartwright rzboiul de esut. n acest moment Anglia primete numele de "atelierul lumii". Importante descoperiri se fac i n alte domenii precum n metalurgie : Abraham Darby inventeaz fonta pe baz de cocs, Wilkinson laminarea oelului. Aceste progrese au impulsionat fenomenul de "revoluie industrial". Revoluia industrial este procesul tehnic complex prin care munca manual este nlocuit cu mainismul. n acest proces muncitorului i revenea rolul de supraveghere, reglare i alimentare a mainii. Apariia revoluiei industriale a avut ca efect creterea produciei, dezvoltarea oraelor i a tiinei. Primul stat n care a avut loc revoluia industrial a fost Anglia. Primul domeniu n care a fost utilizat maina cu abur a fost industria textil. A doua revoluie industrial are loc la sfritul sec. al XIX-lea datorit descoperirii de noi surse de energie, fapt ce a permis dezvoltarea unor ramuri industriale precum industria electrotehnic, chimic, a automobilelor. In Romania particularitatile revolutiei industriale s-au datorat mentinerii indelungite a iobagiei, existentei jugului strain si a lipsei, mult timp a unui stat national unitar.Revolutia industriala in Romania s-a desfasurat mai tarziu decat in Anglia, Franta, S.U.A, intr-un ritm in general lent,inegal din punctul de vedere al repartizarii teritoriale si al ramurilor industriale uneori fara o legatura organica intre ramuri. In a doua jumatate a sec. al xix- lea, schimbarile din domeniul tehnicii de productie si, legat de acesta, in acela al relatiilor sociale reflectau procesul de infaptuire a revolutiei industriale costituind baza industrializarii capitaliste a Romania. Revolutia industriala in Marea Britanie Incepand cu sec. al xviii- lea, Marea Britanie a trecut printr-o transformare progresiva feudala centrata pe proprietatea asupra pamantului, o forta in era industriala ce lua nastere.

In 1750 Marea Britanie era deja o putere maritima si comerciala importanta,dar majoritatea populatiei traia inca din agricultura. Activitatile industriale, precum mineritul si prelucrarea fierului, se desfasurau la o scara relativ redusa, iar Londra era singurul oras cu adevarat mare. De-a lungul secolelor schimbarea era atat de lenta, incat ramanea aproape neobservata. Majoritatea oamenilor considerau ca viata lor face parte dintr-o ordine traditionala fireasca si nu realizau ca sub ochii lor lua nastere o noua etapa a istoriei. ncepnd cu secolul al XVIII-lea, Marea Britanie a trecut printr-o transformare progresiva feudala centrata pe proprietatea asupra pamntului, o forta n era industriala ce lua nastere. n 1750 Marea Britanie era deja o putere maritima si comerciala importanta, dar majoritatea populatiei traia nca din agricultura. Activitatile industriale, precum mineritul si prelucrarea fierului, se desfasurau la o scara relativ redusa, iar Londra era singurul oras cu ade-varat mare. De-a lungul secolelor schimbarea era att de lenta, nct ramnea aproape neobser-vata. Majoritatea oamenilor considerau ca viata lor face parte dintr-o ordine traditionala fireasca si nu realizau ca sub ochii lor lua nastere o noua etapa a istoriei. Schimbari revolutionare Aceasta perioada din istoria Angliei este cunoscuta ca "revolutie industriala", cu toate ca procesul de transformare a implicat progrese n domenii diferite; multe dintre ele nu aveau nimic n comun cu procesele industriale, dar actionau convergent asupra economiei, pro-ducnd efecte att de spectaculoase nct puteau fi considerate revolutionare. O serie de inventii si descoperiri au transformat producerea textilelor si prelucrarea metalelor n industrii recunos-cute pe plan mondial. Noi surse de energie - mai ales motorul cu aburi - au fost valorificate. Exploatarea carbunilor a fost "combustibilul" acestei revolutii, iar cresterea numarului populatiei a asigurat forta de munca necesara si o piata pentru bunurile produse de industrie. O revolutie rapida a mijloacelor de transport a dus la scaderea

costurilor de tran-sport a materiilor prime si produselor finite; de asemenea, "revolutia agriculturii" a pus capat fricii de foamete si a devenit posibila sustinerea unei populatii n crestere. Modificari spectaculoase au avut loc n productia de textile, datorita unor noi utilaje. "Suveica zburatoare" a lui John Kay (1733) a facut procesul de tesere mai rapid, iar "spinning jenny" (1767), roata de tors creata de James Hargreaves, a mbunatatit procesul de tors. Acestor inventii le-au urmat sistemul lui Arkwright (1769) de mentinere a umidi-tatii n procesul de fabricatie; n actionare se foloseau caii, apa, sau forta aburilor. Razboiul de tesut electric inventat de Edmund Cartwright (1785) a dezvoltat procesul de tesere. n curnd producerea textilelor, o activitate domestica, de mici proportii pna atunci (oamenii teseau si torceau n casele lor), a fost concentrata n mari fabrici, modificnd radical modul de viata al muncitorilor. Productia de masa a nsemnat ieftinirea textilelor, cu im-pact dramatic asupra industriei. Lna fusese cel mai important produs de export la Marii Britanii; acum nsa bumbacul cstigase teren, profitnd de cererea imensa de mbracaminte usoara si raco-roasa necesara n zonele toride ale Africii si Asiei. n sudul districtului Lancashire s-au nmultit filaturile (fabrici uriase unde munceau femeile tesnd fire, unde aerul fiind umed si mbcsit a cauzat diferite boli si deformatii) mohorte ale oraselor bumbacului. Manchaster si Liverpool devenisera nstarite datorita comertului cu bumbac, iar vnzarile n strainatate aduceau venituri imense Angliei reprezentnd la un moment dat jumatate din exportul tarii. Primele manufacturi textile foloseau energie hidraulica, gratuita dar nesigura, deoarece o seceta putea duce la ncetarea lucrului. Folosirea motoarelor cu aburi pentru actio-narea utilajelor a fost un pas decisiv pentru producerea textilelor, dar si pentru ntreaga industrie. Motoarele cu aburi erau folosite nca din secolul al XVII-lea, dar implicau cheltu-ieli de functionare mari. n 1769, James Watt, un inginer de origine scotiana, a creat in conden-sator capabil sa mentina constanta temperatura n cilindrul principal. Aceasta descoperire era ex-trem de importanta. n 1774, Watt s-a asociat cu

Mathew Boulton si au nceput sa produca moto-are cu aburi la fabrica Soho din Birmingham. Efectul asupra industriei britanice poate fi dedus din faimoasa fraza a lui Boulton "Eu vnd aici ce ntreaga lume si doreste sa aiba - putere!" Epoca fierului Fierul a fost un simbol important al revolutiei industriale din Marea Britanie. n secolul al XIX-lea fierul era folosit pentru lucruri diverse, ca poduri, vapoare si locomotive, Palatul de cristal din Londra si turnul Eiffel din Paris. Totusi, n 1700 industria fierului lupta pentru supravietuire. Metalul trebuia topit adica ncalzit pna devenea lichid, astfel nct mine-reul de scurgea lasnd n urma impuritatile. Dar procesul de topire necesita carbune, ia padurile Marii Britanii (din care se obtinea carbunele) fusesera n mare masura distruse, fiind necesare importuri costisitoare. Solutia a fost gasita prin 1709 de Abraham Darby de la Coalbrookdale. Asemenea altor experimentatori si-a dat seama de ineficienta carbunelui n procesul de topire a metalului; a descoperit nsa ca cocsul, mai putin sulfuros, dadea rezultate excelente. Tehnologia lui Darby a ramas secreta cel putin pna n anii 1730 si, n consecinta Coalbrookdale a nflorit spectaculos. Un viitor membru al dinastiei Darby, al treilea Abraham Darby; a construit primul pod de fier peste rul Severn (1779). Fabrica de producere si turnare a fierului

O data secretul aflat, productia de fier a crescut si s-au facut numeroase progrese tehnologice. Astfel, Watt si Boulton au folosit prima oara n 1775, motoare cu aburi pentru a da furnalelor curentul puternic necesar pentru a atinge temperaturi mari - unul din multele exemple de combinare cu succes a unor inventii n domeniul industrial. Fabricile de metal au dus la dez-voltarea unor orase ca Birmingham si Sheffield, iar Marea Britanie realiza n 1850 jumatate din productia anuala de fier din lume. Un element indispensabil procesului de expansiune industriala a fost productia n cantitati mari a carbunelui. Cocsul era necesar la topirea fierului si alimentarea motoarelor cu aburi care actionau utilaje de productie, furnale, vapoare si locomotive. Populatia n crestere necesita cantitati mari de carbune pentru scopuri casnice, n 1798 William Murdock a folosit ulei de huila pentru a ilumina lucrarile lui Boulton si Watt din Soho. n 1815, Glasgow si Londra erau iluminate cu gaz de huila. Din fericire, Marea Britanie dispunea de mari si bogate depozite carbonifere n apropierea zacamintelor de fier. De la nceputul secolului al XVIII-lea, motoarele cu aburi erau folosite pentru a pompa apa din mine, dar erau putine alte inovatii. Saparea zacamintelor de car-bune ramnea "cea mai grea munca de pe pamnt", si ntreaga structura a civilizatiei industriale a secolului al XIX-lea se baza pe oameni ce munceau din greu sub pamnt.

Canale, sosele si cai ferate Calitatea proasta a cailor de comunicatie facea dificil si scump transportul bunu-rilor; pna n secolul al XVIII-lea drumurile erau att de grele, nct se prefera transportul marfu-rilor grele pe apa. Introducerea taxelor pentru drumuri a avut ca rezultat ntretinerea mai buna a cailor foarte circulate, tehnicile de constructie au fost mbunatatite de Ack Metcalfe, Thomas Telford, scotianul John Mcadam si alti constructori. O importanta deosebita a avut-o construirea canalelor, care a nceput cu canalul Bridgewater (1763), construit de James Brindley pentru a lega minele Ducelui de Bridgewater de Manchester. Canalul a avut un impact imediat asupra pretului carbunelui n Manchester (a scazut la jumatate) si a aratat avantajele folosirii canalelor pentru transportul marfurilor grele, declan-snd o adevarata "manie a canalelor". Aceasta "manie" a durat pna n 1830, cnd reteaua de canale a Marii Britanii era mai dezvoltata dect cea de drumuri. Dar perioada de glorie a canalelor a fost scurta , deoarece acestea au intrat n competitie cu locomotivele cu aburi. Dupa experimentele initiale, realizate de Richard Trevathick si altii, prima cale ferata publica de la Stockton la Darlington ... Activitatea industrial si cea agrar au devenit n cursul secolului al XIX-lea cele mai importante sectoare n economia marilor state. Atelierul mondial La mijlocul secolului al XIX-lea devenise clar c revoluia industrial provocase schimbri majore i transformase Marea Britanie n atelierul ntregii lumi. Acest statut a fost celebrat n 1851 prin Marea Expoziie organizat, n Hyde Park, ntr-o construcie de metal i sticl numit Palatul de cristal un adevrat simbol al puterii industriale al acestei naiuni. REVOLUTIA AGRAR Policultura asigura fiecrei gospodrii sau regiuni produsele vegetale sau animale necesare consumului propriu. n aceste conditii numai o mic parte a produselor era destinat schimbului. Prin revolutia agrar, adic transformarea propriettii feudale asupra pmntului n proprietate capitalist, agricultura s-a adaptat cerintelor

moderne. Revolutia agrar s-a realizat pe ci diferite. Locul tranilor englezi a fost luat de mici fermieri, arendasI si lucrtori salariati. n Franta 4/5 din pmntul nobilimii au trecut n proprietatea trnimii si burgheziei. n SUA, prin reformele din anii 1862-1863, a fost asigurat accesul nengrdit la pmnt tuturor femeilor. Tranii au fost eliberati de iobgie prin rscumprarea obligatiilor fat de stpni. Progresele mecanicii au fcut posibil inventarea primelor masini agricole care au usurat munca oamenilor masina de egrenat bumbacul si secertorile mecanice. Producerea ngrsmintelor chimice a permis fertilizarea artificial a solului. Au aprut elemente noi care tulburau ordinea existentei si anticipau progresul (ceai, indigo, opiu, bumbac n India; crearea unei retele de irigatii n Egipt). REVOLUTIA INDUSTRIAL Simbolul revolutiei industriale a fost masina cu aburi inventat de inginerul mecanic scotian James Watt, n 1765 si perfectionat de el pn n 1784. Tara n care au fost ntrunite, ctre 1780, toate premisele revolutiei industriale a fost Anglia. Ea a devenit ctre 1830 atelierul lumii si si-a asigurat o covrsitoare superioritate economic asupra celorlalte tri. Dup 1815 Franta, SUA si unele state germane si-au intensificat la rndul lor eforturile de industrializare. Cresterea productiei a fost nsotit de cresterea vnzrilor pentru realizarea profitului, care era scopul productiei nsesi. Revolutia industrial a fost nsotit de revolutia transporturilor. S-a extins constructia soselelor si au aprut cile ferate si vapoarele. Fabrica n care lucrau sute si apoi mii de muncitori (ce formau proletariatul) a devenit simbolul dezvoltrii capitalismului. Revolutia industrial a schimbat caracterul economic trilor n care s-a desfsurat si a transformat structura societtii, simplificnd-o. Centrul de greutate al activittii economice s-a deplasat de la sat la oras. Dramele sociale si individuale provocate de industrializare au determinat aparitia teoriilor socialiste si cresterea numrului celor care doreau aplicarea lor.

ORA I SAT SPATIU AL DEZVOLTRII SOCIALE Transformrile economice sociale din secolul al XIX-lea au avut loc n conditiile cresterii generale a populatiei. Evolutia demografic a fost marcat de dou fenomene. Suprapopularea relativ care a provocat

emigrarea unui numr mare de muncitori, trani si mestesugari europeni si cresterea populatiei industriale si celei urbane. Criza agrar din anii 20 provocat de ctiva ani de recolte bune care au sczut mult preturile la produsele agricole. Folosirea masinilor a provocat numeroase revolte n Anglia ntre 1780 si 1830. Pentru a se mpotrivii organizrii fabricilor lucrtorii specializati au nfiintat sindicate. Au aprut interesele muncitorilor n relatiile cu patronii, inclusiv prin organizarea unor manifestatii si greve. n occident vechile orase s-au transformat treptat, aprnd orasul mecanizat. Muncitorii locuiau n aglomerrile mizere din apropierea fabricilor, constrnsi s triasc din salarii insuficiente, expusi foametei si epidemiilor. Folosirea masinilor a devalorizat forta de munc, numrul sracilor fiind in continu crestere la orase. La sfrsitul secolului al XVII-lea, n Anglia, 14% din populatia oraselor traia din mila public. Nobili reformatori, oameni de afaceri, diversi gnditori, preocupati de ndrepatrea rului social au elaborat diferite conceptii despre socialism. Robert Owen a fcut deosebirea ntre progresul tehnic si organizarea capitalist a productiei. Carl Marks si Friederich Engels au generalizat nprtirea productorilor industrriali n patroni si muncitori. Lupta proletarilor npotriva patronilor avea rol revolutionar, urmnd s nlocuiasc societatea capiutalist ntr-o societate lipsit de exploatare, pe care ei au numit-o comunist. ncercarea de aplicare a acestei teorii a determinat caracterul ei utopic.