PRIMA REVOLUŢIE

INDUSTRIALĂ
1760-1850
 REVOLUŢIA INDUSTRIALĂ
1760-1850
 CUPRINS
 1.Concept;
2.Revoluţia agricolă;
3.Cauze;
4. Etape;
5.Forme de manifestare;
6. Motorul cu abur;
7.Industria textilă;
8.Războiul de ţesut mecanic;
9. Locomoriva cu abur;
10.Vaporul cu abur;
11.Fierul ;
12.Transporturi
13.Revoluţia industrială în Anglia
14.Invenţii.
 BIBLIOGRAFIE
 Manuale de istorie clasa a X-a;
 Cronica ilustrată a omenirii ,vol 8;
 Alexander Hellemans, Bryan Bunch,
Istoria descoperirilor Ştiinţifice;
 S. Bernstein, P. Milza, Istoria
Europei, Institutul european, Iaşi,
1998, vol.3,4;
 I.Geiss, Istoria lumii, Ed.
Allesentiall, Bucureşti, 2002;
 Mircea N. Popa ,Prelegeri de istorie
universală, universitatea Bucureşti,
1981;
 R. Vasile, De la secolul de fier la al
doilea război mondial, Ed. Silex,
1998;
 Internet ;
 REVOLUŢIA INDUSTRIALĂ
CONCEPT
Revoluţia industrială este procesul complex de
trecere de la producţia manuală la producţia cu ajutorul
maşinilor-unelte, de la stadiul meşteşugăresc al
industriei, la stadiul marii producţii mecanizate de
fabrică.
Producţia suferă schimbări esenţiale.Se realizează o
diviziune între capital şi muncă, primul deţinând mijloacele de
producţie, cea de-a doua fiind asigurată contra unui salariu.
Activitatea nu se mai desfăşoară dispersat, ci în mari concentrări
industriale, în fabrici cu o producţie tot mai diversificată,
înzestrate cu o tehnică tot mai perfecţionată. Revoluţia industrială
a fost procesul de înlocuire a muncii manuale cu munca maşinilor,
„calul tracţiune” fiind înlocuit de „ calul putere”.
Termenul de Revoluţie industrială a fost inventat de
francezi, în secolul XIX, ca o analogie cu revoluţia lor
politică.
 Revoluţia agricolă
 Principala inovaţie constă în renunţarea la ogoarele în pârloagă
din sistemul asolament, pentru a-l înlocui cu cultivarea plantelor
furajere( napi, gulii, trifoi) care ajută la refacere solurilor şi în
acelaşi timp furnizează haine pentru animale.
 În sfârşit tehnicile de selecţie a animalelor, utilizarea noilor
îngrăşăminte ( praf de oase, marnă) şi a maşinilor noi( semănători,
treierători, seceretori ) sunt toate perfecţionate în secolul al XVIII-
lea.
 Ţară de pionerat, Anglia cunoaştere o creştere a producţiei sale de
35% în cursul unui secol. Ca atare hrana şi forţa de munca necesare
industrializării au devenit extrem de disponibile.
 Producţia agricolă creşte şi în restul Europei, dar în proporţii mai
reduse. Mişcarea revoluţiei agrare este inexistentă în Europa
centrală şi orientală, unde modernizarea nu pătrunde deloc şi unde
structura juridică a senioriei rurale, mai solidă ca niciodată se
opune oricărei forme de progres.
 Revoluţia agricolă
 Nevoia de a hrăni o populaţie care se înmulţeşte impune o creştere
a productivităţii. Singura soluţie este atunci mărirea suprafeţelor
cultivate prin defrişarea unor noi suprafeţe, practică ce constituie
regula în majoritatea regiunilor Europei centrale şi occidentale.
Revoluţia agricolă începe în Anglia între anii1680-1720. Ea
urmează unor repetate recesiuni economice care oferă o varietate
de motive pentru schimbarea modului de organizare a activităţilor
productive şi comerciale tradiţionale. Explicaţia avansului britanic
ţine fără îndoială de precocitatea metodei de îngrădire a terenurilor
„encolsure”. Cu peste 200 de ani înainte de revoluţia industrială
marii latifundiari din Anglia au început să-I deposedeze pe ţărani
de pământ şi să-l îngrădească îndeosebi pentru a realiza profituri
din creşterea oilor. Începând cu mijlocul secolului al XVIII-lea,
tranziţia şi mai rapidă către o agricultură capitalistă a accelerat
procesul de abandonare a sistemului de câmp deschis. În mai puţin
de 50 de ani, agricultorii au îngrădit peste 800 000 ha de teren
arabil, împreună cu loturile comune necultivate până atunci.
 Din 1815 Anglia „gardurilor vii” predomină faţă de cea a câmpurilor
deschise.
 REVOLUŢIA INDUSTRIALĂ
 CAUZE
 

1.„Explozia demografică” înregistrată la mijlocul secolului al XVIII-lea care

poate avea drept cauză o rată sporită natalităţii şi o rată scăzută a
mortalităţii.
2.Modernizarea agriculturii, apar noi metode în agricultură: rotaţia

culturilor, fenomenul împrejmuirilor terenurilor în Anglia (enclosure),

practică asolamentelor, folosirea îngrăşămintelor, a seminţelor
selecţionate şi introducerea noilor unelte.
3. Exodul rural determinat de revoluţia agrară, iar în Anglia de fenomenul

împrejmuirilor.
4. O serie de inovaţii şi invenţii tehnice.
5.Formarea pieţelor naţionale şi dezvoltarea comerţului internaţional.
6. Răspândirea individualismului şi raţionalismului caracteristice
modernismului, în detrimentul comunitarismului şi a tradiţionalismului.
Transformările economice şi sociale din secolele al XVIII-XIX-lea au fost

rezultatul interacţiunii unor cauze diferite.

 REVOLUŢIA INDUSTRIALĂ
 ETAPE
Revoluţia industrială a cunoscut două etape clar delimitate.
 În prima etapă, ETAPA MECANIZĂRII, producţia industrială s-a
bazat pe :
 forţa aburului,
 metalurgia fierului
 extracţia cărbunelui
În etapa a doua, ETAPA DEZVOLTATĂ A MECANIZĂRII, producţia

s-a s-a bazat pe:

 electricitate,
 motorul cu ardere internă,
 tehnologia oţelului
 folosirea petrolului şi a gazelor naturale .
Un fenomen nou l-a constituit aprofundarea cercetării
fundamentale şi aproprierea ei de producţie, fapt ce a
determinat creşterea masei de bunuri de consum, mărfuri şi a
calităţilor produselor.
 REVOLUŢIA INDUSTRIALĂ
 FORME DE MANIFESTARE:
Revoluţia industrială s-a manifestat :
 prin creşterea rapidă a productivităţii muncii;
 prin înlocuirea muncii manuale cu munca
efectuată de maşini;
 prin dezvoltarea sistemului financiar;
 prin creşterea ponderii industriei în paralel cu

scăderea ponderii agriculturii în economie;

 prin extinderea transporturilor şi comunicaţiilor

la nivel european şi mondial;

 prin apariţia unei civilizaţii urbane şi crearea

unui autentic sistem economic mondial, cu

centrul în Europa.

REVOLUŢIA INDUSTRIALĂ
Primul om care a avut ideea de a transforma pompa cu
piston în mașină termică, a fost francezul Denis Papin
în anul 1679. Din păcate nu a putut să o pună în
practică din lipsă de fonduri. El a murit în sărăcie, în
1714.
 Primul motor cu abur a fost proiectat în 1698 de
Thomas Savery, un inginer englez. Acest motor era
conceput să pompeze apa din mine, dar singura lui
întrebuințare a fost să pompeze apa în casele înalte din
Londra.
 Primul motor performant a fost construit în 1712 de
inginerul Thomas Newcomen, din Cornwall. Acest
motor avea un braț mare care pompa apa cu o frecvență
de 16 mișcări de du-te-vino pe minut. În 1776, James
Watt, un constructor scoțian de mecanisme, a adus
înbunătățiri motorului lui Newcomen.
 Nicolas Cugnot a fost primul care, în 1769, a folosit
motorul cu abur la un vehicul. Acest vehicul putea Primul motor cu aburi
transporta 4 persoane, dar a fost folosit la transportul în minele din
armamentului greu. Viteza maximă care a fost atinsă cu Newcomen şi Saverz,
acest vehicul a fost de 5 km/h. 1712
 REVOLUŢIA INDUSTRIALĂ
 MOTORUL CU ABUR
 SIMBOLUL REVOLUŢIEI INDUSTRIALE
 MOTORUL CU ABUR
 Maşina cu abur este simbolul revoluţiei
industriale, invenţie capitală, care a rezolvat
problema energetică. Scoţianul James Watt
perfecţionează pompa de apă a lui Newcomen,
folosită în mine, adăugându-i condensarea
vaporilor într-un recipient specific(1769).
Asociat cu Boulton, Watt continuă să o
îmbunătăţească pentru a putea fi utilizată în
industrie.
 1783, maşina cu abur acţionează un ciocan,

apoi maşinile textile.

 „Revoluţia aburului”, aspect esenţial în revoluţia

industrială, devine un element cheie al vieţii

economice din Europa.
Motorul cu abur
 INDUSTRIA TEXTILĂ
Revoluţia industrială a început în industria textilă, mai
întâi în cea a bumbacului, lipsită de constrângerile tradiţiei şi
confruntată cu concurenţa stambelor indiene ieftine şi bine
lucrate, ca urmare a îndemânării meşterilor şi a preţului
scăzut al forţei de muncă.
Revoluţia în industria textilă, al cărui primat se explică şi
prin reproducerea mai rapidă a capitalului, asigurând un profit
superior, s-a dovedit contagioasă. Ea a provocat o reacţie în
lanţ în alte ramuri; o perfecţionare într-un domeniu antrenând
alte perfecţionări în alte domenii.
În Anglia din epoca modernă timpurie industria lânii era al
doilea factor de comerţ, după agricultură. Producătorii de
ţesături din bumbac au format o avangardă, care a cunoscut
revoluţia industrială înaintea altor ramuri ale industriei.
Anul Inventator Invenţii Consecinţe
1773 Jhon Kay SUVEICIA VOLANTĂ, Rapiditate, permite realizarea unor
ţesături mai late folosind mai
puţină mână de lucru.
1765 James MAŞINA DE TORS ( JENNY) Abundenţa firului de ţesut
Hargreaves CU OPT BROŞE. provoacă o întârziere a
ţesătorilor care nu pot ţine
pasul cu filatorii .
Richard MAŞINA DE FILETAT Abundenţa firului de ţesut
1768 Arkwrigth conectată la forţa
hidraulică
1779 Samuel MAŞINĂ DE ŢESUT cu mai Permite răsucirea firului şi
Compton multe fuse destinată filării înfăşurarea sa datorită
de fire sistemului mule jenny.
1784 Edmund RĂZBOI DE ŢESUT Creşte rapiditatea muncii în
Cartwright filaturi şi ţesătorii,evidenţiind
lipsa de materii prime
-bumbac.
1815 - PRODUCŢIA TEXTILĂ ÎN ANSAMBLU ESTE MECANIZATĂ.
 John Kay James Hargreaves

James Watt

Edmund
Samuel Crompton Richard Arkwright Cartwright
 Războiul de ţesut mecanic
Primele încercări de mecanizare datează din
perioada producției manufacturiere în vestul Europei,
când au fost inventate unele mecanisme de lansare a
suveicii. Au fost aduse inovații de: Jacques de
Vaucanson (1745) și M. de Gennes (1678). Apariția în
timpul revoluția industrială în Anglia a mașinii de filat
(tors) a dat un impuls pentru mecanizarea țesutului.
1785, Edmund Cartwright a obținut patentul și a
construit primul război de țesut mecanizat, la care
suveica, ițele și vatala erau acționate mecanic.
1804 – 1808, cea mai importantă invenție aparține
lui Joseph Marie Jacquard, care a realizat mecanismul de
comandă automată individuală a ițelor, ceea ce a permis
obținerea unor țesături cu desene complicate și variat
colorate.
 Elementele constitutive
principale sunt:
sulurile pentru înfășurarea
urzelii și a țesăturii;
dispozitivul de separare și
de dirijare a firelor de urzeală
(fuscei, lame cu lamele etc.);
ițele acționate prin pedale
(la războiul manual) sau prin
dispozitive cu came;
dispozitive Jacquard ori
ratiere (la războiul
mecanizat);
suveicile și dispozitivele de
lansare a acestora;
vatalele;
mașinile și dispozitivele de
acționare
 Războiul de ţesut mecanic

•Schema primului razboi Război mecanic dotat cu

mecanic mecanism Jacquard 
MAŞINA DE FILAT WATERFRAME
MAŞINA DE TORS ( JENNY) CU OPT BROŞE.
 Războiul de ţesut mecanic

Război de ţesut manual

Război de ţesut mecanic

Locomotiva cu abur Componentele

abur:
locomotivei cu

1. Focarul (în care arde focul); 2.

Cenuşar (cutia cu cenuşă);
3. Cazan;
4. Cutie de fum;
5. Cabina mecanicului;
6. Tender (pentru cărbune şi apă);
7. Domul de abur;
8. Supapă de siguranţă;
9. Regulator;
10. Supraîncălzitor;
11. Piston;
12. Ţeava de evacuare a
13. Mecanismul de distribuţie;
14. Pârghia fluturelui;
 15. Cadrul
16. Boghiul posterior
17. Boghiul anterior
19. Suspensie cu arc de foi;
20. Sabotul frânei;
21. Pompă de aer;
22. Tampon de cuplare;
23. Fluier acţionat de abur;
24. Domul cu nisip;
 Locomotiva cu abur

Locomotive cu abur celebre într-o Locomotivă cu abur românească construită

ilustraţie din Brockhaus and Efron la Reşiţa, din seria 230, destinată trenurilor
Encyclopedic Dictionary (1890-1907) de călători
 1814, George Stephenson convinge patronul exploatației miniere
la care era angajat, să-i susțină financiar construirea unei
locomotive cu abur. Inspirat de modelele lui Trevithick, și Hedley,
acesta construiește locomotiva Blücher, model care va obține
succesul scontat.
 1825, George Stephenson realizează o locomotivă pentru linia
Stockton and Darlington Railway, prima cale ferată publică din
lume care utilizează tracțiunea cu abur.
 Primele locomotive utilizate aveau patru roți și erau similare cu
The Rocket. Acestea aveau unele neajunsuri, cum ar fi trepidațiile
care apăreau în timpul mersului și care împiedicau atingerea unor
viteze prea mari.
 1830 Edward Bury and Company proiectează un nou model având
roțile cuplate prin biele iar cazanul de aburi fixat pe un șasiu din
bare de oțel.
 1840, George Stephenson, condus de aceeași idee, realizează o
locomotivă având 6 roți cuplate, toate devenind roți motoare,
rezultatul fiind o aderență mai ridicată si posibilitatea de a atinge
viteze și forțe de tracțiune mai mari.
 Locomotiva construită de
Richard Trevithick în 1804

Blücher, locomotiva construită de

George Stephenson în 1814

Locomotiva The Rocket, câștigătoare a competiției

"Rainhill Trials" (octombrie 1829)

Una dintre primele

locomotive cu abur
Densitatea căilor ferate în Europa în anul 1896
 Vaporul cu abur
Mulţi specialişti cred că Robert Fulton a fost
inventatorul navei cu abur. Însă existau deja
diferite variante ale unor ambarcaţiuni
propulsate de puterea aburului înaintea
invenţiei lui Fulton. Meritul acestuia constă în
demonstrarea faptului că, un vapor bine
construit, se putea realiza cu tehnica
disponibilă la acea vreme şi putea fi o
modalitate viabilă de transport.

Turbinia - prima navă propulsată

de o turbină cu abur.
 ROBERT FULTON, în 1807 concepe VAPORUL CU ZBATURI CLERMONT.
Împreună cu americanul Livingstone, a construit vasul Clermont‚ prima navă cu
abur, propulsată cu ajutorul roților cu zbaturi plasate câte una la fiecare bord.
Nava avea 45,72 m lungime, 3,26 m lățime, pescaj 0,61 mun deplasament de
100 t.
Prima cursă, de 150 km, pe fluviul Hudson, între New York și Albany, a durat 32
de ore. Călătoria a avut un mare răsunet și a înlăturat ultimele indoieli
referitoare la utilizarea aburului la transporturile de toate felurile, pe râuri și
canale.
Vaporul cu abur
 FIERUL
Fierul a fost un simbol important al revoluţiei industriale din
Marea Britanie.
Utilizarea maşinii cu abur a determinat nu numai
revoluţionarea forţei motrice, ci a impulsionat şi dezvoltarea
industriei extractive şi metalurgice.
1700 industria fierului lupta pentru supravieţuire. Metalul
trebuia topit adica incalzit până devenea lichid, astfel incât minreul
de scurgea lăsând in urma impurităţile. Dar procesul de topire
necesita cărbune, iar pădurile Marii Britanii (din care se obţinea
cărbunele) fuseseră în mare măsură distruse, fiind necesare
importuri costisitoare.
1710 soluţia a fost găsită de Abraham Darby de la
Coalbrookdale care a creat procedeul obţinerii fontei din cocs.
1783 Henry Cort crează procedeul „puddlage” care permite să se
obţină oţel de bună calitate, scoţându-se din fier carbonul şi
impurităţile. Puddlage-ul a dus la creşterea cererii de fier şi de
cărbune.
 FIERUL
1785, John Wilkinson a laminat oţelul permiţând
fabricarea primelor şine, care sunt folosite la evacuarea
minereului cu vagoneţi în minele de cărbune, primele
poduri metalice şi primele nave cu coca de metal.
Asemenea altor experimentatori si-a dat seama de
ineficienţa cărbunelui în procesul de topire a metalului;
a descoperit însa că cocsul, mai puţin sulfuros, dădea
rezultate excelente. Tehnologia lui Darby a ramas
secretă cel puţin până în anii 1730 şi, în consecinţă
Coalbrookdale a inflorit spectaculos. Un viitor membru
al dinastiei Darby, al treilea Abraham Darby; a construit
primul pod de fier peste râul Severn (1779).
1856, Henry Bessemer a descoperit o nouă
metodă de prelucrare care a reprezentat un pas
important înainte, epoca industrială urmând să se
bazeze de acum înainte pe avantajele oţelului.
Podul peste Severn, construit de A. Derby în 1779
 Revoluţia industrială în Anglia
 Anglia dispunea de cel mai mare imperiu colonial de
pe glob, iar flota britanică al cărei tonaj se măreşte de 5
ori în secolul al XVIII-lea, îşi asigură o superioritate
evidentă. Ea transportă mărfuri la Londra, devenită
placa turnantă a produselor tropicale (zahăr, cafea,
tutun, indigo, ceai, mătăsuri, ţesături din bumbac sau
porţelanuri). Negustorii englezi revând apoi aceste
produse în toata Europa, realizând beneficii
substanţiale.
 Dispunând de o piaţă internă, datorită creşterii
numărului de consumatori îşi deschide pieţe noi
externe, îndeosebi în coloniile americane. Astfel
produsele britanice se pot comercializa atât pe piaţa
internă, cât şi pe piaţa externă în formare.
 Transporturi

Progresele în industrie au determinat o perfecţionare a căilor

de comunicaţie atât navale, cât şi terestre. Inginerul scoţian
MacAdam a creat rezistentele şosele care îi poartă numele,
folosind un sistem de utilizare şi astăzi de îmbrăcăminte rutieră
pentru a asigura baza rezistentă şi elastică a drumurilor asfaltate.
1767, Richard Reynolds a construit prima cale ferată în
întregime metalică din sud-vestul Angliei .
1767, șinele din lemn utilizate pe traseul de tramvai Horsehay -
Coalbrookdale au fost înlocuite, de Richard Reynolds, prin șine din
fontă prevăzute cu un șanț central de ghidare.
Modernizarea transporturilor a constat la început din canale şi
drumuri pavate(macadam).
Totuşi, în cursul secolului al XIX-lea, calea ferată a devenit
principalul mijloc de transport al epocii industriale. Canalele şi
drumurile începeau să treacă pe locul doi în sistemul de transport
al Europei industriale.
 1776, englezul John Curr introduce șina din fontă în
formă de colțar - roțile metalice ale vagoanelor având
bandaje netede - pe liniile miniere din zona orașului
Sheffield.
1785, rețeaua liniilor engleze care utilizau șine de
fontă de tip Reynolds, cuprindea peste 30 km.
1789, englezul William Jessop proiecteaza primul
vagon cu roți prevăzute cu "rebord" - acel bandaj
proeminent care nu permitea roții sa părăsească linia.
Aceasta inovație apare și la materialul rulant de astăzi.
Tot William Jessop inventează șina cu coama edge-
rail (cu secțiunea în formă de ciupercă). Astfel apare
"drumul de fier" propriu-zis, deoarece noua cale de
rulare nu mai putea fi utilizată de vehiculele rutiere, ci
numai de cele feroviare.
Până la apariția primelor locomotive, pe aceste linii a
fost utilizată tracțiunea cu cai.
 Revoluţia industrială în Anglia
 Revoluţia industrială între 1760-1850 s-a desfăşurat îndeosebi
în anumite zone ale insulelor britanice incluzând Anglia, Scoţia,
Ţara Galilor şi Irlanda.
 Rapida dezvoltare a agriculturii britanice a fost una din cauzele
care au impulsionat schimbările şi mai profunde, având drept
rezultat crearea unei economii industriale.
 O altă cauză o reprezintă creşterea populaţiei apte de muncă a
ţării. Forţa de muncă a fost asigurată îndeosebi de revoluţia
agrară, care separase ţăranii de posesiunile lor, cu o calificare
asigurată în parte de manufacturi.
 Explozia demografică din Anglia, Scoţia şi Ţara Galilor a sporit
numărul total de locuitori de la 8 milioane la peste 25 de milioane
în cei 90 de ani de după 1760.
 Anglia dispunea de materii prime importante şi diversificate:
cărbune şi fier.
 Avantajele geografice au permis ca să apară noi întreprinderi,
îndeosebi în zone în care industriaşii puteau transporta în condiţii
avantajoase fierul şi cărbunele pe canale, râuri sau pe mare.
 Revoluţia industrială în Anglia
 În acest context, apare în Anglia o nouă clasă de „ANTREPRENORI”.
Aceşti oameni inventivi, animaţi de dorinţa de reuşită şi de putere,
au ieşit din mediile sociale cele mai diferite: mari seniori( ducele
de Bridewater , vicontele Dudley), pastori( Cartwright, inventatorul
unui război de ţesut) sau meseriaşi (Arkwrigtht, creatorul unei
maşini de tors pusă în mişcare de forţa hidraulică). Printre aceşti
inovatori este frapantă importanţa celor veniţi din sectele
protestante situate în afara anglicanismului: quaqueri( Darby),
baptişti (Newcomen, inventator al pompei de apă) sau
presbiterieni( Watt).
 În tot cazul, este evident că revoluţia industrială se produce în
jurul acestor oameni, începând din anii 1760-1785. Acesta este
rezultatul unei acumulări de inovaţii care se organizează în jurul a
trei principale direcţii:
 -INVENŢIILE DIN TEHNICĂ,
-CONCENTRAREA INDUSTRIALĂ ŞI
- CREŞTEREA PRODUCŢIEI.
 REVOLUŢIA INDUSTRIALĂ PRINCIPALELE INVENȚII

1769 - James Watt aduce imbunatatiri semnificative motorului cu aburi

al lui Newcomen
1774 - Primul calculator in productie de masa (Philipp Matthäus Hahn)
1775 - Primul submarin (David Bushnell)
1780 - Inventarea presei-copiatoare (James Watt)
1785 - Este inventat primul razboi de tesut mecanic (Edmund
Cartwright)
1793 - Telegraful (Claude Chappe)
1800 - Prima baterie (Alessandro Volta)
1804 - Prima locomotiva cu abur (Richard Trevithick)
1810 - Tiparul (Frederick Koenig)
1814- locomotiva-George Stephenson
1816-fotografia-Nicephore Niepce
1821 - Motorul electric (Michael Faraday)
1825 - Prima cale ferata publica din Anglia
1827 - Prima turbina cu apa si brevetul pentru prima elice navala (Josef
Ressel)
1840-telegraful prin fir-Samuel Morse