UNIVERSITATEA CRETIN

DIMITRIE CANTEMIR BUCURETI

Facultatea de Relaii Economice Internaionale

REFERAT
La disciplina
ISTORIA ECONOMIEI MONDIALE
Revolutia industriala in Franta
Titular de curs:
Lect. univ. dr. Constantin GEORGESCU
Student:
COMAN Maria-Cristina, anul II ZI
Grupa 4

Bucureti - noiembrie 2015

Cuprins

5.2.

1. Ce intelegem prin Revolutie Industriala?

2. Premise
3. Etapele Revolutiei Industriale
3.1. Prima etapa
3.2. A doua etapa
4. Franta Una din primele tari industrializate
5. Geneza Revolutiei Industriale
5.1. Originea cuvantului industrie
Contributii la dezvoltarea economiei industriale
5.2.1. Jean Baptiste Say
5.2.2. Alte contributii franceze
5.2.3. Inventii si descoperiri
6. Bibliografie

1. Ce intelegem prin Revolutie Industriala ?

2

Secolele XVIII-XIX au fost veacurile revolutiei industriale. Accelerarea

descoperirilor stiintifice, utilizarea unor noi forme de energie au provocat mutatii
profunde in intreaga societate. Cea mai importanta a fost nasterea marii industrii
moderne.
In numai cateva secole, lumea a cunoscut o transformare radicala. Ritmul lent al
vietii sociale caracteristic perioadelor anterioare, a facut loc dezvoltarii tot mai
accelerate. Chiar daca aceasta a insemnat unele inegalitati sau chiar intreruperi si s-a
realizat intr-o maniera neuniforma in anumite regiuni ale globului, revolutia industriala
a marcat un remarcabil progres la nivelul intregii societati. Desprinderea lumii
moderne de cea medievala nu s-a realizat decat treptat, elementele feudaliste
coexistind multa vreme cu cele capitaliste.

Secolul al XVIII-lea a insemnat nasterea unei noi civilizatii, bazata pe masinism si

industrie. Procesul de trecere la acest nou tip de economie poarta denumirea de
revolutie industriala, un proces complex ce consta in trecerea de la productia manuala
la productia cu ajutorul masinilor - unelta de la stadiul mestesugaresc si manufacturier
al industriei la stadiul marilor productii mecanizate de fabrica, stadiu in care
muncitorului ii revene rolul de organizator si supraveghetor. Productia sufera
schimbari esentiale. Se realizeaza o diviziune intre capital si munca, primul detinand
mijloace de productie, cea de-a doua fiind asigurata de muncitori contra unui salariu.
Activitatea nu se mai desfasoara dispersat, ci in mari concentrari industriale, in fabrici
cu o productie diversificata, inzestrate cu o tehnica tot mai perfectionista.
Asadar revolutia industriala poate fi definita astfel:
procesul de trecere de la productia manuala la productia cu ajutorul masinilor
unelete, care sunt capabile sa realizeze operatii de producere a unui bun
economic, muncitorului revenindu-i rolul de organizator si supraveghetor;
procesul inlocuirii radicale a productiei manufacturiere (manuale) cu productia
bazata pe masini

2. Premise

Incepand cu secolul XVIII, continentul european a devenit centrul dominator al

lumii. Principala cauza a acestui fenomen a constituit-o revolutia economica, datorata
declansarii revolutiei industriale. Desi acest fenomen isi gaseste originea in progresele
din timpul Renasterii, el a aparut in Anglia in a doua jumatate a veacului al XVIII-lea
si s-a datorat unei multitudini de factori:

Conditiile oferite de statul englez, unde clasa de mijloc a avut acces, dupa
evenimentele revolutionare din al XVII-lea secol, la conducerea afacerilor
publice. In aceasta situatie, statul a garantat libera initiativa precum si interesele
clasei mijlocii in relatiile internationale. Era incurajata inovatia tehnica, ceea ce
a permis cresterea cantitatii de marfa produsa spre vanzare si cresterea
profiturilor proprietarilor de fabrici.
4

 Bogatiile naturale ale Angliei, in primul rand fierul si carbunele, pe care s-au
bazat descoperirile tehnice din primele decenii ale revolutiei industriale.
Pozitia geografica a Angliei (absenta unor munti inalti, abundenta de cursuri de
apa, apropierea de mare) care permitea transportul rapid al materiilor prime si
desfacerea produselor prelucrate.
Explozia demografica din Marea Britanie, ceea ce a insemnat dezvoltarea fortei
de munca, dar in acelasi timp aparitia unei largi piete de desfacere pentru
produsele fabricate prin noile procedee.
Stiinta a inregistrat progrese remarcabile, in secolul al XVII-lea. Aparitia
academiilor, precum cele din Anglia sau Franta, au impulsionat viata stiintifica.
Din secolul al XVIII-lea s-au realizat o serie de descoperiri care vor sta la baza
civilizatiei tehnico-stiintifice din secolul urmator. Asadar putem vorbi si aici de
o adevarata revolutie stiintifica.

Revolutia franceza de la 1789 a dat un nou imbold dezvoltarii stiintelor in general

si a matematicii in special. Prin infiintarea unor scoli celebre, descoperirile in
matematica capata noi dimensiuni. Intre figurile marcante ale scolii franceze de
matematica, din aceasta perioada, se distinge Joseph Louis Lagrange, pe care
Napoleon il numea "cea mai inalta piramida a stiintelor matematice".
Toate acestea au creat un cadru propice dezvoltarii industriei prin intrarea intr-o
faza de intense innoiri tehnologice in industria manufacturiera.

3.Etapele Revolutiei Industriale

3.1.Prima etapa
Secolul al XVIII-lea a adus cu sine remarcabile evolutii in domeniul gandirii si
actiunii politice care aveau sa schimbe lumea: noul proiect fundamenta pe ideea de
libertate lansat in Epoca luminilor, razboiul de eliberare a coloniilor nord-americane,
revolutia franceza, liberalismul.
Anglia celei de-a doua jumatati a secolului al XVIII-lea a fost locul in care s-a
produs schimbarea, iar masina cu abur factorul declansator. Primul domeniu de
5

utilizare a masinii cu abur a fost industria textila, urmata indeaproape de minerit (unde
carbunele a devenit "painea industriei"), metalurgie si transporturi. Traditionala
manofactura face loc unui nou tip de productie: fabrica, ale carei furnale constituie
emblema inceputului erei industriale.
In 1815, George Stephenson adauga civilizatiei industriale un nou simbol:
locomotiva (astfel putem vorbi si de o revolutie a transporturilor). Construirea primei
cai ferate intre Manchester si Liverpool a fost primul pas spre creearea unui retele de
transport feroviar care a acoperit in scurt timp intreaga Europa si America de Nord.
Avandu-si radacinile in Anglia, noua civilizatie industriala bazata pe masinaunealta s-a raspandit ulterior in Franta si Elvetia, apoi in SUA si in spatiul german.

3.2.A doua etapa

Asa cum descoperirea si utilizarea fortei aburului au reprezentat in secolul XVIII
prima revolutie industriala, catre sfarsitul secolului urmator, noi surse de energie au
condus la a doua revolutie industriala.
Secolul XIX a insemnat un remarcabil progres in domeniul stiintei si tehnologiei.
Noi savanti se adauga celor ale caror descoperiri au marcat istoria lumii: Volta si
Ampere, deveniti celebri in domeniul electricitatii, Graham Bell, inventatorul
telefonului, Henry Bessemer, artizanul otelului, Marie si Pierre Curie, descoperitorii
radiului.
In domeniul materialelor, otelul a castigat teren, inlocuind fierul in constructia
cailor ferate, a vapoarelor, sau in domeniul constructiilor. Noi inventii fac posibil
transportul energiei electrice la mari distante, utilizarea sa in activitatea industriala, dar
si in cea casnica.
Dupa anul 1900, industria constructoare de masini va deveni una dintre cele mai
dinamice din lume. Dezvoltari remarcabile cunoaste si industria chimica, domeniu in
care se realizeaza primele produse de sinteza.
Cea de-a doua revolutie industriala a impus marea industrie de fabrica in fata altor
modalitati de organizarea a productiei, iar in secolul XX, a determinat o crestere
economica accelerata in economia statelor industrializate. In acelasi timp a fost
factorul determinant in consolidarea statutului de mare putere al Angliei, Frantei,
SUA,Germaniei,Japoniei.

4.FRANTA Una din primele tari industrializate

In Franta exista un dualism al structurilor industriale, marile zone industriale

coexistand, pana la sfarsitul epocii moderne, cu mica productie de atelier (masinile si
chiar inteprinzatorii vin din Anglia, mecanizeaza si industrializaeaza, Franta ramanad
cu doua decenii in urma Angliei). Cauzele acestui fenomen sunt multiple.
In primul rand se datoreaza feudalismului si structurilor Vechilui Regim care se
baza pe o legislatie veche, nemodirnizata care nu sustinea dezvoltarea industriei si nu
proteja economia.
O alta cauza a dezvoltarii lente din Franta, o reprezinta cererea scazuta de produse
industriale in conditiile unei populatii preponderent care a facut ca adevarata era
industriala sa inceapa abia in 1890.
O alta masura o reprezinta emisiunea de moneda de hartie. Aceasta scapa de sub
control, producand o inflatie galopana. Clasa mijlocie este astfel ruinata. Distrugerile
provocate pe perioada revolutiei sunt foarte mari. Ca urmare a domniei lui Napoleon
Bonaparte, economia activa pierde 15%, astfel instalandu-se o forta de munca
deficitara, cu deosebire in mediul agricol. Productivitatile sunt scazute, preturile la
produsele alimentare ridicate. Saracia in care traiesc francezii ii impiedica sa isi
intemeieze o familie, neavand conditiile necesare, populatia astfel scazand. In timpul
domniei lui Napoleon al III-lea (1852-1870) au fost construite noi fabrici, a fost marita
reteaua de cai ferate, a continuat politica de cuceriri coloniale.
Din pacate, Franta ramane cu o imensa datorie externa si finante dezorganizate. Pe
acest fundal, economia evolueaza lent, sub nivelul posibilitatilor economice.
Statisticile arata prabusirea economica a Frantei: 80% din intreprinderile industriale au
intre 3 si 5 lucratori (cu patron cu tot).
La jumatatea sec 19 se semneaza un tratat comercial franco-britanic incheiat din
initiativa englezilor. Acesta presupune respectarea principiul liberului schimb. Cele
doua tari isi exceptau reciproc marfurile de la taxe. Efectul este negativ, industria
franceza fiind puternic falimentata de economia engleza. Franta pierde Alsacia si
7

Lorena si e obligata sa plateasca datorii Germaniei. Aceste datorii se materializa in

40% din rezervele de aur franceze. Aproape doua decenii, moneda lor este una slaba.
Dupa 1870 si pana la PRM, industria franceza cunoasta realizari remarcabile in
domenii de varf ale epocii (metalurgie, oteluri speciale, autovehicule, chimie) dar care
nu proudc varfuri de antrenament in economie nationala.Inaugurarea primei linii
internaionale de transport pe cale ferat are loc la 19 septembrie 1841, pe un traseu de
140 km, ntre Strasbourg (Frana) i Basel (Elveia). In prag de PRM, economia
franceza este agrar-industriala si nu constituie suport economic pentru prestigiul
Frantei, avand urmari pe termen lung.

5. Geneza Revolutiei Industriale

5.1.Originea cuvantului industrie

Problema etimologiei, semanticii si folosirii cuvantului industrie, din punct de
vedere al lexicologiei istorice este de data relative recenta, 1930. Astfel, in revista
Annales dhistoire conomique et sociale, P.Harsin se intreba <de cand dateaza
cuvantul industrie?>.
Dictionarul Larousse defineste industria ca ansamblul activitatilor economice
care produc bunuri material prin transformarea si prelucrarea materiilor prime.
Termenului i s-au atribuit diverse definitii. In Lenciclopedi (1751-1771), se
arata ca industria imbratiseaza si tonifica totul, anima totul in natura; ea munceste
pentru cultura,ea elaboreaza pentru manufactura, ea incurajeaza comertul.
Dupa lungi si diverse definitii, in anul 1891, in Le Nouveau Dictionnaire de
l`conomie politique, termenul s-a restrans ca fiind toate tipurile de activitati, mai
putin agricultura. Se poate concluziona ca industria este un termen contemporan al
economiei politice, iar acceptarea acestuia de catre specialist a facut din economia
industriala o maniera de a defini ansamblul stiintei economice.

5.2.Contributii la dezvoltarea economiei industriale

5.2.1.Jean Baptiste Say
Contributia lui J.B.Say nu trebuie subestimata. In anul 1830, el a publicat cele 3
volume ale cursului conomie politique. In al doilea volum,se regaseste contributia
autorului la dezvoltarea economiei industrial, el fiind considerat un pionier al
curentului industrialist in Franta. El a identificat activitatile ce constituie sistemul
8

productive si a descries operatiile tehnice pe care acestea le presupunea. Inventarierea

diferitelor arte manufacturiere l-au determinat pe J.B.Say sa prevada noile fenomene
legate de viitorul noului mod de productie industrial (standardizarea produselor,
modificarea profunda a principiilor care determina alegerea localizarii
amplasamentelor industriale).

5.2.2. Alte contributii franceze

Trebuie subliniata si contributia lui A.Blanqui la dezvoltarea economiei industrial
ca stiinta prin introducerea unor analize comparative a sistemelor productive din
Franta. A.Blanqui analizeaza , in acelasi timp, conditiile in care cele 3 industrii
functionau, amintind printre altele, aparatul bancar si monetar. starea drumurilor si
comunicatiilor, nivelul industriei publice. Aparut in urma Revolutiei Industriale, cursul
lui A.Blanqui a descris ramurile care au jucat un rol important in timpul acesteia, si
anume extractia carbunelui, metalurgia si textilele.
Continuator al lui J.B.Say, C.Gide a amendat liberalismul scolii franceze clasice,
sustinand necesitatea instaurarii economiei de piata si a proprietatii private, a
cooperarii sub toate formele. Din punct de vedere economic, el prefer liberaconcurenta monopolului, in care vedea un stimul pentru competivitate si scaderea
preturilor la final.
Demersul lui F.Simiand este tributar empirismului radical al acestuia. Ideile
acestuia sunt:
functionarea intreprinderii este legata de mediul sau, obiectivele sale si
mijloacele de realizare a acestora;
prezentarea actiunii si diferitilor agenti ai productiei: omul, agentii
mecanici,chimici, fizici, partea comerciala, partea financiara, contabila si
statistica;
delimitarea tipurilor de activitati:industrii extractive si primare, productia
agricola, industrii de transformare, comertul, banca si bursa;
functionarea globala a productiei, descriind caracteristicile sale istorice si
geografice si diferitele regimuri concurentiale care o constrang;
efectuarea unui inventar istoric al modurilor de productie si folosirii fortei de
munca in diferite societati din trecut.

5.2.3. Inventii si descoperiri

9

Andr-Marie Ampre

Louis Pasteur

Galvanometrul

Pasteurizarea

(1820)

(1863)

Fratii Lumiere
Cinematograful

(1895)

Sotii Curie
Poloniul si radiul

(1898)

6.Bibliografie
http://revolutiaindustriala.filedeistorie.info/
http://dianaciupitu.blogspot.ro/2013/01/revolutia-industriala-franceza.html
https://ro.wikipedia.org/wiki/Marie_Curie
www.ecointrep.ro/economieindustriala/

10