Marea criza economica din perioada 1929-1933

Criza financiara interbelica a fost

declansata de un exces investitional
pe pietele bursiere si imobiliare,
fiind asumate riscuri foarte mari, in
cautarea unui profit pe masura. Abuzul
de credite de consum, de speculatii
bursiere si imobiliare a creat dezechilibre
care, in final, au dus la o criza economica
majora.
Statul interventionist aparea ca
singura solutie in depasirea crizei. In
anii '30, statul american a concentrat
uriase fonduri in imprumuturi
bancare, a controlat preturile si
creditul, a subventionat anumite activitati economice.
Criz economic la nivel mondial care a nceput n 1929 i a durat pn n 1939,
a fost cea mai ndelungat i sever depresiune economic prin care a trecut societatea
occidental industrializat, care a provocat schimbri fundamentale n structura
instituiilor economice, n politicile macroeconomice i n teoria economic.
Pe 24 octombrie 1929 a avut loc crahul de pe Wall Street. La bursa din New York
numerosi actionari ne mai avand incredere in intreprinderi au incercat sa isi vanda
actiunile,pretul actiunilor scazand brusc. Criza bursiera provocand o criza financiara,
depunatori grabinduse sa-si retraga banii, foarte multe bancii au dat faliment. ( peste
5000 de bancii Americane si-au suspendat platile intre anii 1929 si 1932).

I Premisele crizei
America tocmai isi revenea dupa primul razboi mondial iar economia intra intr-o
noua era. Dezvoltarea fara precedent a inovatiilor tehnice si stiintifice din timpul
razboiului si imediat dupa, a creat o prapastie intre capacitatea industriei de a genera
produse competitive si capacitatea salariatilor de a le cumpara, in timp ce rata de
economisire a populatiei cu venituri peste medie era mai mare decat cresterea
oportunitatilor de investitii, ceea ce a dus la o crestere fara precedent a preturilor unor
active actiuni si imobiliare in principal.
Activitatea economica a explodat in perioada 1920-29, indicele productiei
industriale calculat de FED crescand de la 81 de puncte in 1920 la 114 in 1929 (deci o
crestere de 41%), in timp ce rata medie anuala de crestere a PIB-ului SUA in aceeasi
perioada a fost de 4.6%. Ben Bernanke mentioneaza intr-o carte publicata in 1983 ca
intre 1925-1929, industria SUA a produs aproximativ jumatate din totalul productiei
industriale a lumii.
Insa conform NBER, toata aceasta perioada de crestere economica a fost
marcata de trei recesiuni de mai mica amploare: prima recesiune a durat 18 luni, in

1
perioada ianuarie 1920 iulie 21 si a dus la scaderea PIB cu 2%, a doua a avut loc intre
mai `23 si iulie`24 iar a treia intre octombrie `26 noiembrie`27, insa fara sa aiba
implicatii economice serioase. Tot in aceasta perioada, FED a inceput sa utilizeze
politica monetara in scopul atenuarii fluctuatiilor ciclurilor economice iar sfarsitul
primei recesiuni mentionate anterior a fost grabit de noua atitudine a FED care, prin
imprumuturile pe care le-a acordat in special bancilor, a dus la cresterea investitiilor in
economie, cu efect direct in cresterea PIB.
In ceea ce priveste bursa, aceasta a crescut spectaculos timp de 8 ani inainte de
1929, indicele crescand cu peste 600% (de la 63.9 puncte in 24 august 1921 la 381.17
puncte in 4 sept. 1929) iar motivele au fost urmatoarele:

Cresterea numarului investitorilor

Investitiile la bursa au fost vazute drept o cale usoara de imbogatire (easy money) si se
estimeaza ca in orice moment al perioadei 1925-29, cel putin 4 milioane de americani
detineau actiuni la bursa. Intrarea permanenta a unor noi investitori concomitent cu
iesirea altora, a asigurat un flux continuu de bani noi in piata ceea ce a dus la o
crestere fara precedent a pretului actiunilor.

Cresterea ratei de economisire

Datorita cresterii economice, tot mai multi americani isi permiteau sa faca economii, iar
o parte din aceste economii erau investite la bursa.

Politica banilor ieftini

In aceasta perioada, bancile ofereau americanilor posibilitatea contractarii de
imprumuturi mult mai usor decat inainte si este foarte probabil ca pe langa masini si
case, multi dintre cei care au luat credite au investit o parte din bani si la bursa.

Investitiile companiilor au creat supraproductie

In 1925, in industrie au devenit vizibile primele semne ale supraproductiei (cresterea
stocurilor). Insa, anticipand cresterea cererii, managementul companiilor a decis
reinvestirea profitului in noi capacitati de productie, accentuand o problema deja
existenta. Au fost angajati noi muncitori care la randul lor au inceput sa cumpere pe
datorie produse si servicii, generand astfel o crestere a productiei si implicit o crestere a
pretului actiunilor.

Lipsa reglementarilor privitoare la activitatea bursiera

La momentul respectiv, cadrul legal era unul extrem de permisiv si drept urmare,
companiile isi cresteau dupa voie capitalul social prin emiterea de noi actiuni care erau
vandute investitorilor. Tranzactionarea in marja a explodat, investitorii, convinsi de
continuitatea trendului ascendent, cumparau actiuni in marja (platind doar o fractiune
din valoare) urmand sa le vanda peste cateva luni la un pret mai mare si sa castige
diferenta, ceea ce a dus la crearea unui urias joc piramidal avand in vedere ca
majoritatea banilor care erau investiti la bursa de fapt nu existau.

2
 Psihoza consumului
Anii `20 au reprezentat pentru americani o perioada de consum feroce, drept exemplu:
productia de masini a crescut de la 2M in 1920 la 5.5M in 1929 iar numarul biletelor de
cinema vandute a crescut de la 40 la 100 de milioane pe saptamana, cinematografia
devenind a zecea industrie ca importanta. Americanii cumparau orice, de la masini,
aparate de radio si aspiratoare, la bilete de cinema si excursii in Europa, deci nu este de
mirare ca actiunile companiilor de orice fel au crescut la bursa intr-un mod complet
necontrolat.
Optimismul in ceea ce priveste evolutia economiei era atat de mare incat, la alegerea sa
in 1928, presedintele Hoover a declarat ca America se afla astazi mai aproape de
triumful bogatiei asupra saraciei decat a fost in toata istoria sa, iar la inceputul anului
1929, John Jacob Raskob, CEO General Motors, a scris un articol numit Toata lumea
trebuie sa se imbogateasca in care a sugerat ca orice american poate deveni bogat daca
va investi saptamanal la bursa $15, desi la momentul respectiv venitul unui muncitor nu
depasea $17-$22/saptamana.

II Formele de manifestare a crizei

Criza a fost insotita de scaderea productiei industriale. Uzinele au fost inchise
crescand foarte mult nr. Somerilor , fenomenul a fost numit MAREA
DEPRESIUNE.
Cele mai afectate tarii au fost Germania si Austria, in 1932 erau aproxmativ 6 milioane
de someri, adica o treime din forta de munca. Nici Anglia nu a fost ocolita de aceasta
criza ,fiecare al patrulea muncitor era somer,iar productia industriala a ajuns la nivelul
anului1900.
Principala grija a guvernelor europene in perioada crizei a
fost aceea de a practica o politica de deflatie pentru a salva moneda
nationala.
In Franta criza s-a declansat ceva mai tarziu, dar pe o perioada mai
lunga de timp, de aproape 6 ani.Productia a scazut cu aproape 30%,
iar in 1935 numarul somerilor a atins peste 4,2 milioane.
In Cehoslovacia productia industriala a scazut cu 40%, iar in Romania exporturile
de grau si titei au scazut cu 57,6%. Singura tara neafectata de depresiunea economica a
fost URSS care, izolandu-se de restul lumii, nu facea parte din sistemul economic
capitalist si aplica planificarea economica.
In tarile nordice, Danemarca, Norvegia Suedia si Finlanda, criza a avut influente
minime.Desi multe firme au dat faliment si numarul somerilor a crescut, guvernele din
aceste tari au aplicat ample programe economice pertru prevenirea declinului economic.
Toate aceste state nordice au instituit sisteme de asigurari menite sa rezolve o parte din
problemele somerilor. Suedia a mers chiar mai departe elaborand proiecte
guvernamentale prin care oferea slujbe muncitorilor disponibilizati.
In aceasta perioada s-a pus bazele MODELULUI SUEDEZ, model economic si
politic, dar mai ales un model social. Suedezii au devenit un fel de americani ai Europei
si ,in multe privinte, Suedia a construit modelul unei organizari sociale mult mai

3
atragatoare decat a Statelor Unite, deoarece inegalitatea sociala a fost mai putin
profunda.

Statele europene care nu au putut contracara efectele crizei au fost nevoite sa se

confrunte cu fenomenul fascist.

Primele masuri contra crizei.

In general, guvernele au luptat contra crizei pe trei directii:

a) reintroducerea protectionismului;
b) distrugerea stocurilor;
c) reducerea deficientelor bugetare si a importurilor, insotita de o permanenta politica
de devalorizare monetara.

III Cifre si fapte

Faza premergatoare debuteaza in 1921 si se
intinde pana in prima jumatate a anului 1929.
Sigur ca, in intervalul de timp analizat nu este nici
o criza, dar apar conditiile care aduc criza. In
perioada 1921-1929 FED aplica o politica
monetara stricta ce conduce la un proces
deflationist. Preturile bunurilor intermediare
inregistreaza un declin in intervalul 1922-1929 cu
o rata de 0,9% pe an, iar preturile bunurilor de
consum cresc in acelasi interval cu o rata de 0,4%
pe an.

Productia industriala si agricola creste intr-un ritm mai mare decat cererea
interna, daca luam in considerare oferta scazuta de bani (M2) din economie. Reteaua
bancara se extinde la 25.000 banci, in conditiile in care iesirile de pe piata sunt de
aprox. 1000 banci pe an. Creditul de consum se dubleaza in perioada 1925-1929. Pe baza
acestei expansiuni a creditului de consum si in conditiile mentinerii unor salarii mici in
randul populatiei (crestere de 8% in perioada 1923-1929), 60% din masini si 80% din
radiouri sunt detinute in rate. Totodata, pe intervalul 1925-1929, creditul acordat
brokerilor de banci pentru tranzactii pe piata de capital se mareste in detrimentul
creditului industrial cu 92%.

La Bursa de Valori din New York-NYSE volumul tranzactiilor creste de la 433

milioane cu titluri 1925 la 757 milioane titluri in 1929. Astfel, investiile la bursa de valori
devin mai profitabile decat depunerile de bani in banci. Evident, nu toata lumea putea
investi la bursa, ci doar o minoritate, intrucat 0,1% din populatia SUA detinea 34% din
totalul economiilor. Prin urmare, 0,1% din populatie, bancile si companiile isi puteau
permite sa speculeze la bursa, in timp ce majoritatea populatiei facea rate la bunuri.

4
 In luna octombrie a anului 1929, istoria a considerat ca a venit momentul ca
America sa plateasca pentru toate excesele facute in ultimii 10 ani. Bursa s-a prabusit cu
40% si doua au fost zilele care au ramas in memoria investitorilor: 24.10
black Thursday joia neagra, ziua in care trendul bursier s-a transformat din
bullish (crescator) in bearish (de scadere) si, in special, 29.10 black Tuesday
martea neagra, cea mai devastatoare zi din toata istoria bursiera a SUA, zi in care s-a
anulat toata cresterea bursei din ultimul an. Doar in perioada 29 oct-13 nov, de pe bursa
s-au evaporat 30 de miliarde de dolari, suma comparabila cu totalul cheltuielilor SUA in
primul razboi mondial. In trei ani, indicele Dow Jones a pierdut 89% din valoare,
scazand de la 381.17 puncte in 03.09.1929 la 41 de puncte in 05.07.1932 si ii vor
trebui 26 de ani pentru a isi depasi din nou maximul atins inaintea crizei.
Oficial, criza economica a durat din august 1929 pana in martie 1933, iar evolutia
PIB-ului SUA a fost urmatoarea: 1929 $87 miliarde; 1930 $75 (-13%); 1931 $59 (-
21%); 1932 $42 (-29%); 1933 $40 (-5%). Pentru a vedea si influenta acestei crize
asupra celorlalte economii dezvoltate, va prezint tabelul de mai jos in care se vede
evolutia indicelui productiei industriale aferent fiecarei tari in perioada crizei, anul 1929
fiind luat drept reper (100).

1927 1928 1929 1930 1931 1932 1933 1934 1935

Britain 95 94 100 94 86 89 95 105 114
Canada 85 94 100 91 78 68 69 82 90
France 84 94 100 99 85 74 83 79 77
Germany 95 100 100 86 72 59 68 83 96
Italy 87 99 100 93 84 77 83 85 99
Sweden 85 88 100 102 97 89 93 111 125
U.S. 85 90 100 83 69 55 63 69 79
Sursa: Industrial Statistics, 1900-57 (Paris, OEEC, 1958), Tabelul 1

Ca urmare a scaderii activitatii industriale, in 1933 aproximativ 25% (15

milioane) dintre americanii apti de munca erau someri iar venitul mediu al celor care
aveau totusi de lucru a scazut cu 43%.
In ceea ce priveste sectorul bancar, daca in anii premergatori crizei apareau banci noi
intr-un ritm de 4-5 pe zi, in timpul crizei au falimentat in medie doua pe zi. Criza din
sectorul bancar a avut trei faze:

1. octombrie-decembrie 1930, moment in care pentru prima data, unele

banci au inceput sa dea semne de slabiciune iar lipsa oricarei garantari a depozitelor a
facut ca panica sa se raspandeasca rapid. Daca inainte de crearea FED in 1913, bancile
private aveau posibilitatea de a lupta impotriva unei recesiuni economice prin
imprumuturi acordate prin intermediul unor case de clearing si/sau suspendarea
temporara a dreptului de a lichida un depozit, dupa crearea FED, luarea unor astfel de
masuri a devenit responsabilitatea acesteia dar in 1930, Rezervele Federale fie nu au
dorit, fie nu au putut sa opreasca raspandirea acestei crize in sistemul bancar.

5
 2. iunie-decembrie 1931. Aceasta faza a fost prefatata de falimentul celei mai
mari banci austriece, Kredit-anstalt (mai 1931), moment care a adus panica si in
sistemul bancar european. In anul respectiv in SUA, indicele preturilor a scazut cu 9.4%
(deci deflatie), indicele productiei industriale s-a prabusit cu 15%, masa monetara M1 s-
a redus cu 5.7% iar rata dobanzii a ramas stabila la 11.3%.

3. decembrie 1932 martie 1933.

Aceasta a treia faza a reprezentat apogeul Marii Crize. Comparativ cu 1929, datele
macroeconomice aratau astfel: rata somajului a crescut de la 3% la 25%, bursa a pierdut
80% din capitalizare, indicele productiei industriale a scazut cu 52%, masa monetara s-a
contractat cu 33%, indicele preturilor a scazut cu 33% iar o treime dintre banci ori au
dat faliment, ori au fost preluate.

IV Renasterea
Sfarsitul crizei a coincis cu instalarea la putere a presedintelui F.D. Roosevelt,
care a venit la Casa Alba cu un plan ce a ramas in istorie: The New Deal. Printre
masurile luate de noul guvern se regasesc:

(i) infiintarea Reconstruction Finance Corporation, o entitate prin

intermediul careia au fost furnizate lichiditati sistemului financiar;
(ii) adoptarea Securities Exchange Act prin care s-au reglementat tranzactiile
in marja si s-a stabilit cadrul legal in ceea ce priveste imprumuturile pe care bancile le
pot acorda pentru astfel de tranzactii;
(iii) bancile de investitii s-au separat de cele comerciale prin Glass-Steagal Act.

Pentru combaterea somajului, noul guvern a infiintat, o organizatie care

angaja tineri intre 18 si 25 de ani pentru munca in folosul comunitatii (plantare de
copaci, ecologie, etc), tineri care erau platiti cu $30 pe luna. Se estimeaza ca aproximativ
doua milioane de americani au fost inrolati in acest program.
In ceea ce priveste agricultura, Congresul a
aprobat legea numita Agricultural Adjustment
Act, prin care statul acorda fermierilor o
compensatie baneasca pentru ca acestia sa
renunte la cultivarea unei parti a pamantului
(avand in vedere scaderea preturilor din
perioada anterioara, scadere care a dus la
falimentul agriculturii, acum statul incerca sa
creasca pretul alimentelor prin reducerea
productiei).
Intre 1932-35, venitul fermierilor americani a
urcat cu 50% iar pana in 1940, se estimeaza
ca aproximativ 6 milioane de fermieri au
primit un astfel de ajutor.

6
 Industria a beneficiat de aparitia in 1933 a The National Industrial Recovery
Act (NIRA) prin care guvernul a stabilit noi reguli de business si a incurajat crearea a
noi locuri de munca insa, NIRA a fost declarat neconstitutional in 1935 datorita faptului
ca incuraja formarea cartelurilor si favoriza companiile mari.
Toate aceste masuri (si multe altele), au dus la o crestere foarte rapida a economiei in
anii care au urmat insa in 1935, productia industriala inca era cu 25% mai mica decat in
1929, in timp ce somajul scazuse de la 25% la 17%. Doar in 1940 se poate spune ca
economia SUA si-a revenit complet dupa aceasta criza.

V Criza economica in Romania

Putem compara efectele crizei economice actuale cu cele generate de criza din
1929-33? recunoasteti in cele spuse mai sus o parte din Romania anilor 2004-2008?

Trecand la zilele noaste, unele asemanari sunt destul de evidente :

- scaderea Bursei de la New York , In octombrie 1929/2008

- scaderea imprumuturilor
-scaderea productiei.
- bancile sunt in declin, productia este in declin .

Criza economica dintre anii 1929-1933 a afectat si Romania. Trei zile dupa Martea
neagra cel mai mare ziar romanesc al epocii , Universul , aloca un mic spatiu editorial
evenimentului : La Bursa de efecte din New York s-au facut tranzactiuni asupra unui
numar de circa 14 milioane de actiuni.Sedinta a decurs extraordinar de furtunos si intr-o
atmosfera de panica , inregistrandu-se scaderi colosale la cursurile celor mai multe
hartii .Romania era in process de modernizare , oamenii , in special taranii facand
credite pentru modernizarea agriculturii .De aseamenea , industriasii erau angajati in
diferite proiecte de dezvoltare a afacerilor lor.Scaderea preturilor mondiale la produsele
agricole in 1929 a adus la prabusirea agriculturi romanesti, a carei productie era
incapabila sa concureze cu produsele similare din alte tari precum SUA si Canada, unde
preturile de cost erau reduse datorita folosirii pe scara larga a masinilor agricole si a
cuceririlor stiintei agricole.
Apogeul crizei a fost atins in anul 1932, cand in Romania erau inregistrati 300.000
de someri.
Avand deja in momentul crizei o datorie externa foarte mare Romania a fost nevoita sa
contracteze alte 4 mari imprumuturi.
Acest fapt a presupus un control strain asupra finantelor tarii, confirmat in
ianuarie 1933 prin "Planul de la Geneva"care stabileau ca expertii straini urmau sa asiste
Banca Nationala a Romaniei si sa reglementeze problema datoriilor sale externe.
Criza s-a resimtit diferit de la o familie la alta .Singurii romani neafectati de criza
au fost cei care traiau din productia proprie, fara sa fie nevoiti sa cumpere ceva de pe
piata.Cei care se autosustineau nu aveau nevoie de exterior .

7
 Scriitorul Miron Scorobete traia la tara la inceputul deceniului al patrulea din
secolul trecut.
Acolo nu s-a simtit criza aproape deloc .Gospodariile din Ardeal erau
individuale, autarhice. Traiam din ce produceam , nu depindeam de nimeni altcineva .
Criza se declanseaza puternic atunci cand are efecte in lant , ca acum .Ori
gospodariiile taranesti de la noi nu erau in retea , se autosustineau.Vacile mergeau la
pascut , seara le mulgeam, mancam.Mama ne tesea camasile , mergeam la targ , acolo
nu cumparam cu bani din banci . La noi in sate nu era industrie .Nu erau banci. In
plus , multi ardeleni se intorsesera cu bani din America , erau la adapost de vremuri
grele.Acum nu mai este nimeni adapostit marturiseste scriitorul Miron Scorobete.

Masuri luate in Romania pentru combaterea crizei:

Principalele masuri guvernamentale anticriza s-au tradus in concedieri collective

si reducerea salariilor functionarilor . In 1933 , indicele salariului nominal a scazut , in
comparative cu anul izbucnirii crizei , la 63,1%. De asemenea , autoritatile au decis
fortarea exporturilor de cereale , in timp ce s-a incercat aplicarea unei legi a conversiei
datoriilor agricole . Bugetul de stat a ramas deficitar timp de trei ani consecutive ,
apelandu-se la sporirea fiscalitatii , in paralel cu refinantarea deficitului prin angajarea
mai multor credite de restabilizare .

V.1 EFECTELE CRIZEI

Un prim-efect al crizei este scaderea cererii si a preturilor. In toata lumea are loc un
fenomen de supraproductie. Uneori, consecintele sunt dramatice, ca in Brazilia, unde
cafeaua era folosita in loc de combustibil pentru locomotive, in incercarea de a fi
vanduta o cantitate mai mica pentru a se evita deprecierea pretului. Comertul
international se prabuseste. Statele incearca sa isi protejeze productia proprie,
impunand taxe mari la produsele de export. Acest lucru nu face decat sa amplifice criza.
Cele mai spectaculoase efecte sunt totusi cele in plan social: somajul. Milioane de
oameni raman fara loc de munca. In mediul rural, criza ii loveste pe producatorii
agricoli, care isi pierd terenurile cu care au fost girate imprumuturile de la banci. Ei
migreaza apoi spre orase, adaugandu-se numarului de someri de acolo. Numarul
somerilor variaza de la 22-23% in Belgia la 44% in Germania. Mai mult, in majoritatea
statelor, protectia sociala nu exista sau este insuficienta.
Ca urmare a problemelor sociale provocate de criza, in Europa incep sa castige
simpatizantii partidelor de tip extremist. URSS era privita chiar de economistii
occidentali ca un model, din moment ce fusese afectata de criza intr-o masura foarte
mica. Partidele comuniste de pe intreg cuprinsul Europei au incercat sa profite de criza
pentru a castiga aderenti. Din punctul lor de vedere, criza era provocata de contradictiile
caracteristice capitalismului si insemna inceputul declinului acestuia.
Pe de alta parte, regimurile de tip fascist au avut propria viziune despre rezolvarea
crizei. In Italia si in Germania, incepand din 1933, statul a lansat o politica de incurajare

8
a unor lucrari de mare amploare si a asigurat avantul economic printr-o politica de
reinarmare activa.

V.2 DRAMELE CRIZEI ECONOMICE

n Romnia interbelic, muli negustori i petroliti s-au spnzurat sau i-au tras un
glon n tmpl, din cauza dificultilor financiare

SINUCIDERI DIN JEN FINANCIAR

Cer iertare bncei creditoare...

Cronica sinuciderilor la romni pe vreme de criz rmne n acelai registru

specific naional: tragicomedia. Pe 3 februarie 1930, Universul scria:

Marele comerciant angrosist din Capital, Jean Eschenasy, s-a sinucis. n strada
Gabroveni 4, el avea un mare magazin de manufactur. n ultimul timp ajunsese ntr-
o mare jen financiar, din care cauz se neurastenizase. Ieri-diminea a plecat
foarte ab- tut de acas i a spus fiului su c nu va veni la mas. La prvlie a stat
pn la ora 1 , cnd a plecat odat cu ntreg personalul. Eschenasy avea ns o alt
cheie i dup ctva timp s-a napoiat n prvlie i s-a spnzurat. n buzunarul hainei
sinucigaului s-a gsit o scrisoare cu urmtorul coninut: M simt incapabil s mai
rezist. Vd ruina mea i a familiei mele. Cer iertare familiei, bncii creditoare i
celorlali creditori ai mei .

Pe 28 februarie 30, alt tragedie subliniat n Universul: Alt victim a crizei

financiare, marele comerciant Pandele Brtulescu i-a pus capt zilelor. (...)
Afaceristul era descoperit cu 25 de milioane. n ultimul timp era foarte abtut i din
cauz c i s-a aplicat o amend de 200 mii lei, n conformitate cu legea.

Nsturel i Conservatorul

Pe 2 martie 1930, alt necaz: Ieri, s-a sinucis pe o alee din faa trandului de la
osea inginerul Dumitru Nsturel, de 46 de ani, trgndu-i dou gloane de revolver n
tmpla dreapt. Asupra cadavrului s-au gsit dou scrisori, una adresat fratelui i sorei
sale, iar a doua soiei sale. De la frate i sor i ia rmas bun, artnd ca motiv al
sinuciderii jena financiar. Scrisoarea adresat soiei este mai detaliat. O roag s-l
ierte pentru gestul ce-l face i o povuiete s nu se descurajeze i s continue a urma
Conservatorul.

Scuze fa de societatea de nmormntri

9
 Pe 4 martie: D.H.L. Grossman, mare petrolist ploietean, a ncercat s se
sinucid astsear, bnd 500 gr. spirt n care dizolvase cteva pastile. Cauza acestei
ncercri disperate este situaia financiar critic n care se gsea, provocat de
ultimele scderi de preuri ale ieiului. Dealtfel, era i bolnav.

Pe 18 iulie 1933, absurdul perioadei atinge nivelul maxim: Rpus de mizerie i

urmrit de creditori, un btrn comerciant din Ploeti i-a pus capt zilelor. Anghel
Goldstein a lsat n urma sa trei scrisori. Una, adresat primului procurer, n care i
explic fapta, rugnd s nu i se fac autopsia. A doua, adresat societii Sacre de
nmormntri, n care i cere scuze pentru deranjul ce l produce, rugndu-i s-l
nmormnteze la un loc mai bun. A treia, adresat proprietresei, nu a fost nc
deschis, destinatara nefiind n localitate. Anghel Goldstein venise n Ploieti din
Focani la civa ani dup rzboi i a deschis un mare magazin n plin centrul
oraului. Din cauza crizei care bntuie cu atta furie, Goldstein a czut n faliment. El
nu s-a dat uor nvins, ci timp de aproape trei ani a luptat cu necazurile, ncercnd s
se refac. A fost ns imposibil. n ultimul timp, nefericitul btrn a intrat ca vnztor
la un magazin de manufactur, unde era mulumit c-i putea ctiga existena. Un
creditor din Bucureti ns, auzind c are o leaf, i-a fcut poprire pe ea, iar patronii
magazinului la care funciona, ferindu-se de neplceri, l-au concediat din serviciu.
Ajuns pe drumuri, a pierdut orice speran i a recurs la funestul gest al sinuciderii.

"Marele comerciant angrosist din Capital, Jean Eschenasy, s-a sinucis (...). n ultimul
timp ajunsese ntr-o mare jen financiar, din care cauz se neurastenizase.", declara
Universul, 3 februarie 1930.

VI Planul Marshall
,,Remediul este distrugerea cercului vicios i redarea ncrederii popoarelor europene
n viitorul economic al rilor lor ct i al Europei ntregi. (Planul Marshall-1947)

George Marshall s-a nscut n decembrie 1880, n familia unui prosper om de

afaceri din Pennsylvania. De mic ns a artat nclinaii spre o carier militar. Astfel, el
urmeaz cursurile Institutului Militar din Virginia, pe care le absolvete n 1901. Ca
tnr ofier particip la primul razboi mondial, unde se remarc prin calitile sale.
Dup razboi ndeplinete diverse misiuni n China i n SUA. n 1939, preedintele F.D.
Roosevelt il numete ef al Marelui Stat Major cu gradul de general. n perioada celui
de-al doilea rzboi mondial se remarc n special ca membru al comisiei care a
supervizat studiile asupra bombei atomice. n 1945 i nceteaz cariera militar, intrnd
n serviciul diplomatic. Deine funcii importante n administraia de la Washington:
secretar de stat (1947-1949), ministru al Apararii n timpul razboiului din Coreeabb
(1950-1951). Nemulumit de evoluia evenimentelor, n septembrie 1951 i prezint

10
demisia i se retrage din viaa public. Peste doi ani (1953) primete Premiul Nobel
pentru Pace. A ncetat din via n 1959, la Washington.

SUA s-a gsit la finele rzboiului n situaia de a gestiona o Europ Occidental

distrus economic i mcinat de rivaliti naionale. Cea mai accentuat era aceea
dintre Frana i Germania. Frana se opunea cu virulen oricrui program de dezvoltare
economic pentru vecinul su. Pe de alta parte, Marea Britanie avea nevoie de resursele
naturale ale Germaniei i foreaz creterea produciei anuale n regiunea Ruhr. n acest
climat, George Marshall vine cu o propunere de nerefuzat.
PLANUL GENERALULUI.
Secretarul de stat american George Marshall vine cu o propunere ingenioas,
inspirat din ideile lui Kennan, care rezolv totodat diferendul franco-german. n
principal, Marshall, pe baza conceptului de "ajutor economic reciproc" acordat statelor
europene, propunea ajutorarea de catre SUA pentru refacerea economiilor distruse de
razboi. Condiia era "integrarea i coordonarea programelor economice" ale acestor ari,
la nivelul fiecarui guvern din statele ce erau de acord s participe la proiect. Marshall a
lansat aceast propunere dupa ntoarcerea de la Conferina minitrilor de Externe de la
Moscova, unde se discutaser probleme legate de reorganizarea postbelic a lumii.
Discursul su din 5 iunie 1947, la Universitatea Harvard, avanseaz acest plan comun
pentru reconstrucia Europei, cunoscut ulterior ca Planul Marshall. Asa cum a declarat
ulterior ntr-o conferin de pres, planul se adresa tuturor statelor europene, inclusiv
Uniunii Sovietice.
STALIN SE OPUNE.
Statele occidentale au fost n totalitate de acord cu propunerea american. De
cealalt parte a baricadei, n URSS, reaciile sunt confuze. La 16 iunie, oficiosul sovietic
Pravda calific Planul Marshall ca un "amestec n treburile interne ale altor state". Dar
peste numai dou zile, ministrul sovietic de Externe, Viaceslav Molotov, accept
propunerea omologilor si: britanic i francez de a discuta despre prevederile Planului.
n discuiile purtate la Paris, efii diplomaiilor francezi i britanici au susinut un
program de reconstrucie economic coordonat care s includ i Germania. Molotov nu
se opunea reconstruciei Germaniei, dar era mult mai interesat de despgubirile pe care
aceasta urma s le acorde URSS. Molotov negocia ferm i nu era dispus la concesii, dei
Stalin nu luase nc decizia final privind Planul Marshall. Hotrrea a fost luat n
timpul discuiilor care continuau la Paris.
La 1 iulie, Molotov primete o scrisoare de la Stalin, dup care refuz net
propunerile omologilor si i prsete lucrrile conferinei. Explicaia oferit a fost c
propunerile Planului Marshall duc la "pierderea independenei economice i erau
incompatibile cu pastrarea suveranitaii naionale".
FIRUL ROU.
Statele din Europa Central i de Sud-Est s-
au artat entuziasmate de propunerile americane.
Cehoslovacia a anunat c trimite un reprezentant la
Paris pentru a discuta despre participarea la Planul
Marshall. Ministrul de Externe al Poloniei l-a
informat pe ambasadorul american la Belgrad c
guvernul su va trimite o delegaie la Paris. Ungaria

11
rile care au beneficiat de ajutor
n cadrul planului Marshall.
i manifest i ea dorina de participare la programul american de reconstrucie a
Europei. Dorinele lor vor fi zadarnicite datorita interveniei Moscovei. Ea solicita
tuturor guvernelor din sfera sa de influen s-i retrag acordurile de participare la
discuiile pe marginea Planului Marshall, proiectate desfurate la Paris. Asupra
primului ministru i ministrului de Externe al Cehoslovaciei, chemai la Moscova
pentru a discuta aceast situaie, Stalin profereaz printre alte ameninri i pe aceea de
reziliere a acordului de colaborare ntre Cehoslovacia i URSS din 1943. n consecin, la
9 iulie guvernele Bulgariei i Iugoslaviei anun neparticiparea la Conferina de la Paris;
acelai lucru fac Cehoslovacia i Ungaria, iar la 11 iulie, Romnia i Polonia.

VII Concluzii
Criza din 1929-1930 s-a declansat datorita maririi ratei dobanzii de FED (bancii
centrale ) , precum si aplicarii unor masuri protectioniste care au dus la contractia
comertului international.Deci , criza a aparut datorita unor masuri de tip interventionist
, aplicate in momente nepotivite si care se bazau pe evaluari gresite.In plus , colaborarea
intre diferite organizatii publice ale statului american a fost proasta.

In concluzie, Crash-ul de pe Wall Street a avut un impact major asupra Statelor

Unite i a economiei mondiale i a fost surs de intense dezbateri academice-istorice,
economice i politice pn n ziua de azi.
Scderea preurilor aciunilor a provocat falimente i majore dificulti
macroeconomice, inclusiv nchiderea multor afaceri, concedierea lucrtorilor i luarea
unor msuri economice de reprimare. A rezultat creterea a omajului n mas, iar criza
a fost perceput ca o rezultant direct a crash-ului din 29 octombrie. Cu toate acestea
nu este n nici un caz, singura cauz care a contribuit la depresiune. De obicei este
vzut ca avnd cel mai mare impact asupra evenimentelor care au urmat.
Prin urmare, crash-ul dup Wall-Street este n general considerat ca fiind un
semnal de alarm pentru cderea economic care a iniiat Marea Depresiune.

12
 Bibliografie

http://businessday.ro
www.dailybusiness.ro
Dan Popescu - Curs de Istorie economica , Editura Alma Mater ,
Continent 2002

13