METODE SI TEHNICI DE ORGANIZARE A DESFACERII

PRODUCTIEI INTREPRINDERII
Orice unitate de producie are ca obiectiv principal producerea de bunuri
materiale i servicii care se realizeaz prin desfurarea unor procese de producie.
Coninutul activitii de producie are un caracter complex i cuprinde att activiti de
fabricaie propriu-zise ct i activiti de laborator, de cercetare i asimilare n fabricaie a
noilor produse etc.
Conceptul de proces de producie poate fi definit prin totalitatea
aciunilor contiente ale angaailor unei ntreprinderi, ndreptate cu autorul diferitelor
maini, utilae sau instalaii asupra materiilor prime, materialelor sau a altor componente
n scopul transformrii lor n produse, lucrri sau servicii cu o anumit valoare de pia.
!e asemenea , componenta principala o constituie procesele de munca , iar , in anumite
ramuri industriale , la acestea se adauga si anumite procese naturale , de exemplu "
procesele de uscare a c#erestelei , de fermentare , procesele biologice , etc.
$inand seama de aceste componente , conceptul de proces de productie poate fi definit
prin totalitatea proceselor de munca si a proceselor naturale care concura la
obtinerea produselor sau la executarea diferitelor lucrari , sau servicii.
O alta abordare a acestui proces este cea cibernetica , definind astfel productia ca un
proces destinat sa transforme un set de elemente %intrari& intr-un set specific de elemente
%iesiri&. 'stfel procesul de productie poate fi definit prin trei componente si anume "
(ntrari
(esiri
)ealizarea procesului de productie
*rocesele de munca , reprezentand principala componenta a unui proces de productie ,
se clasifica in "
Procese de munca de baza , intelegand acele procese care au ca scop
transformarea diferitelor materii prime , materiale , in produse, lucrari sau
servicii care constituie obiectul activitatii de baza a intreprinderilor +
Procesele auxiliare , care prin realizarea lor asigura obtinerea unor
produse sau lucrari care nu constituie obiectul activitatii de baza a
intreprinderii ,dar care asigura si conditioneaza buna desfasurare a
proceselor de munca de baza
Procesele de munca de servire, au ca scop executarea unor servicii
productive care nu constituie obiectul activitatii de baza sau activitatilor
auxiliare , dar care prin realizarea lor conditioneaza buna desfasurare atat a
activitatilor de baza cat si a celor auxiliare.
*rocesele de productie se clasifica dupa urmatoarele criterii "
a, (n raport cu modul de executie " - procesele manuale , manual-
mecanice , automate si de aparatura +
b, (n raport cu modul de obtinere a produselor finite din mateii prime
- procese de munca directe , cand produsul finit se obtine ca
urmare a efectuarii unor operatii succesive asupra aceleiasi materii
prime
- procese sintetice , atunci cand produsul finit se obtine din
mai multe feluri de materii prime, dupa prelucrari
succesive+
- procese analitice , cand dintr-un singur fel de materii prime
se obtine o gama larga de produse +
c, in raport cu natura te#nologica a operatiilor effectuate , avem "
- procese c#imice +
- procese de sc#imbare a configuratiei sau formei +
- procese de asamblare+
- procese de transport+
d, (n raport cu natura activitatilor desfasurate , pot fi "
- procese de productie propriu-zise , formate din diferite
operatii te#nologice +
- procese de depozitare sau de magazina+
- procese de transport.

(ntreprinderile se pot clasifica astfel "
- dupa natura productiei , avem "
a. intreprinderi care furnizeaza servicii , aici intrand prestarile de servicii sau
prestarile de ordin intellectual , care nu se concretizeaza intr-un produs material , spre
exemplu serviciile de consultanta+
b. intreprinderi care isi realizeaza productia prin montaj , intreprinderi care
efectueaza numai operatiuni de monta , pe baza pieselor sau a diferitelor componente pe
care le ac#izitioneaza de la alte intreprinderi+
c. intreprinderi care fabrica produse prin transformarea materiilor prime si a
materialelor , intreprinderi care obtin produse prin transformarea materiilor prime si a
materialelor
- dupa modul de realizare a productiei "

a. productia de tip continuu , care se caracterizeaza prin faptul ca procesul de
prelucrare nu se intrerupe intre doua locuri de munca consecutive ,
necesitand stocae intermediare intre posturi+
b. productia discontinua , produsele se obtin prin prelucrari successive , la
diferite locuri de munca , grupate in ateliere sau sectii de productie+
- dupa tipul de fabricatie care definesc relatiile intreprindere-client deosebim:
. fabricatie la comanda caracterizata prin faptul ca produsul nu se executa decat la
primirea unei comenzi care stabileste felul , cantitatea si calitatea produsului
. fabricatie pe stoc , produsele se executa fara a cunoaste cunparatorii , produsele
putand fii comandate imediat de catre clienti+
. fabricatia mixta , intreprinderea executa pe stoc piese sau subansamble care se vor
monta in mod operativ , la comenzile beneficiarilor .
$ipurile de productie " definitie+ clasificare.

Tipul de productie reprezinta o stare organizatorica si functionala a intreprinderii
determinata de nomenclatura produselor fabricate , volumul productiei executate pe
fiecare pozitie din nomenclatura , gradul de specializare a intreprinderii , sectiilor si
locurilor de munca , modul de deplasare a diferitelor materii prime , materiale ,
semifabricate de la un loc de munca la altul .

!istingem / tipuri de productie "
0.tipul de productie in masa +
1.tipul de productie in serie +
/.tipul de productie individual.
0.$ipul de productie de masa este caracteristic intreprinderilor care fabrica o gama redusa
de tipuri de produse , fiecare tip de produs executandu-se in cantitati foarte mari , in
masa. 2ectiile , atelierele , utilaele , instalatiile , forta de munca , toate acestea au un inalt
grad de specializare. !e asemenea , deplasarea produselor sau a pieselor de la un loc de
munca la altul se face in mod continuu , folosindu-se miloace de transport mecanizate si
automatizate.
1.$ipul de productie in serie , este caracteristic intreprinderilor care fabrica o gama mai
redusa sau mai larga de produse , in cantitati mari , milocii sau mici.*entru deplasarea
produselor de la un loc de munca la altul se folosesc miloace de transport cu mers
continuu sau discontinuu. 'mplasarea diferitelor masini si utilae se face pe grupe
omogene sau pe linii de productie in flux .
/. $ipul de productie individual , este caracteristic intreprinderilor care executa o gama
foarte larga de produse , fiecare fel de produs fiind unicat sau executandu-se in cantitati
foarte reduse . !iferitele sectii, ateliere si locuri de munca sunt organizate dupa principiul
te#nologic , folosind masini , utilae si forta de munca cu caracter universal, pentru a
putea fi adaptate rapid la executia unei varietati de feluri de produse , in conditii de
eficienta economica . O alta caracteristica a acestui tip de productie este aceea ca
produsele sau piesele se deplaseaza de la un loc de munca la altul sau in loturi mici ,
folosindu-se pentru deplasarea miloace de transport cu mers discontinuu.
Metode de organizare a productiei de baza
- Organizarea productiei in flux , pe linii de fabricatie +
- Organizarea fabricarii produselor dupa metodele productiei individuale si de serie mica
- Organizarea celulara a fabricatiei
- Organizarea productiei dupa metoda %$e#nologia de productie optimizata % 3 Optimized
*roduction $ec#nolog4 - O*$ ,

1. Organizarea productiei in flux .
'cest tip de organizare este specifica intreprinderilor care fabrica o gama redusa de
feluri de produse , in masa sau in serie mare . Caracteristici"
a. divizarea procesului te#nologic pe operatii egale sau multiple, sub raportul volumului
de munca , si precizarea celei mai rationale succesiuni a executarii lor +
b . repartizarea executarii unei operatii sau a unui grup restrans de operatii pe un anumit
loc de munca +
c. amplasarea locurilor de munca in ordinea impusa de succesiunea executarii operatiilor
te#nologice +
d. trecerea diferitelor materii prime , piese , semifabricate de la un loc de munca la altul
in mod continuu sau discontinuu , cu ritm reglementat sau ritm liber , in raport cu gradul
de sincronizare a executarii operatiilor te#nologice +
e. executarea in mod concomitent a operatiilor la toate locurile de munca din cadrul
liniei de productie in flux+
f. deplasarea materialelor , a pieselor , a semifabricatelor sau a produselor de la un loc
de munca la altul prin folosirea unor miloace de transport adecvate , de tipul benzilor
rulante , al conveioarelor
g. executarea in cadrul formei de organizare a productiei in flux a unui fel de produs sau
piesa , sau a mai multor feluri de produse , sau piese asemanatoare din punct de vedere
constructiv , te#nologic si al materiilor prime utilizate .
$inand seama de aceste caracteristici organizarea productiei in flux se poate defini ca
acea forma de organizare a productiei caracterizata prin specializarea locurilor de munca
in executarea anumitor operatii necesitate de fabricarea unui produs , prin amplasarea
locurilor de munca in ordinea impusa de succesiunea executarii operatiilor si prin
deplasarea produselor sau a pieselor de la un loc de munca la altul cu miloace adecvate
de transport , intregul process de productie desfasurandu-se in mod sincronizat pe baza
unui tact unic de functionare , anterior stabilit.
Elemente de calcul privind organizarea si functionarea productiei in flux :
*roiectarea unei linii de productie in flux necesita stabilirea pe baza de calcul a
elementelor de baza legate de organizarea si functionarea acesteia , si anume " tactul ,
ritmul , numarul de locuri de munca necesar pentru executarea fiecarei operatii si a
intregului proces te#nologic , necesarul de muncitori , lungimea liniei , viteza de
deplasare a milocului de transport.
*rin tactul unei linii de productie in flux se intelege intervalul de timp dintre livrarea a
doua produse sau piese succesive in cadrul liniei .5l se calculeaza cu relatia "
$6
p
P
i tx 78
, unde "
$ - tactul liniei +
t - fondul de tip disponibil al liniei pe perioada de timp considerata +
- marimea intreruperilor de timp reglementate +
p
P
- productia prevazuta a se executa in perioada de timp cnsiderata .
)itmul liniei reprezinta cantitatea de productie pe care linia de productie in flux o
executa intr-o unitate de timp , fiind o marime inverse tactului , adica "
i tx
P
sauR
T
R
p

= =
78
0
, unde
) - reprezinta ritmul liniei de productie in flux.
9umarul de locuri de munca necesar pentru executarea unei operatii se calculeaza cu
relatia " 9 l 8 m 6
T
D
8
unde "
9 l
8 m
- numarul de locuri de munca necesar executarii unei operatii+
! 8 - durata operatiei
9umarul total de locuri de munca in cadrul liniei de flux va fie gal cu suma locurilor de
munca necesare pentru executarea diferitelor operatii si se calculeaza cu autorul relatiei "
9 l

=
=
n
i
mi mt
Nl
0
, unde "
mt
Nl
- numarul total de locuri de munca
mi
Nl
- numarul de locuri de munca necesar pentru o operatie oarecare % (& , atunci cand
%(& variaza de la 0 la n .
9umarul de muncitori necesar in cadrul liniei de productie in flux este egal , de regula ,
cu numarul de locuri de munca .
:ungimea unei linii de productie in flux , atunci cand locurile de munca sunt amplasate in
linie dreapta , se calculeaza cu autorul relatiei"

xd Nl
mt
=
, in care "
: - lungimea liniei +
d - distanta dintre axele a doua locuri de munca succesive .
;iteza de deplasare a milocului de transport prin care se asigura deplasarea produselor
sau a pieselor se calculeaza cu autorul relatiei"
T
d
! =
<nde %;& reprezinta viteza de deplasare a milocului de transport.
Sincronizarea liniilor de producie n flux
a, 2incronizarea liniei n cazul amplasrii locurilor de munc de-a lungul liniei.
b, 2incronizarea liniei n cazul amplasrii desfurate a locurilor de munc .
c, 2incronizarea liniei n funcie de duratele operaiilor, numrul locurilor
de munc i durata tactului de producie.
Echilibrarea liniilor n flux intermitent.
*roblema ec#ilibrrii liniilor n flux apare pentru acele linii ale cror
operaii nu au durate egale cu sau multiple de mrimea tactului de producie, deci
nu se poate realiza sincronizarea operaiilor. 2punem n acest caz c linia
funcioneaz n ritm intermitent. =n aceast situaie se pune problema gsirii unui
astfel de tact de producie, aa nct suma duratelor operaiilor la fiecare loc de
munc s fie mai mic sau cel mult egal cu mrimea acestui tact. =n plus, mrimea
tactului $ trebuie s satisfac relaia .
max
t
>$>

=
n
i
ti
0
=n acest fel se reduc la maximum ntreruperile n funcionarea mainilor i
n plus are loc o cretere a volumului produciei n perioada de timp care va fi
redat funcionrii nentrerupte a acestora.
!.Organizarea fabricarii produselor dupa metodele productiei individuale si de
serie mica
O societate comercial specializat n realizarea unor repere pentru
industria construciilor de maini prelucreaz produsul *, al crui proces te#nologic
presupune urmtoarea succesiune a operaiilor de prelucrare"
turnare+
control te#nologic+
tratament termic+
control tratament termic+
prelucrri mecanice+
control prelucrri mecanice+
monta+
finisa+
probe+
ataare etic#et produs+
ambalare+
control final.
*arale cu procesul te#nologic principal se desfoar alte dou procese de
producie"
? executare etic#ete+
? executare cutii de ambala.
=n vederea descrierii acestui proces te#nologic se folosete metoda
graficului de analiz general prezentat n figura 0@.0.
!urata total a ciclului de producie a produsului * este de ABB minute sau
de aproximativ 0/ ore.
". Organizarea celulara a fabricatiei
(ntr-o serie de intreprinderi din industria constructoare de masini , textile , de prelucrare a
lemnului , etc. se foloseste organizarea celulara a fabricatiei. *otrivit acestui s4stem , in
cadrul unitatilor de productie se creeaza cellule de fabricatie care reprezinta subunitati de
productie , bine delimitate sub raport administrative si territorial , ce grupeaza mai multe
feluri de masini , utilae sau posturi de lucru manuale necesare fabricarii unor piese ,
semifabricate sau alte componente cu o te#nologie de fabricatie asemanatoare.
@. Organizarea productiei dupa metoda #$ehnologia de productie optimizata #
%%Optimized Production $echnolog& ' OP$(
'ceasta metoda se bazeaza pe urmatoarele reguli "
a, sub raportul organizarii trebuie ec#ilibrate fluxurile de fabricatie +
b, nivelul de utilizare a unei unitati de productie , care nu reprezinta un loc ingust ,
nu este determinat de potentialul propriu de productie , ci de celelalte restrictii ale
sistemului de productie+
c, folosirea completa a unei resurse+
d, orice ora pierduta la un loc ingust reprezinta o ora pierduta pe intregul sistem de
productie+
e, nivelul productiei la locurile inguste determina ritmul de fabricatie la iesirea din
sistem si nivelul stocurilor+
f, lotul de transport sau de transfer nu trebuie sa fie neaparat egal cu lotul de
fabricatie
g, elaborarea programelor de productie trebuie sa tina seama de modul simultan de
toate restrictiile , amanarile in fabricatie fiind rezultatul realizarii unui program de
fabricatie , neputand fi deci predeterminate.
ME$O)E *+ $E,-+.+ )E /$0)+0 *+ 1-12+34 1 P5O.E/020+ )E P5O)0.6+E
*+ 1 O571-+345++ 20+
*entru a face o analiz a modului de organizare a procesului de producie
se folosesc numeroase metode, dintre care cele mai folosite sunt urmtoarele"
- graficul de analiz general a procesului de producie+
- graficul de analiz detaliat a procesului de producie+
- graficul de circulaie.
"raficul de analiz# general# se ntocmete pentru un singur produs, reper
sau pies, avnd rolul de a da o imagine de ansamblu asupra ntregului proces de
producie. 5laborarea acestui grafic presupune evidenierea operaiilor de control simbolizate
cu i a operaiilor de baz simbolizate cu Craficul de analiz
general prezint fluxul te#nologic principal i locurile n care intr n acest flux,
fluxurile te#nologice secundare. 9umerotarea operaiilor din fluxul te#nologic se
face n succesiunea fiecrui fel de operaie n parte, ncepnd cu fluxul te#nologic
principal i continund cu numerotarea operaiilor din fluxurile te#nologice
secundare, din locul de unde acestea intr n fluxul te#nologic principal. 'tt
operaiile de baz ct i cele de control sunt nsoite pe grafic de duratele lor de
execuie.
"raficul de analiz# detaliat# a procesului de produc$ie face o analiz mai
amnunit a procesului de producie urmrind n afara operaiilor de baz i de control i
operaiile de transport ateptare i depozitare . Craficul de
analiz detaliat prezint odat cu simbolurile specifice celor cinci operaii i
timpul lor de execuie, distanele de transport 3pentru operaiile de transport, i
numrul de muncitori care execut fiecare operaie n parte.Craficul se elaboreaz
de doua ori" odat pentru situaia existent, iar dac procesul de producie sufer
unele mbuntiri, graficul se mai ntocmete i pentru situaia mbuntit. 2e
compar rezultatele celor dou variante de grafic de analiz detaliate i apoi se
calculeaz efectele economice-reduceri de durate de execuie, scurtare de distane
de transport sau reducere de numr de muncitori. Craficele de analiz detaliata se
execut n formulare tipizate, care au un antet n care se nscriu date referitoare la
procesul de producie pentru care se face analiza.
"raficul de circula$ie este o reprezentare pe o suprafa dat a graficului de
analiz detaliat. 'cest grafic red la o scar convenabil amplasarea diferitelor
locuri de munc pe suprafaa de producie, fluxurile de materii i materiale dintre
aceste locuri de munc i distanele dintre acestea. 2imbolurile folosite sunt
comune cu cele ale graficului de analiz detaliat i se ntocmete att pentru
situaia existent ct i pentru situaia mbuntit.
Metode de dimensionare a suprafeelor de producie
=n urma analizei modului de organizare a procesului de producie poate
rezulta necesitatea unor modificri de fluxuri te#nologice sau de amplasri sau
reamplasri de utilae. =n acest caz este nevoie s se fac o dimensionare udicioas
a suprafeelor de producie. *entru aceasta se folosesc mai multe metode dintre care
mai utilizate sunt urmtoarele"
metoda pe baz de calcul+
metoda prin elaborarea unui proiect sumar+
metoda pe baza tendinei coeficienilor i a extrapolrii.
a, %etoda pe baz# de calcul const n stabilirea necesarului de maini,
utilae i instalaii i a necesarului de suprafa pentru fiecare tip de
utila sau instalaie n parte. =n final se calculeaz suprafaa pe total
grup de utilae prin nmulirea normativului de suprafa i numrul de
utilae de acelai tip. $ot pe baza normativelor de suprafa se stabilesc
i suprafeele necesare deplasrii muncitorilor, a miloacelor de
transport sau pentru depozitarea materiilor i materialelor sau a
ec#ipamentelor te#nologice. 2uprafaa totala de producie se obine prin
nsumare la suprafa de producie suprafeele necesare serviciilor
auxiliare sau de servire sau pentru administraia ntreprinderii.
!eterminarea necesarului de maini, utilae sau instalaii se poate face prin
utilizarea unor relaii de calcul specifice. 'cestea sunt difereniate dup cum
utilaele sunt de prelucrare mecanic, elaboreaz are sau sunt folosite n
turntorii.
*entru utilaele din prelucrri mecanice numrul acestora se determin cu autorul relatiei "
Td &n
tn '
Nu
j
n
j
j j
.
.
0

=
=
, unde "
D j - cantitatea de produse de tipul +
- tn j - norma de timp pe unitatea de produs +
- En j - coeficientul de ndeplinire a normelor pentru produsul +
- $d- timpul disponibil al utilaului.
b, %etoda pe baza unui proiect sumar const n aceea c se elaboreaz un
proiect de detaliu care s ofere o prim orientare asupra spaiilor
necesare n funcie de soluiile de amplasare adoptate, soluiilor
adoptate. !imensionarea spaiilor pe baza normativelor de utilizare a
spaiului se folosete n mod frecvent n cazul n care anumite tipuri de
suprafee se repet de la un proiect la altul.
=n concluzie, folosirea acestei metode se bazeaz pe normativele existente
pentru diferitele maini sau utilae.
c, %etoda pe baza tendin$ei coeficien$ilor sau a extrapol#rii . *e baza
acestei metode se pot determina indicatori precum raportul dintre
suprafaa util i suprafaa totala, sau ntre suprafaa construit i cea
util etc.
2uprafeele de producie se pot determina i prin extrapolare, adic
inndu-se seama de tendina acestor coeficieni i necesarul de suprafa estimate ntr-o
perioad viitoare.
$ipuri de amplasare a mi8loacelor de munc9
pe suprafeelede producie
O problem care se cere rezolvat din punctul de vedere a organizrii
produciei o constituie tipul optim de amplasare a locurilor de munc pe suprafeele
de producie i modul n care se va face circulaia produselor i deplasarea
personalului pentru executarea operaiilor de prelucrare. !in acest punct de vedere
pot fi adoptate trei soluii i anume"
proiectare pe baza poziiei fixe a obiectului de prelucrat+
proiectare pe baza procesului te#nologic sau pe grupe omogene de
maini+
proiectare n funcie de produsul prelucrat sau pe linii te#nologice.
a, Proiectarea pe baza pozi$iei fixe a obiectului de prelucrat const n aceea ca
produsul care trebuie prelucrat ocup o poziie fix, iar muncitorii mpreun cu
ec#ipamentele te#nologice se deplaseaz la acesta, n ordinea impus de
succesiunea operaiilor te#nologice. 'cest tip de organizare a procesului de
producie se recomand a se folosi n acele uniti de producie care fabric
produse grele i de dimensiuni mari, numrul produselor este mic, iar procesul
te#nologic este relativ simplu.
b( Proiectarea pe baza procesului te)nologic presupune faptul c utilaele au o
poziie fix n acest caz deplasarea fiind efectuat de produsele care urmeaz a
fi prelucrate. <tilaele sunt grupate pe grupe omogene de maini asemntoare
din punctul de vedere al te#nologiei de prelucrare. ;a exista n acest caz grupa
de maini strunguri, freze, raboteze etc. 'cest mod de amplasare a locurilor de
munca este specific unitarilor de producie cu tip de producie de serie mic sau
unicate.
c, *roiectarea n funcie de produsul prelucrat se folosete n unitile de
producie care au un tip de producie de serie mare sau de mas. 'mplasarea
utilaelor se face n cadrul unor linii te#nologice specializate n fabricarea unui
produs sau a unor produse asemntoare din punct de vedere te#nologic, n
succesiunea impus de fluxul te#nologic al produselor.