Majoritatea autorilor care-i propun sa consilieze cititorii cum s-i dezvolte
valenele ascunse ncep prin a le propune acestora s intre n contact cu emoiile lor! "e ce este at#t de important$ Emoiile noastre constituie %actorii care ne in%lueneaz cel mai mult modul n care reacionm& lum decizii& ne raportm la propriul sistem de valori i& nu n ultimul r#nd& comunicam cu ceilali! Ast%el& dac reuim s ne controlm emoiile& putem avea lucrurile su' control& indi%erent de conte(t! Ni s-a spus mereu sa nu ne e(primm emoiile& mai ales n pu'lic& pentru ca asta nseamn imaturitate! Ni s-a spus ca omul este o %iin raional! Acum apar deodat nite oameni de tiin care ne spun c omul este o %iin emoional& ca oricare alta de pe acest )m#nt! )e cine s credem$ )#n de cur#nd emoiile erau considerate ceva de care tre'uie s scapi dac vrei s nu ai neplceri! Azi se tie c emoiile pot %i educate i c 'ene%iciile o'inute n urma acestui proces sunt enorme! Inteli*ena emoionala rede%inete ima*inea despre lume i om! Azi tim c emoiile sunt cele mai importante resurse ale omului i ca %elul cum este construit creierul uman i permite acestuia mai nt#i s iu'easc! +n le*tur cu emoiile e(ista mai multe mituri, -Inteli*en nseamn doar I.!/ Adevrul, I. este doar o parte a inteli*enei noastre *enerale! I.-ul nu poate %i dezvoltat i nici educat! Inteli*ena *eneral crete dac se dezvolt inteli*ena emoional! -0uccesul la locul de munca i n via depinde de I.!/ Adevrul, 1ercetrile au artat ca succesul nostru la locul de munca sau n via depinde 234 de inteli*ena emoional i doar 534 de intelect! +n timp ce intelectul ne ajut s rezolvm pro'leme& s %acem ca calcule sau s procesm in%ormaii& inteli*ena emoional 6E.7 ne permite sa %im mai creativi i s ne %olosim emoiile pentru a ne rezolva pro'lemele! Inteli*ena emoional este -a'ilitatea de a percepe i e(prima& de a asimila emoii n *#ndire& de a nele*e prisma emoiilor i de a re*la emoiile proprii i ale altora/ 60alove8& Ma8er& 1aruso& 53337! 1on%orm lui 9o:ard Gardner & reputatul specialist n psi;olo*ie educaional de la 9arvard& e(ist nu unul ci apte tipuri de inteli*en emoional, -Inteli*ena spaial - capacitatea de a vedea structuri i %orme cu precizie< cei care posed acest tip de inteli*en se e(prim %oarte uor prin desene& %oto*ra%ii sau sculpturi! -Inteli*ena =inestezica > capacitatea de a utiliza corpul cu precizie& coordon#nd micrile %oarte 'ine i& n acelai timp& put#nd s nelea* rapid toate nuanele unei micri! -Inteli*ena muzical > capacitatea de a identi%ica stilul unui compozitor i de a recunoate diverse partituri muzicale! -5- -Inteli*ena lin*vistic > capacitatea de a nva %oarte uor o lim'a strin sau de a dezvolta un voca'ular %oarte 'o*at! -Inteli*ena lo*ico-matematic > capacitatea de a rezolva cu uurin pro'leme i de a te simi %oarte con%orta'il atunci c#nd se lucreaz cu numere< aceasta este cea care determin o'inerea unor scoruri %oarte mari la testele care msoar coe%icientul de inteli*en tradiional! -Inteli*ena interpersonal i cea intrapersonal > capacitile care te ajut s nele*i sentimentele celor din jur i& respectiv& s i nele*i propriile sentimente< acestea sunt responsa'ile n 'un msur pentru cele 23 de procente ale succesului or*anizaional! ?edus la esen& inteli*ena emoional are trei componente, cunoaterea propriilor emoii& -*estionarea/ acestora i nele*erea i luarea n considerare a emoiilor celorlali! )resupun#nd c emoiile sunt contientizate n totalitate& n ciuda %aptului c unele dintre ele spun despre noi lucruri pe care nu am vrea sa le auzim& partea cea mai di%icil este s nvm s le *estionm n mod constructiv n vederea atin*erii unui anumit scop! +n acest proces este esenial nele*erea %aptului c orice emoie are at#t o latur pozitiv& c#t i una ne*ativ& iar acest lucru este vala'il i n cazul emoiilor considerate n mod tradiional ne*ative& aa cum ar %i m#nia! "ac latura ne*ativ a m#niei este le*at de %aptul ca i ndeprteaz pe cei din jur& tensioneaz corpul i a%ecteaz raiunea& latura pozitiva privete %uncia auto-protectoare pe care aceasta o are pentru individ& precum i capacitatea de a mo'iliza la aciune! "e a'ia dup ce aceste etape sunt parcurse& se poate vor'i de nele*erea i luarea n considerare a emoiilor celor din jur! +n acest scop trei elemente sunt eseniale i ele nu reprezint o noutate pentru nimeni ,ascultarea activ & ceea ce nseamn mai mult dec#t a atepta r'dtor s ii vin r#ndul s spui ceva& abilitatea de interpreta corect limbajul corpului i& nu n ultimul r#nd& abilitatea de a distinge ntre diferitele nuane ale emoiilor unei persoane. "oar utilizarea mpreun a acestor a'iliti ne permit s comunicm e%icient la nivel emoional cu cei din jur& recept#nd i transmi#nd at#t latura raional& c#t i cea a%ectiv a unui mesaj! @n aspect interesant l reprezint %aptul c& spre deose'ire de inteli*ena lo*ico- matematica& cea care su%er modi%icri nesemni%icative o data cu s%#ritul adolescenei& inteli*ena emoional se poate dezvolta de-a lun*ul timpului& %r limita de v#rsta& cu condiia sa i %ie acordat atenia si e%orturile necesare ?elaii mai 'une cu cei din jur! 1reativitatea ridicata! 1apacitate mai 'un de a te motiva si a-i motiva pe cei cu care lucrezi! 1apacitate mai 'una de a conduce! 1inci motive pentru care merit s ncercai sa dezvoltai inteli*enta emoional! -A- Modalitatea prin care realizezi ca dozarea propriilor emoii este o aciune care are un rol determinant in modul in care eti perceput de ceilali reprezint un %actor c;eie in cadrul inteli*enei emoionale! )ersoanele care au un E. ridicat tiu in *eneral sa-i direcioneze %oarte 'ine aciunile in viat! "incolo de %aptul c>i prioritizeaz i i %i(eaz o'iective realiste& n plus& au capacitatea de a apela la raional atunci c#nd sunt pui sa ia decizii- mai e(act apeleaz la autocontrol! Oamenii de tiina apreciaz c nainte de a *#ndi simim si ca aceasta ine de instinctul nostru de conservare! Oricum& o data ce ncepi sa te temi pentru ceea ce simi ai ansa s %ii deja pe drumul cel 'un! 1apacitatea de a te retra*e pentru un moment in e(pectativa pentru a analiza ceea ce simi te determina s apelezi la autocontrol& prelu#nd anumite a'loane comportamentale pe care le-ai sesizat la alii! @n rol esenial n mana*ementul emoiilor l joaca optimismul& a'ilitatea de a vedea permanent jumtatea plin a pa;arului! 1u alte cuvinte& tiind cum s reacionezi pozitiv in momente mai puin %aste& depind o'stacolele si adapt#nd starea care te avantajeaz cel mai mult in acel moment reprezint un mana*ement al emoiilor optim! Bi pentru ca succesul sa %ie deplin& este necesar o doza *eneroas de perseverent! 1@M 0C-TI +MD@NCEEBTI INTELIGENEA EMOEIONALC F! Eine cont ca emoiile& c de alt%el si %ericirea ta& stau in m#inile tale< 5! Golosete-i ener*ia pentru a-i analiza propriile aciuni dec#t sa-i pierzi timpul critic#ndu-i pe alii< A! Gii constructiv si preia din comportamentul celorlali ceea ce i se potrivete< H! Inva sa te rela(ezi c#nd simi ca autocontrolul i cam joaca %este si mer*i mai departe c#nd simi ca i-ai revenit< I! +ncearc s %aci ;az de necaz in caz de criz< J! Gii cinstit cu tine insui< recunoate atunci c#nd *reeti si vezi care este sursa *reelilor ast%el nc#t s poi rezolva situaia respectiv ntr-un mod c#t mai optimal< K! Arat ca te respeci respect#nd la r#ndul tu sentimentele celorlali< 2! Evit-i pe cei care ncearc s te pun intr-o situaie de in%erioritate sau nu-i respect sentimentele< L! +nvat s asculi mai mult dec#t vor'eti< F3!Gii atent la comunicarea non-ver'al< uit-te la %ete& ascult tonul vocii si studiaz lim'ajul trupului< FF!1ontientizeaz c pentru m'unatairea inteli*enei tale emoionale ai nevoie de timp si de multa r'dare!