1. Conceptul de audit al performantei Gestiunea performanfei— un mod de organizare si gestionare a activitatilor (programelor) entitatilor economice care promoveaza «{ntocmirea si urmirirea realizarii planurilor; *Furnizarea in timp a informatici de gestiune; -Cresterea responsal - poate arata cat de bine isi atinge Guvernul obiectivele nationale; - evalueaza legalitatea si exactitatea cheltuielilor, cat de bine s-au realiza} activitatile programului, programul \ de ansamblu, Rolul gestiunii perfc elo! er olul gestiunii performantelor Caracteristici - furnizare inf, esentiale asupra programelor din sectorul public => infelegerea modului de derulare in timp a programelor => dezvoltarea credibilitatii at asigurarea contribuabilului de utilizarea pe baze sAnaAtoase a banului public - orientarea spre rezultate - utilitatea (furnizarea la timp a inf. factorilor de decizie) - accesibilitatea (furnizarea de inf. exacte si consecvente in timp) - selectivitatea (identificarea celor mai bune informatii pentru luarea celor mai bune decizii). formularea $i justificarea ice; - identificarea problemelor si ineficientei programelor, => permite corectarea acestora; - identificarea programelor sau practicilor sindtoase de management. - furnizeaza inf. si informatii-retur (feed-back) personalului care implementeaza si administreazi programele, oferind 0 structura de evaluare suplimentara auditului financiarHe Procesul de gestiune a performantei: } - planificarea strategica; - elaborarea sistemului de maisurare a performantei; ' - culegerea si evaluarea datelor; - integrarea masurilor in procesul de management. Masurarea performantei (monitorizare) N este un proces continuu de strangere si analiza a datelor, pentru a constata cit de bine se executa un proiect, un program sau o politica, prin comparare cu rezultatele asteptateJ Masurarea performantelor e necesara pentru - fixarea felurilor raportarea cdtre parlament; - gestionarea proiectelor, programelor si politicilor: raportarea fata de donatori (finantatori); - alocarea resurselor. Conceptul de audit al performantei Scopuri: - fixarea obiectivelor activitatilor programului; - identificarea obstacolelor; - identif. celor mai bune cai de alocare a resurselor. Faze: - declararea scopului; - evaluarea interna si externa; - alegerea obiectivelor planului; - identificarea grupurilor interesate. la toate Inivelurile guverna- mentale O data identificat un set de obiective, trebuie elaborat un plan pentru a aprecia cum va trece entitatea (organizatia) la atingerea acestor obiective. Pentru a sti daca obiectivul a fost realizat, sunt necesare elaborarea si utilizarea unui set de indicatori-cheie de performanta.1. Conceptul de audit al performantei Masurarea performantei jtemul clasic: » monitorizarea executarii intrarilor urmirirea { activitatilor iesirilor » cat de bine se executd un proiect un program 0 politica » in ce masura s-au respectat \glanurile de lucru si bugetul A Un bun indicator al performantei trebuie sa fie: + clar —precis $i lipsit de ambiguitate; + relevant — potrivit subiectului respectiv; * economic — obtinut la un cost rezonabil; * monitorizabil — sa se preteze la o validare independenta; + adecvat - sa ofere o baza suficienta pentru aprecierea performante; Sistemul modern: » monitorizarea executarii; » masurarea pe baza rezultatelo: culegerea cu regularitate a informatiilor asupra rezultatelo efective4, Principiile auditului performantei Obiectivul principal - de a adduga valoare si credibilitate opiniei exprimate => procesul de auditare sa se desfasoare in conditii de independenta totala sicu respectarea urmatoarelor principii: Principii generale © Standardele de Audit INTOSAI —+ mandatul auditului: prevazut in mod expres in legislatie si standardele de audit © reglementari spec leieaccesul la inf. obf. si din alte surse decat entitatea auditata; competenfa de a formula/propune recomandari pe baza constatarilor rezultate. ! Libertatea de selectie a domeniilor in cadrul mandatului de audit al performantei » sa aiba posibilitatea de a alege liber domeniulde auditat; » si inainteze Parlamentului scurte prezentari privind rapoartele de audit; » s-si mentina independenta fat de influentele politice, pentru a beneficia de o abordare impartiala a responsabilitatilor si atributiilor sale. » sa acorde o mare atentie selectarii studiilor de audit, pe baza unui proces de selectie clar, logic si transparent. Executivul nu trebuie si directioneze sau si influenteze Institutia Suprema de udit pe parcursul indeplinirii mandatului sau. J O Institutie Suprema de Audit trebuie: >)!! Caracterul ex — post al auditului performantei uditarea performantei unui program/obiectiv se efectueaza, de regula, dupa >» implementarea acestuia. Se poate afirma ins ca, in auditul performanfei, auditorii trebuie s4-si focalizeze examinirile si asupra problemelor curente semnalate. Ei fac aceasta, in special, pentru a formula concluzii si recomandari care vor spori valoarea rapoartelor de audit viitoare. SD ! Asigurarea rezonabila Un audit al performantei realizat in conformitate cu standardele de audit a aplicabile ofera posibilitatea furnizarii unei asigurari rezonabile, in sensul ci informatiile si datele care constituie baza formularii concluziilor si recomandariloi nu contin erori materiale. in general, “asigurarea rezonabila” depinde de contextul in care este efectuat auditul, de natura si disponibilitatea probelor, de respectarea principiilor privind obtinerea, colectarea si interpretarea probelor de audit, respectiv formularea concluziilor si recomandirilor. ,Principii specifice - ghideaza activitatea auditorilor; - constituie o baz temeinica in vederea obtinerii “celor mai bune practici” in domeniu: - or \ { © responsabilitatea; \ © integritatea; ° obiectivitatea gi independenta; valoarea adiugaté ca urmare a implementirii recomandarilor auditului; © competenta; | © rigurozitatea; | ° Perseverenfa; - xe comunicarea clara. Curtea de Conturi: responsabilitate fata de Parlamen sa asigure Parlamentul despre cat de economic, eficient si eficace isi utilizeaza institutiile publice resursel sa identifice zonele sensibile care prezinta riscuri potentiale in procesul adm. Fonurilor publice; J responsabilitatea fata de cetitean. = Auditorii trebuie s4-si indeplineasca responsabilitatile in mod cinstit, cu probitate ) profesionala si fara a fi corup Analizele efectuate in auditul performan tei trebuie sa Surnizeze atét Parlamentului, cat si entitd tilor auditate, recomandari care sé con tind solu fii pentru imbundta tirea petforman fei (valoarea adaugata). D)o == = SS S= eS eS ee ee == = ! Auditul performantei poate adauga valoare prin: 1 » furnizarea informatiilor independente despre performanta inregistrata de catre entitatile publice si guvernamentale; I | » obtinerea de probe de audit care imbunatitesc cunostintele tuturor partilor | I implicate despre un subiect important; I » identificarea zonelor unde existi posibilitati de realizare a unor economii de 1 resurse; I ll » furnizarea de date si informatii privind modalitatile prin care entitatile I \ auditate isi administreaza resursele si isi indeplinesc obiectivele. a Sow wrt eer eee eee ee LLL = Echipele care auditeaza performanta trebuie s& aiba aptitudini corespunzatoare si experienta in audit. 4 aiba experienta in efectuarea auditului performantei; sda cunoasca bine problemele care sunt supuse examinarii, precum si natura procedurilor de lucru ale executivului $i legislativului; sa fie competenti si capabili pentru a identifica si aplica tehnici corespunzdtoare| in vederea colectarii, analizarii si interpretarii probelor de audit; sd respecte in realizarea auditului standardele de cost, timp si calitate.In activitatea de colectare a probelor de audit, auditorii trebuie si fie intotdeauna pregatiti pentru a motiva, explica si justifica actiunile lor. Constatarile trebuie sa fie formulate facdnd trimitere la criteriile stabilite si aplicate in mod regulat. Auditorii trebui » si abordeze examinarile in profunzime gi si evalueze critic informatiile cu care isi sustin constatarile si concluziile auditului; » sa fie cooperanti, politicosi, dar hotarafi in activitatile pe care le intreprin » sa nu se lase influentat de citre auditat; » sa fie obiectivi; » sa-si menfina independenta fata de guvern, partide politice sau alte organizat Probele de audit trebuie si fie suficiente, relevante si de incredere. Rapoartele trebuie sa fie obiective, echilibrate (in continut si in ton), exacte (demne de incredere), clare si convingatoare.5. Tipuri fundamentale de audit Audit intern In functie de modul de organizare a activitatii de audit: Audit extern Audit preventiv Pe baza momentului in care se efectueaza auditul: Audit ulterior Auditul conformitatii in functie de obiectiv si aria de aplicabilitate: Auditul de atestare financiara Auditul performanteiAuditul intern - evaluare sau monitorizare organizata de citre conducerea unei entitdti sub forma unui serviciu pentru examinarea sistemelor proprii de contabilitate si de control intern. Auditul intern - 0 activitate independenta de asigurare obiectiva si consultativa, destinata sa adauge valoarea, si antreneze imbunatatirea activitatii unui organism, pe care jl sustine in indeplinirea obiectivelor, printr-o abordare sistematica si ordonata a evaluarii si cresterii eficacitatii proceselor de gestionare ja riscului de control si de conducere (in conformitate cu definitia Institutului Audito lor Interni (I.1.A.), aprobata de Comitetul de Conducere al LI.A., la 26.06.1999). Ca activitate independenta, auditul intern se refera atat la independenta functiei de audit intern in raport cu activitatile auditate, cat sila obiectivitatea auditorilor linterni. Statutul organizatoric al functiei de audit intern trebuie si permita indeplinirea indepedenta a responsabilitatilor sale de audit. Obiectivitatea se refer’ la atitudinea de independenta a rationamentului pe care auditorii interni trebuie si-I menfina in desfasurarea auditurilor. Ca activitate de asigurare obiectiva si consultativd, destinata sa adauge valoare si s: antreneze imbunatatirea activitatii unui organism, auditul intern constituie 0 \activitate de estimare stabilita in cadrul unui organism, ca 0 functie a acestuia.Rolul primordial al auditului intern - de a acorda asistenta personalului organismului auditat in indeplinirea responsabilitatilor, oferind conducerii asigurarea cé politicile, Procedurile si controalele, efectuate in scopul evitirii erorilor si combaterii fraudelor sau actiunilor Sresite, actioneaza eficient. Auditorii interni sunt raspunzatori in fata conducerii, in general, si fata de cei care raspund direct de functia de audit intern, in special. Auditorii interni procedeaza la evaluarea riscurilor si analiza operatiunilor si verificarilor efectuate, astfel incat, pornind de la rezultatele auditului realizat, sa furnizeze analize obiective. sugestii si recomandiari. Totodata, conducerea entitatii asigura orientarea generala adecvata sferei de cuprindere si activitatilor, Auditul extern este efectuat de un profesionist independent si rdspunde nevoilor’ tertilor si entitatii auditate in ceea ce priveste: ~ gradul de incredere care poate fi acordat tranzactiilor si situatiilor financiare ale acestora (auditul de atestare financiar’a); ~ respectarea reglementarilor legale, statutelor, regulamentelor si deciziilor manageriale (auditul conformitatii sau legalitatii); ~ respectarea principiilor celor “3 E” in act. desfasurata (auditul performantei). Auditul extern este independent de managementul entitatii, atat sub aspectul aprecierilor externe, cat si al atitudinii generale fata de audit.Auditul preventiy se defineste ca 0 examinare a operatiunilor administrative sau financiare anterior desfasurarii lor efective. Avantaj — poate preveni prejudiciul inainte ca acesta si apara, - genereaza un volum de munci excesiv; Dezavantaje {- responsabilitatea stabilita pe baza dreptului public nu este clar definita. Auditul ulterior se defineste ca 0 examinare a operatiunilor administrative sau financiare dupa desfasurarea lor. El poate duce la recuperarea pagubelor si poate preveni repetarea erorilor prin stabilirea responsabilita- tilor celor vinovati. Auditul preventiy si auditul ulterior reprezinté apanajul exclusiv al unor institutii supreme de audit si sunt reglementate in mod expres prin legile proprii de organizare si functionare.Auditul conformitatii sau legalitigii este auditul de atestare a responsabilitatii financiare a entitaitilor si presupune examinarea si evaluarea inregistrarilor financiare si exprimarea opiniilor asupra situatiilor financiare, care consta in: ~ atestarea responsabilitatii financiare a administratieci guvernamentale in ansamblu; ~ auditul sistemelor gsi tranzactiilor financiare, cuprinzand evaluarea conformi- tatii cu statutele si reglementarile in vigoare; - auditul controlului intern si al functiilor acestuia; ~ auditul onestitatii si al caracterului in legatura cu deciziile administrative luate in cadrul entitatii auditate. Auditul de atestare financiaré, De multi vreme, auditorilor din sectorul public li se cere si-si exprime opinia asupra rapoartelor financiare ale guvernului. - credibilitate privind situafiile financiare, atestand sau nu daca declaratiile financiare prezint& corect situatia financiara si tranzactiile entitatii. In practica, de cele mai multe ori, auditul de conformitate se deruleaza sucitul de conformitate se deruleaza concomitent cu auditul de atestare financiara si se numeste audit de regularitaté sau audit legislatiy.Auditul performantei La inceputul activitatii lor, Institutiile Supreme de Audit (SAD) si-au concentrat eforturile asupra auditului cheltuielilor guvernamentale, examinand conformitatea cu legile si reglementarile in vigoare, pentru a raporta despre aceasta parlamentelor. Ulterior: F Tatura calitativa a cheltuirii banilor publici; examinarea economicitatii achizitiilor publice sia eficientei utilizarii resurselor publice. > | _lemente ale auditului performangei | Auditul performantei, ca 0 activitate distincta, a aparut intre anii 1960-19 70, cand: - puterea legislativa, Parlamentele, au pus problema modului in care Guvernele pe care le-au numit si-au indeplinit programele electorale; - contribuabilii, electorii, de fapt, formulau cereri privind guverne mai eficiente si mai putin costisitoare. s-au facut progrese in ceea ce priveste metodologia auditului performantei; => 4s-au definit criterii pentru masurarea performantei guvernamentale; s-au elaborat indicatori de performanta si noi tehnici de audit.efectuarea cheltuielilor publice (inputs ) urmirind un singur obiectiv la mai multe departamente guvernamentale, de exemplu: achizitii de bunuri, Etapa 1: - performanta a fost examinata sub aspectul economicitatii in ceea ce priveste cheltuieli de deplasare, cheltuieli de personal ete. Etapa 2: - auditul performantei s-a concentrat si pe eficienta politicilor guvernamentale (outputs), urmarindu-se raportul dintre inputuri si outputuri. mpactul dorit al auditului performantei se apleaca si asupra eficacitatii actiunilor guyernamentale. Aceasta este, de fapt, o abordare prin care auditul deplaseazi de la procese la rezultatele acestora Sau, altfel spus, de la auditu conformitat : prezent, analizand relatia care se creeaza intre outputuri si rezultate, ii si atestarii financiare se trece progresiv la auditul performante : plan international nu exista o denumire unitara pentru auditul performante! In practica mondiala mai intalnim denumirea de: auditul rezultatelor, auditul managementului, auditul valorii pentru bani, auditul managementului financiar sandatos. ‘valueaza latura calitativa a cheltuirii banilor (publici), prin analiza utilizarii resurselor fin. pe baza principiilor celor “3 E”, NULEER eM CeTaty In conformitate cu prevederile Standardelor internationale de audit INTOSAI, dupa etapa de selectare a studiilor, urmeaza etapa de planificare propriu-zisa. Aceasta implica efectuarea unui studiu preliminar si elaborarea unui raport denumit “Raport privind Studiu preliminar” pentru fiecare studiu selectat. Ryo aS In cadrul studiului preliminar auditorii trebuie s& efectueze o analiza a contextului $i obiectivelor activitatilor desfasurate de entititile auditate sia cadrului legislativ care le guverneaza, stabilind intrebarile si criteriile auditului, precum si procedurile, respectiv tehnicile de obfinere, analizare si interpretare a probelor de audit . elect ucus Meh ose m ite tram respectiv a activitatii entitatilor An ere Pentru realizarea acestei “documentéri” auditorii trebuie sa identifice, sa studieze gi sa inteleag’ problematica programului si a mediului in cadrul caruia se deruleaza acesta, precum si activitatea entitatilor implicate. Sursele mai importante avute in vedere in activitatea de obfinere a datelor si informatiilor, includ:Se ays aos ae ee orn eee cxen ea ain cer erin Gace Teta Penn LS Teer cea oa ltaltectn Coa tertr Ment teat eat audit financiar organigrame,manuale si liniile directoare eee or rene rapoarte ale auditului intern din cadrul entitatilor implicate; studii si cercetiri stiintifice Datele si informatiile obfinute sunt sintetizate intr-un document standard numit “analiza programului”, care include: obiective, intrari, procese, iesiri, variabile si rezultate, cu ajutorul caruia auditorii vor identifica in primul rand obicctivele ce pot fi cuantificate , respectiv nivelul performantei prevazut a se realiza in urma implementarii programului. Stabilirea intrebarilor la care trebuie sd raspundd studiul intrebarile principale sunt divizate in intrebari secundare, iar acestea la randul lor vor fi divizate in alte intrebari secundare. Procesul se incheie in momentul in care, pentru intrebarile rezultate se pot formula ipoteze si se pot identifica probe de audit, care sa confirme sau sé infirme aceste ipoteze. In procesul de divizare a intrebarilor, pe masura ce se trece de la un nivel la altul, acestea devin tot mai specifice, iar raspunsul poate fi: “da sau nu”, “da, dar...” sau “nu, dar...” Referitor la intrebarile secundare, auditorii trebuie sa aiba in vedere c& formularea acestora sa se realizeze intr-o succesiune logica si intr-o ordine structurata. De mentionat ca intrebarile principale vor fi divizate in cel putin 2, dar nu mai mult de 7 intrebari secundare.Identificarea criteriilor CEUs Shee Criteriile de audit reprezinta “termeni de referinta”, respectiv acele standarde care sunt utilizate pentru a determina daca un program sau 0 activitate ating {intele de performanta programate. Criteriile selectate trebuie si fie relevante, rezonabile si corespunzatoare obiectivelor auditului, deoarece au un caracter faptic si sunt destinate sa descrie sau sa cuantifice corect situatiile ce urmeaza a fi auditate. Obtinerea si caracteristicile probelor de audit: ES Proba de audit reprezinta o informatie competent, relevanta si rezonabila, de naturadocumentara, vizuala sau orala privind entitatea auditat’, care sustine certitudinea globala. si credibilitatea raportului de audit. Principalele caracteristici ale probelor de audit sunt: = Competenta. Proba de audit competenta este informatia caracterizati ca suficienta si adecvata * Relevanta. Proba de audit relevantd este acea informatie care este pertinenta, in sensul c& sustine exact obiectivele auditului = Rezonabilitatea. Proba de audit rezonabild este informatia care, respecta principiul economicitatii si eficienteiCriteriile de evaluare a probelor de audit utilizate reprezinta principii sau standarde pe care auditorul le aplica in evaluarea entitatii auditate si in functie de care isi fundamenteazit opinia de audit. AAuditorul poate utiliza unul sau mai multe criterii de evaluare pe parcursul derularii misiunii sale, in functie de specificitatea domeniului si obiectivele auditului, de legislatia care guverneazi entitatea auditata, poate emite propriile sale crite! importante. , de obiectivele declarate de acesta sau ri normative pe care le considera relevante si TW elt Comely See ort© Raportul reprezinta un document in care sunt prezentate motivatia si modul in care audito intentioneaza sa realizeze studiul. {n practica, raportul este structurat pe urmatoarele capitole: |e. scopul, costurile studiuluist estimarea perioadei de realigare a acestulay Jb. analiza contextului in care se a esjasoara activitafile entita pentru a fi auditate si cadrul de reglementari; analiza prezentei riscului in indeplinirea indicatorilor de performanta, d. formularea obiectivelor auditului (impactul planificat sau efectul fauditalaiy. | . prezentarea intrebarilor la care va raspunde studiul si a raspunsurilor;_| criteriile audituluil 2. egerea metodelor de oi inere $i analiza a probelor de audi it. resursele necesare; i. punctul de vedere al entitatiiDer ieaa aaa ny Puget p ree ett a poe scan eat conducerii Curfit de a Te an ke ye ~_ Revizuirea raportului privind studiul preliminar trebuie efectuata de cditre seful echipei de audit, de director. Raportul privind studiul preliminar va fi prezentat conducerii Curfii de Conturi cu propunerea de a continua sau nu studiul, Auditarea propriu-zisa a performantei Elaborarea planului de audit Pornind de la Raportul privind studiul preliminar aprobat de plenul Curtii de Conturi, structurile implicate in auditarea performantei vor intocmi un “plan de audit” pentru fiecare studiu aprobat. Acesta cuprinde att procedurile ce vor fi utilizate pentru obtinerea probelor de audit, cat si modalitatile, respectiv metodele si tehnicile de sintetizare, analizare si interpretare a acestora. Planul de audit va fi revizuit periodic, completandu-se corespunzator, atunci cand se considera necesar. Metode si tehnici pentru obtinerea probelor de audit In practica performantei cele mai utilizate tehnici si metode de colectare a probelor de audit sunt: satanic [es tilede pirates fe arc: | Ee. Pe eee ET ee reprezinta o tehnicé eficient’ si sigur de o tinere a unor date si informatii privind implementarea unui program sau derularea unor activititi, de citre entitatile implicate. be reprezinta o colectie de date si informatii referitoare la derularea unui program sau desfasurarea unor activitati si gradul de indeplinire a gbiectivelor acestora de ciitre entitatile implicate. Esantionarea —— Mnwntanerent performantei presupune aplicarea procedurilor de audit numai asupra unei parti a populatiei, astfel incat, dupa analizarea probelor de audit, rezultate din examinarea esantionului selectat, si se poata formula concluzii pentru intreaga populatie. Metoda chestionarelor in mod obisnuit, chesitonarele sunt utilizate pentru a obtine opinii si puncte de vedere referitoare la calitatea (performanta) serviciilor si produselor oferite beneficiarilor, urmare implementarii unor programe sau activitati, finantate din fonduri publice. (iene : In auditarea performantei “intervievarea” reprezinta o metoda de investigare utilizata in scopul obtinerii de date si informatii noi si/sau pentru colectarea unor opinii in legatura cu implementarea si modul de derulare a unui program sau a unei activitati.Interviul neoficial intrebarile nu sunt prestabilite Intrebarile sunt formulate ad-hoc y POM aselecelicie valve Mra oat tae ehh De la fiecare persoana intervievata se obtin date $i informatii din aceleag: domeni. oy Interviul standardizat Formularea unor intrebiri {a care rispunsurile sunt Persoanele intervievate au libertatea si aleaga deschise rispunsurile la intrebiri oy Siitroag ies tacitBESTE leyiitner-e (rome saitercd reaite et tomai ttt ESE ilire econ Me oat Q Formularea intrebarilor ce-vor fi adresate Hascall ee O Clarificarea-unor probleme-preliminare QO Stabilirea duratei interviului. PE Yeeliiixecemeone (eit levame Meena Canned Tete Ne aren oO em Cm eye Cee en eee oe nem eee a Td eeenem a eae Interviurile vor incepe cu intrebari care au un caracter general (Exemplu. De cand lucrati in institutie? Care este pregéitirea dumneavoastra? Ce hobby-uri avefi etc.?). Pe parcursul interviului, auditorul trebuie si dea dovada de tact, si asculte cu atentie raspunsurile, s4 nu intrerupa intervievatul sau si completeze fraza (raspunsul). Dupa incheierea interviului, se intocmeste 0 “o notd a interviului” care este trimisa intervievatului pentru a fi semnata, avand in acest fel confirmarea corectitudinii raspunsurilor.RR SCREW cote MMLC RMN OMI oou Re TCR LMS one KO art Bierce Ni emitters wanton One Mcomoretei tnt managementului UES omer mio Ronne Ree Mn c Roel matem O)ecte arti Hee cere v ai eM OAM THT FI Tem CoMO oy rLa ALOR ET NIN ICMIET TA Cor Ml itere) eee ert tT Erenaieiie Rezultatele observatiilor efectuate de diferiti observatori in diferite momente, se vor examina incrucisat pentru a fi eviotate acele observatii partinitoare sau nerelevante.