Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SISTEME DE PRODUCTIE
I.
CARACTERISTICI
Redactare
coninut
3
4
4
2
Activitate
fictiv
Activitate
fictiv
2
1
Design
brour
1
3
Selectare
voluntari
Instruire
echipe
1
8
mprire
brouri
Evaluare
Figura1 Diagrama PERT a unei campanii de informare prin brouri (faza primar)
Simbolurile diagramei
- Activitate sau sarcin din cadrul unui proiect. In dreptul unei
8
sarcini trebuie precizat numrul de uniti de timp (cel mai
adesea zile, ins pot fi sptmni, luni, ore, etc.) necesare
pentru finalizare (8 zile).
- Eveniment sau situaie care survine la sfritul uneia sau mai
3
multor sarcini.
5/ 2
Numrul de deasupra este indicele evenimentului (3).
/7
Numerele de jos reprezint, n ordine: data (numrul de zile de la
nceputul proiectului) la care poate surveni cel mai devreme
evenimentul (5) / marja de timp acceptabil pentru ntrzieri (2) /
data limit la care poate surveni evenimentul (7)
X
Y
- Sarcina X trebuie finalizat nainte de nceperea
sarcinii Y.
Respectiv activitile care pleac din nodul ctre care duce o activitate fictiv nu
pot ncepe nainte ca evenimentul de la care pleac acea activitate fictiv s fi
survenit. n exemplul din figura 1, activitatea de mprire a brourilor nu poate
s nceap nainte de terminarea activitilor de tiprire a brourilor i de
instruire a echipelor de voluntari.
Modul de folosire al analizei PERT
Cel mai important concept al analizei PERT este drumul critic.
Drumul critic = acel drum de la nceputul la sfritul reelei, a crui
activitate nsumeaz un total de timp mai mare dect orice alt drum din reea.
Drumul critic este o baz pentru stabilirea calendarului unui proiect,
deoarece durata total a unui proiect nu poate s fie mai mic dect timpul total
al drumului critic. Totodat ntrzierile n activitile componente ale drumului
critic pot pune n pericol ntregul proiect. De aceea este necesar ca acestor
activiti s li se acorde o atenie mult mai mare.
Etapele n analiza PERT:
Analiza PERT poate fi mprit n trei etape:
1. Planificarea:
- identificarea sarcinilor i estimarea necesarului de timp pentru
acestea
- aranjarea sarcinilor i a evenimentelor ntr-o secven fezabil
- desenarea diagramei
2. ncadrarea n timp:
-
3. Analiza:
-
Tiprire brouri
Redactare coninut
4
6/ 0 / 6
4
2
2/ 0 / 2
Design broura
2
3
2/ 6 / 8
6
9/ 0 / 9
2
1
0/ 0 / 0
5
5/ 1 / 6
7
9/ 0 / 9
8
12/ 0 / 12
9
13/ 0 / 13
Selectare voluntari
Instruire echipe
mprire brouri
Evaluare
Tabelul 1
Sarcini
A
B
C
D
E
F
G
H
I
J
Locul de desfurare
Depinde de
Durata
C
B, F
E
E
G
2
2
4
3
3
4
1
3
2
1
Activitile
proiectului
1
2
3
4
5
6
7
A
B
C
D
E
F
G
Activitile
direct
precedente
(condiionri)
A
B
B
C,D,E
E
Durate
3
2
2
6
4
4
1
tAB
terminare - nceput
A
tAB
sau
A1
tAB
A2
B
nceput - nceput
B
A
tAB
sau
B1
tAB
B2
terminare - terminare
Figura3
A
B
sau
corect
incorect
Figura 4
Tabel 3
Activitate
A
B
C
D
atunci reprezentarea
A
D
Figura 5
D
Figura 6
D
Figura 7
Dac dou sau mai multe activiti au aceeai activitate direct precedent, de
exemplu A precede B i A precede C, reprezentarea n graful-reea va avea forma
din figura 8 (a). Arcele B i C simbolizeaz dou activiti care nu pot ncepe dect
dup ce s-a terminat activitatea A. Activitile B i C pot fi executate simultan. De
asemenea execuia unei activiti poate depinde de terminarea mai multor activiti
direct precedente, de exemplu A precede C i B precede C ca n figura 8(b). n
aceast situaie, activitatea C nu poate ncepe, logic, dect dup ce s-au terminat
activitile A i B.
B
A
C
A
B
(b)
(a)
Figura 8
Proiectul dat prin tabelul 2, poate fi modelat, n reprezentarea activitilor pe
arce, prin graful-reea din figura 9, numerotat secvenial.
A
D
B
3
E
Figura 9
Numerotarea nodurilor permite s identificm fiecare activitate, prin perechea
de noduri (de nceput i sfrit). De exemplu, activitatea D se identific prin perechea
(3,5), activitatea E prin (3,4) etc.
Produse nestadardizate
JIT
Piaa limitat
Puine opiuni
Cost redus, calitate ridicat
Produse standardizate
3. Capacitate
Utilizare maxim
Inflexibilitate
Organizare dup principiul
tehnologic
Utilizare medie
Flexibilitate
Flux continuu, celule de
fabricaie
Suprafee mari
Transferul materialelor se
face mecanizat
Abilitai limitate
Specializare
Individualizare
Atitudine competitiv
Durata mare de pregtire i
procesare
Stocuri tampon
Suprafee mari de stocare
Numeroi
Livrarea la baza de recepie
Orientarea ctre planificare
Suprafee mici
Transferul materialelor se face
manual
Abilitai lrgite
Flexibilitate
Lucru n echip
Inspecie de calitate
corectiv
La surs, continuu
Control statistic al procesului
preventiv
Funcionarea redus a
echipamentelor
4. Sistemul de
producie
5. Amplasarea
6. Muncitorii
7. Programarea
8. Stocurile
9. Furnizorii
10. Planificarea
i controlul
11. Calitate
12. ntreinerea
utilajelor
De ctre specialiti
Schimbri prompte
Stocuri tampon reduse
Eliminarea stocurilor
Puini
Livrarea la linia de asamblare
Orientarea ctre control
Arhitectura SFF
In general, un sistem de fabricatie automat poate fi descris ca o colectie de
componente mecanice, electrice si electronice, interconectate pentru a realiza una
sau mai multe sarcini de fabricatie. Pentru un sistem de fabricatie asa zis "fix", timpul
de lucru rezervat unei sarcini este constant si prestabilit. Aceasta era principala
caracteristica a primelor linii de fabricatie care desi manuale, aveau o productivitate
sporita prin respectarea acestor timp de lucru prevazuti in caietul de sarcini.
Liniile automatizate din zilele noastre sunt grupuri specifice de masini cu
comanda numerica si roboti controlati prin calculator, integrate intr-un sistem
complex in care au loc permanent trasferuri de componente, produse si materiale. Un
sistem flexibil de fabricatie este un sistem de fabricatie "reprogramabil" capabil sa
produca in mod automat o varietate de produse. De asemenea, liniile de trasfer intre
masinile automate si/sau robotii industriali sunt capabile sa realizeze o diversitate de
operatii. Totusi, orice modificare adusa produsului fabricat, antreneaza o serie de
modificari in componentele sistemului de fabricatie si a programului care ii
supervizeaza functionarea.
Sistemele flexibile de fabricaie formate din mai multe maini automate
interconectate sunt caracterizate printr-o dispunere secvenial a echipamentului sau
a celulelor de fabricaie i sunt legate printr-un sistem comun de transport.
Una din caracteristicile majore ale sistemelor flexibile de fabricatie este
raspunsul rapid la variatiile cerintelor pietei. In comparatie cu sistemele
conventionale, SSF au urmatoarele caracteristici:
componentele produsului fabricat pot fi realizate aleator (nu neaparat intr-o
ordine anume) si in loturi la un pret de cost cat mai scazut;
cheltuielile directe sunt mai scazute in comparatie cu sistemele de fabricatie
conventionale;
masinile automate sunt utilizate la un procent de 90-100% ceea ce duce la
cresterea productivitatii;
calitatea produsului rezultat este uniforma, deoarece sistemul se autocorecteaza in timp;
timpii de schimbare a uneltelor sau dispozitivelor anexe sunt mult redusi;
este redusa si interventia operatorului uman
Masinile cu comanda numerica si robotii industriali, formeaza blocurile
functionale principale ale unui SFF. Aceste masini nu sunt numai usor programabile,
ci sunt si capabile de a se adapta la schimbari de dispozitive de prindere si
manevrare, unelte si unitati de stocre. Nu este deloc neobisnuit ca o masina cu
comanda numerica sa aiba la dispozitie 60 sau mai multe tipuri de unelte: masini de
gaurit, de taiat, de frezat etc.
Componentele produsului trebuie sa circule intre statiile de lucru in mod
automat. Sistemul de manevrare sau linia transportoare intre statiile de lucru trebuie
avantaje:
- capacitate mare de adaptare la
modificrile survenite prin
schimbarea pieselor de prelucrat
avnd loc modificarea
programelor de calculator i nu
schimbarea utilajelor;
- posibilitatea de a prelucra
semifabricate n ordine
aleatoare;
- autonomie funcional pentru
trei schimburi fr intervenia
direct a operatorului uman;
- utilizarea intensiv a mainilor
cu comand numeric, a
roboilor i a sistemelor
automate de transport i control;
- posibilitatea de evoluie i
perfectabilitate treptat n funcie
de necesitile de producie.
lmi
i =1
- numrul de muncitori:
- necesari la fiecare operaie:
Nmi = ti/Nsi
t +t
Nsi = ai oi
toi
- pe linia de flux;
Nml =
N
i =1
lmi
DENUMIRE
Tactul de producie exprimat n minute/produs
Fondul de timp disponibil
Producia programat
Timpul calendaristic al perioadei considerate exprimat
n zile
Timpul ntreruperilor reglementate, exprimate n zile
Numrul de schimburi
Durata n ore a unui schimb
Ritmul de lucru al liniei de producie n flux
Durata operaiei i
Numrul de locuri de munc pentru operaia i
Numrul de locuri de munc pe total linie
Numrul de muncitori la operaia i
Norma de servire pentru o operaie
Timpul automat al mainii la operaia i
Timpul de lucru al muncitorului la operaia i
Numrul de muncitori pe linia n flux
Lungimea liniei de flux
Timpul de ciclare a unui produs pe linie
Distana medie ntre dou locuri de munc
Viteza de deplasare
IX. TENDINELE
PRODUCIEI
ACTUALE
DE
PERSPECTIV
ORGANIZAREA
Brown
pa no
TE
TE
TE
TE
FIX
Linia 2
Una din principalele probleme care se cer rezolvate n domeniul organizrii
produciei de baz cu tipul de producie de mas, este problema amplasrii locurilor de
munc sub forma liniilor de producie n flux.