Epoca medievala: Relatii de cauzalitate

1.Demonstreaza relatia de interdependenta dintre dezvoltarea orasului si

evolutia soci-economica a societatii medievale

In sec. 11-15 in Europa incepe aparitia oraselor care erau centre economice, astfel
ele deosebindu-se de orasele din orient. Orasele apar ca urmare a cresterii
populatiei, a progreselor din agricultura si a dezvoltarii mestesugurilor. Orasele
apareau la interesele denumirilor linga poduri, sub zudurile cetatenilor, pe locul
vechior orase antice. Ele fiind centre economice, dezvoltau mestesugurile si
comertul. Popul oraselor era formata din mestesugari, negustori, vagabonzi,
tarani fugari s.a. Mestesugarii de aceeasi profesie se numeau in bresle pentru a
lupta mai usor impotriva concurentei. Iar negustorii uneau in ghilde. oRasul a
aparut pe pamintul feudalilor de aceea are loc lupta comunala dintre oraseni si
feudali, care se va termina cu victoria orasenilor. Orasele au impulsionat
dezvoltarea comertului intern si extern, aici apar ateliere mestesugaresti care
produc marfa pentru vinzare. Feudalii au nevoie de mai multi bani pentru a-si
procura marfuri de aceea se inteteste exploatarea taranilor, are loc nu numai
dezvoltarea economica ci si modificari sociale, la oras apare o categorie noua de
oameni-burghezia. Orasenii ii vor sprijini pe regi in centralizarea statelor. In
Franta regele Filip al II August 1180-1223 va sprijini lupta orasenilor iar acestia il
vor ajuta sa centralizeze Franta. In tarile romane orasele apar pe timpul lui Petru I
Musat, dar cunosc dezvoltarea pe timpul lui Alexandru cel Bun 1400-1432. La noi
orasele erau libere si se supuneau doar domnitorului.
Deci, dezvoltarea orasului in Evul Mesiu a dus la avolutia social-economica a
societatii.

2. Demonstreaza relatia de interdependenta dintre evolutia statelor medievale

romanesti si formarea institutiilor politice ale acestora.

In sec 14 apar statele romanesti: Transilvania, Tara Romaneasca, Moldova.

Transilvania este ocupata de unguri pe cind Moldova si Tara Romaneasca se
dezvolta independent. Astfel, in 1290 Radu Negru creeaza Tara Romaneasca care
in 1330 va deveni independenta. In 1345 la Est de Carpati Dragos intemeeaza tara
moldovei care pe timpul lui Bogdan I (1359-1367) va deveni stat independent. Pe
timpul lui Mircea cel Batrin (1386-1418) in Tara Romaneasca si pe timpul lui
Alexandru cel Bun (1400-1432) in Moldova sunt create institutiile politice ale
acestora. Aceasta a coincis cu extinderea maxima a teritoriului acestor 2 tari
romanesti. Principalele institutii politice erau domnia, sfatul domnesc, armata si
biserica. Domnitorul era stapinul tarii condamnat suprem al armatei, incheea
pace si declara razboaie. Puterea lui se transmitea dupa principiul electiv-ereditar
Sfatul domnesc era un organ consultativ, pe linga domnitorul format din cei mai
mari boieri aveau functii numite: dregator, voinic, logofat, spatar. Armata era o
institutie importanta si ea era formata din “oastea mica” si “oastea mare”.
Oastea mare era chemata numai in caz de mare pericol, iar oastea mica era
permanenta. Moldova putea aduna o oaste de circa 40 mii de ostasi, dupa cum
juca un rol imporatant, dar era supusa domnitorului.
Dupa cum am vazut odata cu evolutia statelor medievale romanesti se formeaza
principalele institutii politice ale acestora.

3.Demonstreaza relatia de interdependenta dintre puterea politica si biserica in

socitatea medievala.
In societatea medievala intre biserica si putere politica a existat o colaborare
strinsa. In europa occidentala dupa caderea Imperiului Romad de Apus 476 si in
conditiile Marii Migratii a popoarelor biserica crestina isi atribuie rolul politic. Ea
conduce in conditiile anarhiei si a slabirii puterii regale. In an.800 Papa de la Roma
il incoroneaza pe Carol cel Mare ca imparat Roman. In schimb acesta ofera
bisericii paminturi, bani si converteste la crestinism, popoarele cucerite din nordul
Europei. Au fost si relatii tensionate intre biserica si putere politica dar cel mai
mult ele au colaborat in Imperiul Bizantin si Tarile Romane, biserica era supusa
puterii politice, dar cu toate acestea ea ii sprijinea pe domnitori si imparati.
Dupa cum am vazut in evul mediu biserica acorda sprijin moral regilor, iar
acestia la rindul lor acordau bisericii sprijin material, construiau biserici si
manastiri.

4.Demonstreaza relatia de cauzalitate dintre Politica externa a Imperiului

Otoman si instaurarea regimului suzeranitatii otomane in Trile Romane.
In politica sa externa Imperiul Otoman impartea Tarile vecine in : “Casa Islamului”
“Casa Razboiului” si “Casa Pacii”. Mai intii o tara era impusa sa plateasca tribut,
apoi era instaurata suzeranitataea otomana si deseori tarile erau transformate in
Pasalic. Tarile Romane in relatiile cu Otomana au cunoscut plata tributului si
suzeranitatea otomana. In 1420 Tara Romaneasca ai in 1538 Moldova sunt
nevoite sa recunoasca suzeranitatea otomana, prevedea supunerea politicii
exteren, interesele otomane, participarea in razboi de partea turciei, plata
tributului si a altor plati, subordonarea comertului estern intereselor turciei. In
1541 ssi Transilvania cadea sub suzeranitatea otomana. Cu toate acestea tarile
romane si-au pastrat autonomia care a fost un lucru benefic.
Dupa cum am vazut politica externa a Imperiului Otoman a dus la instraurarea
suzeranitatii otomane in Tarile Romane.

5.Demonstreaza relati cauza-efect dintre rivalitatea monarhiilor occidentale si

crearea noii harti politice a Europei la mijlocul sec. Al 17.

In sec. 17 in Europa se dezvolta un nou tip de relatii dintre state. Pe primul plan nu
mai sunt puse interesele monahiilor ci interesele de stat. Intre monarhii europeni
apare rivalitatea pentru teritori, pentru sfere de influenta si aici se mai adauga si
rivalitatea religioasa. Un eveniment major al sec.17 este razboiul de 30 de ani
(1618-1648) in Europa se formeaza 3 centreale puterii : Suedia la nord, Austria in
centru, Spania si Imperiul Otoman la sud. In urma acestui razboi in 1648 este
incheeata Pacea de la Westfalia, conform ei Spania nu mai este marea putere si
sufera infringere, Suedia isi pastreaza titlul de mare putere, este instaurata
heigemonia (suprematia) Frantei in Europa. Pacea a lasat Italia faramitata in mai
multe state, iar Impeiul German practic isi inceteaza existenta. In politica externa
marile puteri folosesc principiul echilibrului de forte care este pastrat prin
intermediul alinatelor.
Deci, rivalitatea monarhilor occidentale au dus la crearea noi harti a europei la
mij. Sec.17