Sunteți pe pagina 1din 2

n perioada interbelic, Romnia a avut un larg evantai de partide politice.

Prin alternana la putere s-au experimentat diferite formule de abordare a problemelor cu care se confrunta Romnia. De exemplu, guvernele naional-liberale conduse in mare parte de I. . !ratianu, din primul deceniu interbelic au promovat centrali"area administrativ, iar cele naional-rniste diri#ate de Iulu $aniu din %&'(-%&)% au urmrit o descentrali"are prin crearea a *apte +directorate ministeriale, . -iberalii au acionat .n spiritul doctrinei economice +prin noi .n*ine,, iar naional-rni*tii a +porilor desc/ise,. 0uvernul 1lexandru 2aida-2oevod s-a constituit .n decembrie %&%& ca urmare a faptului c .n alegerile parlamentare din noiembrie, nici un partid politic nu a obinut ma#oritatea mandatelor, astfel c s-a constituit o coaliie, numit +!locul parlamentar,. 1cest guvern a durat doar cteva luni, p.n .n martie %&'3. 4n alt guvern de coaliie a fost pre"idat de !arbu 5tirbe6, dar a durat mai puin de trei sptmni 78-'% iunie %&'9:. Regele arol al II-lea a promovat ideea guvernului de uniune naional cu scopul de a diminua rolul partidelor politice *i de a se implica el .nsu*i .n activitatea executivului. 0uvernul din %&)%-%&)', pre"idat de ;icolae Iorga, s-a dovedit a fi un experiment nereu*it, astfel c regele va utili"a noi forme *i metode pentru a-*i atinge obiectivele politice. Personal consider ca datorita alternantei partidelor politice cetenii s-au putut convinge care erau re"ultatele practice ale unor asemenea guvernari. /iar *i liderii partidelor politice au putut constata unde se poate a#unge cu o

anumit politic, iar atunci cnd au .neles c ea nu era benefic pentru ar au renunat la ea.

Perioada interbelica a fost marcata in plan politic de existenta si activitatea a mai multor partide, printre care putem enumera Partidul National Liberal, Partidul National Taranesc (constituit in urma fuziunii dintre Partidul National condus de Iuliu Maniu si Partidul Taranesc condus de Ion Mihalache), Partidul Poporului(Averescu), Partidul Nationalist-Democrat (Nicolae Iorga), Garda de Fier, Partidul Social Democrat Roman !lasa politic" rom#neasc" din perioada interbelic" a fost chemat" s" ofere solu$ii politice pentru o $ar" ce aproape %&i triplase popula$ia &i re%ntregise teritoriul cu provinciile istorice ' clas" politic" chemat" s" gestioneze reformele institu$iilor statului, s" le fac" s" func$ioneze eficient, s" pun" %n mi&care sistemul democratic al parlamentarismului, %n limitele !onstitu$iei de la ()*+ PN, a r"mas un partid puternic cel pu$in p#n" la moartea lui Ionel -r"tianu .up" anul /estaura$iei, ()+0 1 revenirea pe tron a regelui !arol al II2lea 1 puterea acestuia sl"be&te &i din cauza crizei de autoritate din partid &i a numeroaselor disiden$e PN3, un adev"rat partid de mase 1 40 la sut" din popula$ia /om#niei interbelice se reg"sea %n spa$iul rural 1 a %nceput s" fac" concuren$" acerb" liberalilor, %ns" criza economic" ce a debutat %n anul ()*) a erodat serios %ncrederea popula$iei Pe l#ng" ace&tia mai figurau vremelnic sociali&tii, %ntr2o m"sur" scurt" &i comuni&tii, dar &i reprezentan$ii extremei drepte, cuzi&tii &i Mi&carea ,egionar" /eprezentan$ii minorit"$ilor na$ionale 1 *) la sut" din popula$ia /om#niei mari 1 evoluau sub nume proprii, %ns" nu au influen$at foarte mult via$a politic" a $"rii 5iitorul economic &i statutul social ale parlamentarului depindeau de partid &i de bun"voin$a &efilor politici 64 consider ca in ciuda attor aspecte negative, .n Romnia interbelic clasa
politic a produs *i bunstare .n industrie *i comer, .n educaie *i .nvmnt, ca *i .n cultur. ;u a reu*it s pstre"e Romnia .ntre fruntariile de la %&%(. Parte *i din cau"a mediului politic att de sc/imbtor de pe continent, prin politica de compromis a $arilor Puteri, .n detrimentul statelor mici.