UNIVERSITATEA TEHNIC A MOLDOVEI

FACULTATEA CADASTRU GEODEZIE I CONSTRUCII

Statul si dreptul in Roma Antica

A
Efectuat: Goncearuc Simion

grupa DP-168.
A
Controlat : Chiriac Natalia .

CHIINU, 2016

Roma Antic a fost un ora-stat a crui istorie se ntinde n perioada de timp cuprins ntre 753
.Hr. i 476 d.Hr. Pe parcursul existenei sale de dousprezece secole, civilizaia roman a trecut
de la monarhie la republic oligarhica i, apoi, la imperiu extins. Ea a dominat Europa de Vest i
ntreaga arie n jurul Mrii Mediterane, prin cuceriri i asimilare, ns, n final, a cedat n faa
invaziilor barbarilor din secolul cinci, marcnd, astfel, declinul Imperiului Roman i nceputul
Evului Mediu. Civilizaia roman e, deseori, clasificat ca o parte din Antichitatea Clasic,
mpreun cu Grecia antic, o civilizaie care a inspirat mult cultura Romei antice. Roma antic a
adus contribuii importante n organizarea politic i administrativ, juridic, art militar, art,
literatur, arhitectur, limbile Europei(limbile romanice), iar istoria sa continu s aib o
influen puternic asupra lumii moderne
Introducere :

Dreptul Roman
Prima lege scris
Izvoarele dreptului roman
1)Prima lege scris la romani a fost Legea celor XII table ,aprut n anul 450 .e.n. . Apariia ei
a fost determinat de lupta dintre patricieni i plebei . Pn la aceast dat legile erau cunoscute
numai de ctre patricieni. Plebeii au cerut senatului s edicteze legi scrise ca s poat fi
cunoscute de ctre toi romanii. Sub presiunea plebeilor senatul a numit, pe rnd ,dou comisii
formate din cte zece membri (decemviri),care s se inspire din legile greceti i s redacteze un
cod pentru Roma. Decemvirii au alctuit un cod cunoscut sub numele de ,,Legea celor XII Table
Codul proclama egalitatea civil a patricienilor cu plebeii , obligativitatea prilor de a se
prezenta n faa instanelor judectoreti , dreptul de proprietate.
2)Un izvor specific al dreptului roman au fost edictele magistrailor .Acestea erau anunuri
publice prin care consulii ,pretorii i ali magistrai fceau cunoscute regulile dup care ei
nelegeau s se conduc n soluionarea unor litigii. Cele mai frecvente edicte erau cele ale
pretorilor. De regul, ele erau valabile timp de un an, termen pe care era ales pretorul respectiv.
De obicei ,pretorii nou alei luau n considerare edictele naintailor lor la care se mai
adugau,eventual,ceva. n felul acesta edictele magistrailor au ajuns s cuprind un embrion de
reglementri juridice constante.
n activitatea lor de aplicare a dreptului ,pretorii aduceau anumite modificri legii. n acest fel a
luat natere ,,dreptul pretorian,, i , care a coexistat cu celelalte norme juridice cunoscute sub
denumire de ,,drept civil ,,.
3) ncepnd din secolul I i pn n secolul III hotrrile senatului au devenit izvoare de drept cu
aceeai for juridic ca i legea i s-au numit ,, senatus-consulte,,. Ele purtau , de obicei ,
numele iniiatorului lor , al obiectului la care se refereau sau a persoanei care l-a ocazionat .
Pe msura ntririi autoritii imperiale senatus-consultele devin o form indirect a hotrrilor
mpratului. mpratul inea o cuvntare ( oraio) n senat pe care senatul o adopt prezentnd-o
ca pe o hotrre proprie. Mai trziu aceast hotrre a devenit ea nsi izvor de drept ntruct ,
adesea , juritii nu se mai refereau la senatus-consult, ce aminteau cuvntarea inut de mprat.
4) Un alt izvor important al dreptului roman au fost ,,constituiile imperiale,, . Ele reprezentau
hotrri ale mpratului i ncepnd din secolul II capt putere de lege .
n epoca monarhiei absolute au fost ntocmite numeroase colecii , care cuprindeau constituiile
imperiale , n ordine cronologic. Aceste colecii au luat numele de coduri. Cele mai cunoscute
sunt :

*Codul Gregorian
*Codul Hermogenian
*Codul Teodosian
, denumite astfel dup numele celor care le-au ntocmit .
5) Un loc aparte n cadrul izvoarelor dreptului roman l ocup
,, jurisprudenia ,,
(,, tiina dreptului,,). n perioada imperiului , n timpul mpratului Augustus , o serie dintre cei
mai renumii jurisconsuli au primit dreptul de a da avize obligatorii pentru ali juriti n
rezolvarea anumitor spee concrete . Acestea s-au numit jus respondendi . Cu timpul aceste avize
au nceput s fie luate n considerare i pentru alte cazuri,dect cele pentru care fuseser cerute
iniial .Dintre cei mai de seam jurisconsuli romani din secolul al II amintim pe : Sextus
Pomponius ,care a scris i o istorie a dreptului roman, Sextus Cecilius Africanus i pe Gaius
.Acesta din urm a ntocmit o serie de valoroase lucrri juridice cum au fost : ,,Instituiile,, (un
manual de drept) , ,,Comentariul asupra legii celor XII table ,, , ,,Comentariu asupra edictului
provincial,, .La sfritul secolului a II-lea i nceputul celui de al III-lea ,cel mai important
jurisconsult roman a fost Papinian . Operele lui cele mai nsemnate sunt : ,,Questiones,, i
,,Responsa,, . Dintre jurisconsulii acestei perioade mai amintim pe : Paul , Ulpian i
Modestinus.n anul 426 a fost elaborata ,, Legea citaiunilo,, care a stabilit c scrierile
jurisconsulilor clasici : Papinian Paul ,Modestinu i Gaius ,precum i autorilor citai de acetia
au putere de lege .Posibilitatea invocrii acestor din urm autori,ns,era condiionat de
prezentarea operei lor n original.
n anul 530 mpratul Justinian a nceput sa adune operele jurisconsulilor romani. Cele mai
importante lucrri bazate pe operele jurisconsulilor romani,ntocmite din ordinul lui Justinian
,sunt cunoscute sub numele de
,, Corpus Juris Civilis ,,
.5) n secolul V ,popoare migratoare de neam germanic s-au aezat pe teritoriul fostului imperiu
roman de apus . Dreptul acestor popoare , n procesul elaborrii lui , s-a mpletit cu dreptul
roman. Astfel , mult vreme, persoanelor care fceau parte din rndul popoarelor migratoare li se
aplica legea regatului lor, iar vechilor locuitori ai statului roman (btinaii) li se aplicau legile
romane. n perioada migraiunii popoarelor deci,se aplica aa numitul principiul al personalitii
legilor.
n vederea unei mai bune aplicri a legii n perioada migraiunii popoarelor, a avut loc un proces
de codificare a legilor romane i a celor barbare. n aceast ordine de idei, la vizigoi ntlnim
,,Legea lui Euric ,,

, din anul 475 i de asemenea, o codificare a legilor romane intitulat ;

,, Lex romane vizigotorum,
Ea a aprut n anul 506 , n timpul lui Alaric al II-lea , din care cauz s-a numit i ,,Breviarum
Alarici,, .
n statul burgunzilor se ntlnesc , de asemenea , dou codificri. O codificare a dreptului
burgund ,,Lex burgundiorum,, . din anul 516, i o codificare a dreptului roman ,,Lex romana
burgundiorum,, . La ostrogoi ntlnim un edict care cuprindea dispoziii de drept roman
intitulat ,, Edictum Teodirici ,,.
Principiul personalitii legilor l ntlnim mai ales la franci . Cu timpul , pe msura dezvoltrii
feudalismului , el a fost nlocuit cu principiul teritorialitii legii prin care se nelege faptul c
tuturor persoanelor aflate pe acelai teritoriu li se aplica aceeai lege , dac fceau parte din
aceeai categorie social.
n ce privete statul roman, dezvoltarea lui poate fi mprit in trei perioade :
a)
perioada regalitii
, care ncepe odat cu ntemeierea Romei , anul 753 .e.n. i ine pn la nlturarea regilor,anul
509 .e.n.
ntemeierea legendar a oraului Roma este realizat, la 21 aprilie 753 .Hr., de cei doi gemeni
Remus i Romulus. Legenda ncepe cu eroul Aeneas, care dup ce prsete Troia incendiat,
dup o lung cltorie pe Marea Mediteran ajunge n Latinium unde se cstorete cu Lavinia,
fiica regelui Latinus. Aeneas nfiineaz oraul Lavinium. Fiul lui Aeneas ntemeiaz oraul Alba
Longa. Aici dup domnia a 12 urmai ai si pe tron urc tatl legendarei Rheei Silvia, regele
Numitor. Fratele acestuia, Amulius, l nltur de pe tron i pune stpnire pe putere, iar pe
Rheei Silvia o transform ntr-o vestal pentru a nu mai emite pretenii la tron. Frumuseea fetei
l face pe zeul Marte s se ndrgosteasc de ea i s cad asupra ei sub forma unei ploi de aur.
Drept urmare, iau natere doi gemeni, Romulus i Remus, care pentru a nu fi ucii de Amulius
sunt pui ntr-un cufr i lsai s pluteasc pe Tibru. Cufrul este purtat de ape pn n grota
Lupercaliilor la poalele Palatinului. Gemenii crescui la nceput de o lupoaic, mai apoi de
pstorul Faustulus, devin doi tineri puternici.
n urma unor dispute cu nite tineri din Alba Longa, sunt adui n faa lui Numitor care-i
recunoate. Romulus i Remus reuesc s-l readuc pe bunicul lor pe tron, dup care se ntorc pe
meleagurile unde au crescut s nfiineze un ora. Pentru a vedea cui i este soarta mai favorabil,
ei se urc pe dou coline apropiate - Remus pe Aventius i Romulus pe Palatinus - i de acolo
scruteaz zarea: lui Remus i se nfieaz ase vulturi, iar lui Romulus doisprezece, fapt care

arat c lui au hotrt zeii s-i ncredineze soarta noii ceti. Romulus a decis s construiasc
oraul pe Dealul Palatin i a pretins c el ar trebui s fie rege pentru c a vzut mai muli vulturi.
Remus a obiectat spunnd c el a vzut vulturii lui primul. Fiecare a inceput s construiasc
ziduri pentru oraul lor pe dealurile respective. Romulus a marcat graniele oraului cu un plug
tras de un bou alb si o vac alb. Remus, glumind la adresa mici inlimi a zidului care inconjura
oraul fratelui lui, a srit peste zidul de pe Dealul Palatin, s-au luat la ceart i Romulus mnios
l-a ucis pe Remus. Oraul a crescut in jurul Palatinului i a fost numit Roma dup numele lui
Romulus, primul ei rege. Astfel c Romulus a fost cel care a fondat Cetatea Romei.
Doisprezece este un numar incarcat de simboluri. Este simbolul guvernarii perfecte (12 luni are
anul, 12 semintii ale lui Israel, 12 ucenici i lui Hristos etc.). Doisprezece e o octava mai inalta a
numarului trei si indica o mare intelegere si intelepciune, echivaland cu diviziunile spatiului
cosmic. Cea mai mare parte a cunostintelor lui e extrasa din experientele vietii, lucru care aduce
un calm care persista pana si in cele mai turbulente situatii. E considerat a fi vechiul numar al
incheierii unui ciclu, intrucat semnaleaza sfarsitul copilariei si primele stadii ale maturitatii. Mai
mult, vechile sisteme de numarare si masurare sunt bazate pe acest numar si avem ca dovada
termeni precum o duzina (a dozen = 12), a gross (de 12 ori 12), un siling (12 pence) si un
picior (12 cm.). Din punct de vedere negativ, doisprezece poate suferi de o forma de depresie,
cauzata de sentimentul de resemnare in fata greutatilor vietii.
La nceputul istoriei Romei erau adorate diviniti tainice, ale cror nume nu se rosteau. Puterea
extraordinar a fiecrui zeu se implica n viaa oamenilor i n natur, ca o for sobr, miloas
dar i rzbuntoare. Aceasta protejeaz fiecare act al vieii, de la natere pn la moarte.
Sunt dedicate zeilor plante sacre (stejarul i laurul), psri sfinte (vulturul i ciocnitoarea) i
animale sfinte (lupul, i, mai ales, lupoaica, vulpea i scroafa prolific cu 30 de purcei).
Zeitatile antice ale Romei, care au fost venerate secole intregi si care au aparut in numeroase
legende, fac parte din Panteonul roman. Cei doisprezece zei ai panteonului grecesc au,
bineinteles, intruchipari, insa sub alte nume, si in cel roman. Zeii erau in general plasati in
cupluri sau familii casatorite. Acestia erau: Jupiter, Juno, Minerva, Neptun, Venus, Marte, Apolo,
Diana, Vesta, Vulcan, Ceres si Mercur.
Cei 12 Zeii din panteonul roman erau impartiti in trei triade: cea arhaica, cea capitolina si cea
plebeiana. Primii zei care au fost venerati, cei arhaici, erau Marte, Jupiter si Qvirinus. Triada
capitolina era insa inca venerata in acelasi interval de timp precum cea arhaica pentru ca il
cuprindea pe Jupiter impreuna cu Juno si Minerva. Triada plebeiana din panteonul roman a fost
stabilita in jurul secolului V inaintea erei noastre. Zeitatile venerate in cadrul acestei trinitati erau

Liber, Libera si Ceres. Romanii apreciau ca 3 este o cifra a norocului intrucat fulgerul lui Jove
era intreit, tridentul lui Neptun avea trei dinti, iar Cerberus, cainele lui Pluton, avea trei capete;
Furiile erau in numar de trei; zeita Diana avea o natura tripla, fiind Diana pe pamant, Hecate in
lumea subpamanteana si Luna in ceruri.
Jupiter, stpnul zeilor i al oamenilor, asemnat cu Zeus din mitologia greaca, protectorul
Romei, Zeul Luminii i tatl zeilor are ca simboluri vulturul i fulgerul. Era considerat drept
divinitate suprem, dttoare de viaa i de lumin, care crmuia cerul i pmntul, stpnea
tunetul i trsnetul, dezlnuia ploile i furtunile.
Marte era, la origine, zeul renasterii naturii, devenind mai tarziu zeul razboiului si al agriculturii.
Romanii il considerau drept protectorul lor si tatal lui Romulus. Animalele sacre pentru Marte
erau ciocanitoarea si lupul care mai mereu erau vazute impreuna.
Qvirinus este zeul sabin al razboiului care a ajuns si in panteonul roman. Sabinii ridicasera un
altar acestui zeu pe una din cele sapte coline ale Romei iar romanii, cand au ajuns aici, au
absorbit cultul sau printre practicile lor religioase. El era considerat zeul stejarului si era
intruchipat purtand o sulita in mana.
Denumita Iuno de catre romani, sotia supremului stapinitor al Olimpului, Jupiter (Zeus, la vechii
greci), isi trage obirsia din contaminarea cultului unei divinitati feminine de factura prelatina,
etrusca, Uni (personaj destul de enigmatic), si cel al zeitei eline Hera, personalitate mult mai
complexa si cunoscuta in legendele clasice antice. Junona, stpna zeilor, avea ca atribuii cerul,
iar simbolurile ei erau punul i gtele. Ea se ngrijea de cstorie, fiind zeia cstoriei i a
copiilor. De asemenea, ntruchipa aerul, voina i aciunea, fiind bun i ndurtoare, dar i
nemiloas. Era extrem de geloas pe fetele cu care o nela Jupiter.
Zeita Minerva a fost considerata una dintre cele mai importante divinitati ale lumii antice grecoromane. Ea ocupa locul al treilea, dupa Jupiter, stapinul Atotputernic, si Iuno, sotia acestuia, in
lista celor 12 divinitati de frunte, omagiate la Roma , care formeaza triada capitolina
(denumirea unui templu de pe colina Capitoliului roman). Ea ocroteste mestesugurile, stiinta
agricola, fiind inventatoarea constructiilor navale, a strategiei militare (razboaie calculate),
patronand, totodata, intelepciunea si abilitatea mintii.
Ceres era zeita din panteonul roman a agriculturii, fertilitatii, granelor si relatiilor matriarhale. Ea
era fiica lui Saturn cu Ops si sora lui Jupiter. Copiii ei erau Proserpina, Neptun, Vesta si Pluto. In
unele legende si scrieri se spune ca ea le-a dat nastere si lui Liber si Libera. Miturile in care ea

este vazuta sunt similare cu cele ale zeitei grecesti Demeter. Tocmai de aceea, Ceres este
asemuita zeitei grecesti si inclusa in cele 12 zeitati principale ale panteonului roman.
Liber este singurul zeul masculin al triadei plebeiane si reprezentantul vinului, al libertatii si
fertilitatii. El era zeitatea ce patrona plebeii Romei. Zeul a fost asociat cu vorbitul liber si cu
drepturile acelora majori. Cultul sau era legat de cel al lui Bacchus. Inainte de a deveni zeu
roman insa, Liber le acompania pe Ceres si Libera in cultele fertilice ale italienilor. Dupa caderea
monarhiei romane, si zeitatile venerate au fost schimbate, iar aceasta a fost sansa plebeilor de asi ridica proprii zei la inaintare. In acest fel Liber, Ceres si Libera au devenit triada esentiala a
romanilor.
Libera este o zeita a fertilitatii in panteonul roman. Originile sale sunt necunoscute, legendele cu
privire la ea lipsind de asemenea. Ea a devenit varianta feminina a lui Liber si nu se stiu multe
lucruri despre ea. Ea a fost mai tarziu identificata ca si fiica lui Ceres, Proserpina, dupa ce Ceres
a fost echivalata cu zeitatea greaca Demeter.
Neptun, la romani, zeul Mrii, identificat cu Poseidon din mitologia greac, fiul lui Saturnus i al
Rheei, ca i ceilali frai ai si, cnd s-a nscut, a fost nghiit de ctre tatl su i apoi dat afar.
Cnd s-a fcut mprirea Universului, lui Jupiter i-a revenit Cerul, lui Orcus lumea
subpmntean, iar lui Neptun mpria apelor. El slluia n fundul mrii mpreun cu soia
sa, Amphitrite, alturi de care, uneori, urmat de un ntreg cortegiu marin i purtat de un car tras
de cai naripai, spinteca valurile. Neptun strnea furtunile sau fcea ca apele mrii s devin
linitite, el scotea insule la iveal sau le cufunda pe altele lovindu-le cu tridentul su, fcea s
izvorasc ruri sau s se nchege lacuri. O dat el a ncercat mpreun cu Iuno i cu Minerva s-l
pun n lanuri pe Jupiter, dar ncercarea a dat gre. De atunci Neptun a fost mereu alturi de
preaputernicul su frate care crmuia destinele lumii. Legat de numele su este episodul
ntrecerii care a avut loc ntre el i Minerva atunci cnd a fost s-i mpart ntre ei pmntul
Atticei ,ca s nale zidurile Troiei. Faptul c nu a fost rspltit pentru munca sa a atras mnia lui
Neptun asupra troienilor. Aceast mnie, i faptul c Odysseus i-a ucis un fiu, pe ciclopul
Polyphemus, l-a determinat pe puternicul zeu s-l urmreasc pe erou cu rzbunarea sa,
nimicindu-i pe rnd corbiile i aruncndu-l de pe un rm pe altul. Cu zeiele sau cu muritoarele
de rnd Neptun a avut numeroi fii i fiice, majoritatea nfiai ca nite fiine monstruoase sau a
cror for era de temut.
Cele 3 functii teologico-sacrale exprimate si patronate de triada precapitolina: Marte, Jupiter si
Qvirinus iau la romani configuratia unei suite de regi. Acestor 3 zei le corespund primii 4 regi
legendari: Romulus, Numa, Tullius si Ancus.

Regalitatea a reprezentat prima institutie a Romei arhaice, care a raspuns initial predispozitiei
latinilor pentru "ligi, federalizare politica si religioasa, sarbatori comune".
Cele 3 puteri fundamentale ale unui rege se definesc prin:
1.

Sacralitatea regelui (omologul sau divin este Iuppiter), sporita prin ceremonia triumfului,

prin calitatea de mare augur; regelui, in virtutea dreptului de a lua auspicii, ii revenea sarcina
stabilirii calendarului (dies fasti et nefasti); Numa Pompilius a impartit anul in 12 luni. In calitate
de pontifex maximus, regale prezida cultele religioase si asigura respectarea acestora, in vederea
ocrotirii divine, pentru prosperitatea cetatenilor. Regele numea vestalele, ceea ce releva vechimea
acestui cult si credinta arhaica a unitatii indisolubile dintre comunitate, focul sacru si
conducatorul comunitatii. Chezasia bunastarii comunitatii o reprezenta buna functionare a
ultimelor doua compartimente. Regii etrusci, nefiin legati afectiv de aceasta credinta, vor
desacraliza treptat puterea regala, inlocuind-o cu modelul tiraniei grecesti, cu autarhia.
2.

A doua functie importanta a regelui, cea de sef militar, decurge din calitatea lui de

aparator al comunitatii romane. Romulus, ca prototip al lui dux, a fost apoteozat pe Campul lui
Marte, Quirinus. Tot in calitate de comandant suprem , regale detinea Imperium "puterea
militara", care-i permitea sa conduca toate operatiunile militare, sa declare razboi sau sa incheie
pace. Pentru aceste initiative militare, avea nevoie doar de ratificare din partea adunarii
poporului. Important era sa se pastreze intre limitele "legale" ale lui fas si ius.
3.

In calitate de iudex, regale asigura armonia dintre cetateni, iar judecata regelui era de

netagaduit. Marele judecator nu intervenea insa, decat in cazuri grave - de inalta tradare sau in
cazul pedepsirii unei vestale (cand se aplicau pedepse cumplite). Uneori, rezolva litigii intre
ginti, daca acestea aveau implicatii religioase. Regii etrusci insa au desacralizat functia juridical
si au micsorat drepturile gintilor , impunand puterea personala in luarea deciziilor.
Regatul Roman a fost organizarea de stat a Romei i a teritoriilor sale de la fondarea oraului n
anul 753 .Hr. de ctre Romulus pn la expulzarea lui Lucius Tarquinius Superbus n 510 .Hr. i
formarea Republicii Romane.
Pana la abolirea regalitatii ar fi asumat functia de rege, rex, al Romei, 7 personaje: 4 latino-sabini
si 3 etrusci. Ei au fost contabilizati ca sapte, prin analogia cu cele sapte coline ale Romei.
Atractia pentru numarul 7 provine dintr-un fond mitic indo-european. (4 - simbolul pamantului
+ 3 - simblolul cerului = 7 - totalitatea cosmosului.) Acesti sapte regi au fost: Romulus (latin),
Numa Pompilius (sabin), TullusHostilius (latin), Ancus Martius (sabin), Tarquinius Priscus,
Tarquinius Tullus, Tarquinius Superbus (etrusci). nsemnele regilor Romei erau 12 lictori

conducnd legturile ce purtau topoare, dreptul de a se aeza pe un scaun Curule, Toga Picta de
culoare rou nchis, nclminte roie i o diadem alb n jurul capului. Dintre toate aceste
insemne, cea mai important era toga.
Romulus (753-715 .Hr.). Roma este fondata de Romulus dupa uciderea fratelui sau Remus.
Numa Pompilius (715-673 .Hr.). Dupa moartea lui Romulus acesta este dus la Olimp si
transformat in zeul Quirinus. Numa devine rege. A impartit zilele in faste si nefaste. A impartit
anul in douasprezece luni. A ridicat templele lui Vesta si lui Januss.
Tullus Hostilius (673-641 .Hr.). Numa Pompilius moare, Tullus Hostilius devine rege, un rege
razboinic.
Ancus Marcilius (641-616 .Hr.). Tullus Hostilius moare, Ancus Marcilius devine rege. A fost un
rege razboinic. A construit primul pod de lemn peste Tibru si a intemeiat colonia Ostie. La
moartea lui in 616 .Hr. incepe dinastia etruscilor.
Lucius Tarquinius Priscus (616-579 .Hr.). Ancus Marcilius moare, Lucius Tarquinius Priscus
(Tarquin I) devine rege. El a inzestrat orasul cu un sistem de canalizare. A ordonat inceperea
construirii unui templu dedicat lui Jupiter la Capitoliu. A construit Marele Circ. Este asasinat de
descendentii lui Ancus Marcilius.
Servius Tullius (579-534 .Hr.). Lucius Tarquinius Priscus moare, Servius Tullius devine rege. El
da Romei o constitutie. A impartit cetatenii in cinci categorii sociale in functie de avutie.
Obligativitatea serviciului militar depindea de apartenenta la una.
Lucius Tarquinius Superbus (534-509 .Hr.). Servius Tullius moare, Lucius Tarquinius Superbus
(Tarquin II) devine rege, a fost victorios in multe razboaie si si-a silit poporul sa construieasca
marele canal de scurgere in Tibru, Cloaca Maxima. A fost un tiran in permanent conflict cu
vecinii. O miscare revolutionara ii alunga pe el si pe familia sa din Roma. Republica nou
infintata va dura aproape jumatate de mileniu.
b) perioada republican de la 509 .e.n.
c) .perioada imperiului din anul 27 .e.n. pn n 476 era noastr.

Statul roman
Statul roman s-a format din comuniti oreneti, asemntoare, din punct de vedere al
organizrii lor, cu polisurile greceti. Roma a fost una dintre cele mai importante comuniti
oreneti din Peninsula Italic. n perioada regalitii organele de conducere ale Romei erau
urmtoarele :

Senatul
. Era unu organ format din oamenii cei mai n vrst, a celor trei sute de gini. Cu toate ca era un
organ consultativ al regelui , senatul avea o mare influen n rezolvarea multor probleme : el
avea un cuvnt de spus n alegerea regelui , putea s declare rzboi i s ncheie pace .a.
Un alt organ , n aceast perioad, l constituia Adunarea Poporului ( comisiile curiate ).
Adunare Poporului
, la romani , era format din toi brbaii cu drepturi depline , capabili de a purta arme . Poporul
roman se aduna pe curii unde se discutau i se rezolvau problemele cele mai importante ale
conducerii statului. Fiecare curie avea un singur vot. n acest fel , hotrrile se luau nu prin votul
individual al fiecrui membru, ci prin voturile curiilor. Adunarea Poporului , prin voturile
curiilor, abroba sau respingea propunerile senatului ,alegea persoanele cu funcii de conducere ,
inclusiv pe rege .
Regele (rex).
Trebuie s precizm c nu este aici vorba de sensul modern al cuvntului rege. Regele la
romani avea n perioada la care ne referim cam aceeai situaie ca i basileul la grecii din
perioada humeric. El era eful militar, preotul suprem ,soluiona cauzele privind infraciunile
mai grave. Regele era ales de Adunarea Poporului. Lui i aparinea dreptul de a pedepsi pe
supuii si. mpotriva hotrrilor lui nu exista nici o cale de atac . Puterea regelui era limitat
numai pe autoritatea senatului. Regele era ajutat , n activitatea lui , de o serie de funcionari cum
erau : cvestorii, care ndeplineau funcia de judecator , pontifii, care ndeplineau sacrificii
religioase , tribunul,care era eful cavaleriei
Colegiul preoilor .
Cele mai vechi colegii ale preoilor au fost cele a pontifilor i augurilor. Pontifii supravegheau i
dirijau ntregul cult religios . n fruntea colegiului pontifilor se gsea pontifix maximus , care,
cu timpul , a ajuns unul dintre cei mai nali funcionari ai Romei . Augurii erau un fel de vrjitori
crora li se atribuia calitatea de a prezice viitorul dup zborul i cntecul psrilor ( auspicii ) sau
cercetnd anumite semne n mruntaiele animalelor ( haruspicii) . Preoii romani , sub numele lor
generic de sacerdoi , erau ntr-un anume fel i funcionari de stat, lucru care demonstreaz c,
n aceast perioad problemele religioase se mpleteau strns cu cele statale.
b)n perioada republicii
,ncepnd cu anul 509 .e.n. ,Tarquinius Superbus,ultimul rege etrusc a fost alungat din Roma de
ctre patricieni .Monarhia a fost nlocuit cu o republic de tip aristocratic .Dominaia
aristocratic a nteit lupta dintre patricieni i plebei .Rolul conductor , n cadrul republicii
romane, l aveau patricienii. Ei ocupau funciile mai nalte administrative i judectoreti
.Funcia de rege (rex)a fost pstrat , dar n mod cu totul formal,fiind lipsit de coninut .Regele a

pstrat numai anumite prerogative religioase , din care cauz s-a mai numit i ,,rex sacrorum,, .
n cadrul luptei dintre patricieni i plebei acetia din urm au reuit s smulg patricienilor
anumite concesii. Ele s-au manifestat,n primul rnd ,n instituirea formei de stat
republicane,care dei aristocratic a nsemnat un progres n sensul c funciile publice erau
eligibile, iar cei alei primeau mandatul pentru o scurt perioad de timp i erau responsabili n
faa alegtorilor.
Organele de stat ale Romei, n perioada republicii, erau urmtoarele :
Consulii .
Acetia erau n numr de doi,alei pe timp de un an de ctre comisii centuriate. Ei aveau puterea
suprem,civila si militar .Convocau si prezidau Senatul,comisiile centuriate,aduceau jertfe
zeilor,judecau procesele mai importante si conduceau armata. n afara Romei dispuneau de viaa
cetenilor din provinciile cucerite .Puterea lor era egal i se supravegheau reciproc. Dup
expirarea unui an,puteau fi trai la rspundere pentru modul in care au guvernat
Consulii erau ajutai in activitatea lor de ctre pretori,care aveau,in special,atribuii judectoreti
i militare.
In cazul in care statul roman era ameninat de un pericol deosebit,in locul celor doi consuli se
numea un dictator pe timp de ase luni. Dictatorul putea lua orice fel de masuri fr sa tin seama
de prerea senatului sau a adunrilor. Dup ce pericolul era nlturat se revenea la situaia
obinuita,puterea trecnd,din nou,in mana celor doi consuli
Senatul.
n primii ani ai republicii senatul era format pe baza unei liste pe care o ntocmeau consulii. In
aceasta lista figurau,de obicei,persoanele care avuseser funcii nalte de conducere. Primul
nscris pe lista era considerat ca fiind preedintele de onoare al senatului,acesta fiind format din
300 persoane. In mod formal el era considerat un organ consultativ al magistrailor. In perioada
de nflorire a republicii,ns,el a dobndit un rol de sine stttor. In aceasta noua ipostaza el
confirma hotrrile adunrilor populare,reglementa problemele privitoare la buget,fixa sumele
necesare magistrailor,atribuia terenurile cucerite de la popoarele nvinse. In sarcina lui intrau,de
asemenea,relaiile diplomatice,ratificarea tratatelor internaionale ncheiate de
consuli,conducerea provinciilor romane. Hotrrile senatului se numeau senatusconsulte,denumire ce vroia sa sublinieze caracterul consultativ al senatului,pe care el l-a avut in
perioada de nceput a republicii.
Senatul era convocat de ctre consuli,pretori sau dictatori. ncepnd cu jumtatea secolului IV
.e.n. el putea fi convocat si de ctre tribunii plebei
Adunrile poporului.
Acestea erau de 3 feluri si se numeau comiii:

Comiiile curiate
erau formate,in special,din elemente aristocratice. Ele au luat fiina nc din perioada regalitii.
In perioada republicii i pierd din importanta rezolvnd mai ales probleme de drept
familial:nfiere,testament etc.
Comiiile centuriate
constituiau principala adunare a poporului roman in perioada republicii. Ele adoptau proiecte de
legi,propuse de ctre magistrai,judecau procesele mai importante,in cauzele in care era vorba de
aplicare pedepsei cu moartea. In secolele IV-III .e.n. au avut loc unele reforme ale comisiilor
centuriate,determinate de creterea numrului populaiei si de presiunile meteugarilor si
comercianilor care cereau drepturi politice. Comiiile tribute au prut in sec V .e.n. ca rezultat al
luptei dintre patricieni i plebei .Existau doua feluri de adunri,pe triburi:adunri comune ale
patricienilor si plebeilor care se numeau populiscita si adunri ale plebeilor care se numeau
plebiscita.
Comiiile tribute
. Alegeau pe chestori si pe edili curuli .Adunrile plebiscite alegeau pe tribuni si pe edilii plebei .
ncepnd cu anul 286 .e.n. cnd a fost elaborat Legea Hortenzia hotrrile adunrilor plebei au
devenit obligatorii pentru ntreg poporul .
Pretorii .
Funcia de pretor a fost instituit n sec. IV .e.n. . La nceput rolul pretorilor a fost acela de a
nlocui pe consuli n timpul lipsei lor din Roma i de a asigura linitea i ordinea n cetate. Cu
timpul , ns , n sarcina lor au intrat , mai ales , atribuii judectoreti. Activitatea lor a jucat un
rol deosebit n dezvoltarea dreptului roman ,crend un domeniu important al lui : dreptul
pretorian
Cenzorii .
n timpul luptei dintre patricieni i plebei au luat natere , n anul 443 ,funcia de cenzor.
Cenzorii erau n numr de doi i erau alei odat la cinci ani .n sarcina lor intra stabilirea
censului , verificarea listelor de ceteni i mprirea lor pe triburi i centurii, verificarea listelor
privitoare la membrii senatului .n competena cenzorilor intra i supravegherea moravurilor,ei
avnd dreptul de a pedepsi pe cei care nu aveau o conduit corespunztoare
Edilii
erau funcionari care ndeplineau funcii poliieneti , se ocupau cu supravegherea ordinii n
orae, cu aprovizionarea pieelor , cu supravegherea comerului si a jocurilor publice .
Cvestorii .
La nceput au fost ajutoare ale consulilor , fr a avea atribuii bine precizate. n sarcina lor a fost
data urmrirea prealabil n cauzele penale, conducerea vistieriei,pstrarea arhivelor.

Tribunii plebei .
Nu erau magistrai ai statului , ci erau persoane care reprezentau interesele plebei pe lng
ceilali magistrai , in fata senatului sau n adunrile populare. La nceput au fost in numr de doi,
iar mai trziu s-a ajuns la zece . persoana tribunului era socotit inviolabil. Pentru a anula
hotrrile magistrailor , puterea lor se exprima prin cuvntul ,,veto,, .
Cu timpul ,datorit apariiei unor numeroase contradicii sociale si economice , forma statului
roman , creat n condiiile statului cetate, nu mai corespundea pentru administrarea unui
teritoriu att de ntins si pentru dominarea popoarelor cucerite .
Toate acestea au dus la nlturarea formei de guvernmnt republicane i la instaurarea
imperiului
c)n epoca imperial
,statul roman au avut urmtoarele organe mai importante :
mpratul
,care reprezenta autoritatea suprem n stat .Atribuiile lui erau de natur civil , militar i
judectoreasc. El era i autoritatea suprem religioas. Toate aceste prerogative erai conferite
mpratului printr-un senatus-consult numit ,,lex regia.Dei formal calitatea de mprat era o
funcie electiv , cu timpul ea devine ereditar .
Magistraturile
(funcionarii).n mod formal s-au meninut toate magistraturile din perioada republicii , dar , n
realitate, mpratul a concentrat tot mai mult puterea n minile sale .Cei mai importani
magistrai erau :
Consulii
. Au pstrat n sarcina lor unele atribuii judectoreti cum erau emanciparea , adopiunea ,
dezrobirea.
Pretorii.
Rolul acestora a sczut , mai ales dup reforma lui Hadrian (117-138 e.n.),care a codificat
edictele pretorilor .Dup aceasta reforma pretorii nu puteau sa dea edicte dup placul lor,ci
trebuiau sa se conformeze unui edict-tip stabilit de mprat. n acest fel a disprut complet rolul
creator al pretorilor in formarea dreptului.
Cenzorii si tribunii plebei
au disprut ntruct funciile lor si le-a asumat mpratul.
Edilii
se ngrijeau,si in epoca imperial de curenia strzilor,de supravegherea pieelor si a bilor
publice.
Cvestorii,
in mod treptat,au intrat in categoria funcionarilor imperiali,ca ajutoare ale imparatului sau ale
consulilor.
.Senatul
.In perioada imperiala senatul a devenit un organ dependent,din ce in ce mai mult,de mprat.
mpratul propunea sau alegea direct pe senatori. Listele senatorilor erau revizuite,in fiecare
an,de ctre mprat. Senatul avea o serie de atribuii in domeniul :judectoresc,electoral si
legislativ.n domeniul judectoresc senatul se ocupa , mai ales, cu cercetarea apelurilor civile n
materie penala , judeca crimele mpotriva mpratului sau cauzele penale n care autorii erau

senatori . mpratul putea s anuleze sentinele date de senat . Senatul alegea pe magistrai dar,in
realitate hotrarile lui,in aceasta materie,erau formale,ntruct propunerile le fcea mpratul.
Adunrile populare si-au pierdut competena pe care o aveau in epoca republican. Ultima lege
votata de adunrile populare a fost o lege agrara in timpul regelui Nerva(96-98) e.n.
Funcionarii imperiali:
- Prefectul oraului.
Se ocupa cu administrarea oraului,dar avea si atribuii judectoreti destul de largi,mai ales in
domeniul penal. Competena sa teritoriala se ntindea la 100 de mile in jurul Romei. In afara
acestei limite judeca prefectul pretorului.
- Prefectul aprovizionrii.
Acesta avea in sarcina sa aprovizionarea Romei si judeca pricinile dintre comerciani si
cumprtori.
Cancelaria imperial. Centralizarea puterii in stat si dezvoltarea birocratismului a dus la
necesitatea nfiinrii unor birouri centrale,care sa furnizeze mpratului materialele necesare in
rezolvarea diferitelor probleme de stat. Cancelaria imperiala avea mai multe birouri. Cele mai
importante dintre ele erau:biroul ab epistolis care tria cererile,reinnd pe cele care urmau sa fie
cercetate de mprat;biroul a cognitioribus care procura mpratului datele necesare in vederea
soluionrii cauzelor ce urmau sa se judece in recurs;biroul a memoria care era un fel de oficiu de
studii si documentare.
Justiia penal n timpul Republicii
Justiia penal (iudicia publica) se ocup cu problema crimelor clar definite, fiind la nceput
atribuia comiiilor centuriate.
Fiecare cetean roman are dreptul de a face apel la popor n procesele penale (ius
provocationis). Durata prea lung necesar derulrii procedurilor de judecat i incompetena
comiiilor au fcut ca problemele penale s intre n atribuia tribunalelor (quaestiones), la nceput
celor extraordinare, iar mai trziu celor permanente (din secolul al II-lea .Hr.).
Crimele ce in de dreptul penal roman au fost fixate n secolul I .Hr. la opt: omorul i otrvirea ,
delapidarea ,falsul,deturnarea banilor publici, violena, corupia i intrigile electorale, crima de
lezmajestate ,prejudicierea dreptului de vot .
Tribunalul este compus dintr-un preedinte (praetor sau un magistrat cu aceast funcie) i jurai
alei prin tragere la sori de pe lista judectorilor (ntre 3 i 11 membrii). Procesul se judeca n
Forum sau ntr-o bazilic.
Pedepsele sunt cuprinse n lege: nchisoare, expulzare, pierderea drepturilor politice, biciuire,
amenzi, interdicia apei i a focului (este moartea civil prin care omul este blestemat sacer).
Cel gsit vinovat putea fi decapitat, spnzurat sau aruncat de pe Stnca tarpeian