Legea Salic (Pactus Legis Salicae) a fost o colecie de legi folosite de franci, forma lor oficial fiind stabilit

n secolul al VI-lea, sub domnia lui Clovis I. Printre prevederi se numrau: erau stabilite pedepse pentru omor, respectiv amenzi pentru furt i pagube aduse proprietii personale (care includea sclavii), o treime din amenzi era rezervat pentru cheltuielile tribunalului; interpretarea legilor era fcut de ctre un juriu de ceteni;

Un aspect interesant i cu o mare importan n istoria Europei este legea motenirii; legea salic interzicea femeilor s moteneasc pmnturi i, prin urmare, ascensiunea lor la tron. Datorit acestei legi, s-au declanat un numr de rzboaie pentru succesiune, cel mai celebru fiind rzboiul de 100 de ani i cel mai recent, rzboaiele carliste din Spania (1833-1876). n ciuda acestei restricii, Ana de Bretania a devenit duces la moartea tatlui ei Francisc al II-lea, duce de Bretania (n 1488) i a domnit pn la moarte, n 1514.

Important pentru ultima perioad de domnie a lui Clovis este i redactarea codului de legi al francilor, cunoscut sub numele de Lex Salica, ce cuprinde cutume ale tuturor francilor chiar dac prin nume amintete doar de neamul salienilor. De asemenea trebuie menionat recunoaterea de ctre Bizan a statului francilor i acordarea titlului de consul lui Clovis, n anul 508. Emisarii Imperiului Roman de Rsrit sunt primii la Tour, ntr-un cadru deosebit de festiv, o adevrat demonstraie de putere i religiozitate. n acest sens, alegerea oraului Tour, reedina episcopului Martin de Tour, ntemeietorul vieii monastice din Galia, a avut o semnificaie deosebit pecetluind nc o dat aliana bisericregalitate n statul francilor, alian consfinit dealtfel n ultimul an de domnie a lui Clovis, n Conciliul de la Orleans, unde se pun bazele organizrii bisericeti a regatului. Pe bun dreptate episcopul Gregoir de Tour, de origine senatorial roman i pricipalul cronicar al acestei perioade, l numete, n lucrarea sa Historiarum libri decem, pe regele Clovis unealta lui Dumnezeu.