Herodot din Halicarnassus

Herodot s-a nascut intr-o familie aristocratic din Halicarnass pe la

485-480 a.Hr. Numele tatalui sau,Lyxes,indica origini cariene,in timp ce mama
sa,Dryo,pare sa fie de origine greaca.Unchiul sau,Paniasis,a fost implicat intr-o
rebeliune impotriva tiranului Lygdamis din Halicarnass.Datorita acestui
incident,Herodot a fost nevoit sa se refugieze pe insula Samos.
Educatia lui Herodot a avut la baza operele lui Homer,Hesiod si
Hecataios din Milet.De asemenea,epopeele Heracleea si Ionica redactate de
unchiul sau Paniasis se pare ca au influentat si ele dezvoltarea sa intelectuala.
Din ce mentioneaza Herodot stim ca el a calatorit in Asia
Mica,Mesopotamia,pe coasta feniciana,in Cipru si in Egipt.Totodata Herodot a
cunoscut Macedonia, Tracia, Hellespontul, Pelloponesul,sudul Italiei si Sicilia.Dupa
aceste calatorii,istoricul si-a prezentat in fata publicului descrierea locurilor
vizitate.Aprecierea auditoriului s-a concretizat intr-un decret onorific al consiliului
cetatenilor si o recompense de 10 talanti.
La Atena,Herodot a conceput planul de a scrie Istoria razboaielor
medice tocmai pentru ca atenienii jucasera un rol important in aceste
conflicte.Prin 444-443,istoricul a parasit Atena deoarece nu a primit
cetatenia,aceasta fiind o prima ipoteza,sau datorita imperialismului atenian.El a
folosit prilejul infiintarii coloniei Turioi in Magna Grecia si a migrat spre sudul
Italiei unde a primit cetatenia noii comunitati.
Herodot a scris o singura opera,intitulata Historiai si organizata pe
doua mari sectiuni.Prima contine originile diviziunii dintre Asia si Europa,ridicarea
Imperiului Persan si istoria generala a Spartei si a Atenei.Adoua sectiune incepe
dupa expeditia sciatica a lui Darius si continua cu razboaiele medice.Conflictul
dintre greci si persi este principala tema a firului narativ construit de
Herodot.Dincolo de importanta acestui razboi au mai existat si alte motive care lau determinat pe istoric sa scrie.Dupa propria sa marturisire,el a sperat sa
conserve faptele trecutului,pe ale grecilor si barbarilor,sis a arate cum cele doua
neamuri au intrat in conflict.
Pentru un cititor al lui Herodot rezulta limpede ca personajele joaca
un rol important in desfasurarea evenimentelor.Personalitati precum Cirus,Darius
sau Temistocle au influentat decisive cursul istoriei.Mai mult decat atat,nu de
putine ori motivele personale primeaza in fata unor ratiuni politice sau publice.
Razboaiele medice asa cum sunt notate de Herodot pun in lumina
o tema sugerata de catre epopeele homerice,si anume confruntarea dintre Asia si
Europa.Herodot a perceput aceasta confruntare dintre est si vest ca un
antagonism dintre doua lumi,pe de o parte cea asiatica guvernata de guvernari
autocratice si pe de alta parte lumea greaca unde predomina democratia.In
viziunea lui Herodot aceasta era diferenta esentiala dintre greci si barbari.Pe

aceasta schema Atena este elogiata pentru ca in confruntarile cu persii a aparat

intreaga helenitate,sintetizata intr-o limba comuna, aceleasi temple si aceleasi
obiceiuri religioase.
Dincolo de cauzele umane ale evenimentelor vizibil istorice,apare
totusi la Herodot si idea determinarii divine.Faptele umane au legatura cu
divinitatea si nu de putine ori anumite intamplari sunt judecate drept masuri
punitive ale zeilor.Din aceasta perspective reiese clar idea de hiubris (lipsa de
masura) ca o forma decadent de succes cazut intr-o latura extrema.Acesta este
cazul regelui Cressus al Lydiei,cel al tiranului Polycrates din Samos,sau cazul
regelui persan Xerxes.Aceasta legatura cu divinitatea nu exclude cauzalitatea
pamanteana,iar cazul regelui Cressus este ilustrativ.El s-a prabusit atat datorita
lipsei de masura,dar in acelasi timp politica sa externa a fost una gresita.Pe
acelasi tipar,infrangerea de la Salamina se datoreaza divinitatii care a pedepsit
lipsa de masura a lui Xerxex,dar si opozitiei eroice a grecilor.
Sursele utilizate in Historiai sunt variate si intalnim in cuprinsul
lucrarii observatii personale,traditii orale,surse literare sau informatii din
documente.Aceste izvoare se completeaza reciproc,dar nu de putine ori ele sunt
receptate cu rezerva si filtrate critic.Pana intr-un punct Herodot expune ce a
vazut si ce a cercetat,insa mai apoi marturiseste ca va utilize istoriile egiptene
auzite.
In privinta instrumentarii surselor este instructive relatarea lui
Herodot despre Zamolxes.Acesta, dupa ce a trait pe insula Samos ca sclav al lui
Pitagora,s-a intors intre randurile tracilor si a raspandit credinta in nemurire.Dupa
trei ani petrecuti intr-o locuinta sub pamant, Zamolxes ar fi aparut din nou printer
traci facandu-I sa creada in vorbele sale.Aceste lucruri Herodot le-a aflat de la
grecii din Hellespont si Pont,dar in opinia sa nu se poate pune prea mare temei pe
povestea lui Zamolxes.In concluzie, istoricul prefer sa lase lucrurile sub semnul
indoielii, indifferent daca Zamolxes a fost om sau vreun zeu de-al getilor.
Printre sursele literare par sa figureze si Calatore in jurul lumii a
lui Hecataios din Milet.Herodot il mentioneaza o singura data pe Hecataios ca
sursa de informative.Il aminteste de asemenea ca participant la revolta ioniana si
in calitate de calator care a vizitat Egiptul.Observatiile geografice sau
cartografice ale lui Hecataios sunt calificate de Herodot drept eronate.
Pe langa metoda sa critica,deseori Herodot arata un interes
special pentru povestirile exotice,care erau foarte gustate de publicul cititor.In
aceste povestiri istoria,geografia si etnografia se combina cu elemente legendare
sau mitologice.De exemplu Herodot a inregistrat date despre onomastica si
anumite traditii ale atarantilor din Africa.Acestia ar fi fost singurii oameni care nu
poarta nume individuale si singurii care blestemau soarele cand rasarea deoarece
le parjolea pamantul.