Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
a condus mai degraba ca cetatean decat ca tiran. Esenta tiraniei ramane insa
diminuarea presiunii aristocratilor asupra demos-ului rural, atat prin sustinerea lui
economica, cat si printr-o justitie independenta.
Oricat de stralucitoare au fost realizarile, tirania nu a rezistat mult dupa
moartea fondatorului sau, survenita la 528. Aceeasi politica incearca sa o duca si
fiii sai, Hippias si Hipparchos. Desi au avut si ei unele merite, ultimii ani ai
domniei Pisistratizilor au pus intr-o lumina defavorabila tirania, aflata in regresie
in polisurile grecesti. Primul a fost ucis in 514, iar al doilea va fi alungat de la
putere, patru ani mai tarziu, in urma unui complot pus la cale de eupatrizii
ostracizati si sustinuti de Sparta (in anul 510 i.Chr., regele spartan Cleomenes
patrunde in Atica, silindu-l pe Hippias sa se exileze). Hippias va cauta sprijin la
curtea regelui persan, Darius, fapt ce a contribuit la defaimarea numelui sau. In
urma acestei interventii, Atena este obligata sa plateasca un tribut greu, cetatea
fiind silita sa intre in Liga peloponesiaca si sa ingaduie Spartei un amestec direct in
treburile sale interne.
Dupa caderea tiraniei, in Atica luptele interne intre factiuni reincep cu
violenta. Clistenes, conduce gruparile pedienilor si paralienilor, avand un program
politic care urmarea continuarea si largirea reformelor promovate de Solon la
inceputul sec.VI i.Chr. Impotriva acestei tendinte de democratizare a aparatului de
stat s-a ridicat arhontele Isagoras, care face apel la Sparta pentru alungarea
Alcmeonizilor. Regele spartan, Cleomenes, intervine pentru a doua oara in Atica,
insa asediat fiind pe Acropole, este silit sa capituleze.
3. Reformele constitutionale aduse de Clistenes
Desi eupatrid, Clistenes a inteles ca cetatea nu putea reveni la institutiile
trecutului si la privilegiile de casta. O piedica majora in democratizarea sistemului
constitutional atenian conceput de Solon o reprezenta persistenta rivaliatii
triburilor si a clanurilor din Atica, precum si conflictele neincetate dintre partidele
rivale, fiecare urmarind sa ajunga la putere. Solutia aleasa de Clistenes era aceea de
a frange definitiv autoritatea sociala si politica a aristocratiei.
Pentru aceasta, mentinand teoretic structurile traditionale ale societatii
(genos, fratria, tribul), Clistenes va efectua schimbari radicale in sistemul
organizarii politico-administrative a statului atenian, prin introducerea unei noi
impartiri a cetatenilor. Locuitorii Aticii vor fi repartizati in 100 de deme
(subdiviziuni ale teritoriului urban si rural al Atenei) si regrupati in zece triburi.
Pentru a desfiinta bazele partidelor teritoriale, Clistenes constituie aceste triburi din
cate trei parti distincte. Fiecare din aceste parti provine din una din cele trei zone in
care era impartit teritoriul Aticii: asty (orasul), paralia (tarmul marii) si mesogeios
(centrul). Asa, exercitarea drepturilor politice de catre triburi urma sa aiba loc la
Atena, fapt ce consemna intarirea puterii centrale. Reforma lui Clistenes, care
[1]
. Solon a impartit corpul civic in patru categorii de venit anual, masurat in unitati
de
capacitate
pentru
cereale
sau
pentru
lichide:
a) pentakosiomedimnoi (medimnul = cca. 54 l.), cei care aveau un venit anual de
500 medimni; b) hippeis, cavalerii, cu peste de medimni anual;
c) zeugitai (probabil hopliti sau, intr-o alta interpretare, cei cu o pereche de boi),
cucel putin 200 medimni anual; d) thetes, cu un venit inferior acestei limite.
Pornind de aici, Solon stabileste o corespondenta stricta intre obligatiile militare
(primele doua clase formau cavaleria, zeugitii - infanteria, iarthetii serveau in
trupele auxiliare sau ca vaslasi) si drepturile politice.